OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 21, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-21/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

la Romînă" jdin Fort Wayne, In-
3900 UBRAIN AVE.
CLEVELAND, 0.
5501 DETSOIT AVI.
CLEVELAND, OHIO.
ifiUSMCionDMuaoiactt
vii jvirncnrnrTCi cJ mis»
i£r
DR. A. LAPPKER
toEDic din nommA v
281 Varnsxnorth, colţ eu Hastinpi
DOCTOR M. T.
mtEhE J)E OFICIU:
6102 DETROIT AVE.
CLEVELAND OHIO
"marSTSTO^
AVEM TOT FELUL DE IN­
520 E. MAIN ST., ALLIANCE, O
SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
tWITED STATES
GOVERNMENT
UNCLE SAM
WAR SAVINGS STAMPS

%rj
k'
'if
&
S 'i
S
1
ÎI
fp
*Acem*4.
-v*
,,\4
4*
V
"tv
y.
-s h'^Sl
I N V I A E
l'
Clubul „Vişteanul"1 pentru a
jutorul orfanilor şi schilavilor
ramaşi după urma războiului ac
tual, are onoarea a invita pe
toate Societăţile, Cluburile şi Pa
roehiile, eu un euvînt pe tot nea
mul romînesc în care mai bate
inimă ^e Romin, spre a lua par
te la producţia teatrală, împre
unată cu ,dans, eare va avea loc
Duminecă, 29 Septembrie 1918,
în liala Societăţii „R. Carpatina"
din 1303 West 58-tlt Street.
Muzica „Deşteaptă-te Romînre"
de sub conducerea vesitului Si
mion Duca, va distra onoratul
public cu cele mai frumoase arii
de dans şi cînteee naţionale.
Începutul la orele 2 p. m.
La orele 8 seara se vor preda
piesele teatrale: I. „Tinereţe Ne
buneţe", comedie într'un act, şi
„Pata bătrână"," tpiesă ţărăneas
că, într'un act, sub conducerea
d-lui Ermolae Tiarog.
O A U
1. Cuvînt de deschidere 41a
partea preşedintelui.
2. O cin tare naţională, cîntată
de diletanţi.
3. „Tinereţe* NebuneţtC', pifsă
teatrală într'un act.
E S O A N E E
Floriea, o femeie frumoasă şi
tînără din sat, d-fia Aii* & Bor*
zea.
Marîuţa, asemenea 6 femeie
frumoasă, prietena Floricei, A.
fiarog.
Dfrmian, bărbatul Floricei, d-1
Iacob Bofzea.
3hiţă, drăguţul Florieet, d-nul
loan Lăpădat.
Nica, drăguţul Măriuţeî, d-nul
Nteol ae 1). Neagoe.
Busuioc, un călător, d-nul Er
molae Ţiarog.
Piesa a 11-a: „Fata Bătrînă".
E S O A N E E
Floricui, fată bătrînă, d-şoara
lUisabeta Dragomir.
Ionică, ciobanul, d-9ttl Ion
Lăpădat.
-Fa stă rn ac, juratul satului
d-1
George Pima.
Dascălul la şcoala de stat d-nul
Victor Poparad.
Notarul satului, d-aul Avram
Drfigan.
Popa, d-nul Ermolae Ţiarog.
O declamaţie din partea d-lui
Victor Poparad.
O declamaţie dan partea d4ui
George Galbincea.
Preţul de întrart: Domnii 50,
Dl melc .'10 cenţi.
fuprasolviri se primese eu ma
re* mulţumită şi se vet «alta pe
«ale ziaristică.
Bufetul vo fi asortat cu cele
mai gustoase mezeluri şi băuturi
recoritoare.
După teatra vi urma iarăşi
dans pînă la orele 12 din noapte.
Venitul curat al acestei petre
ceri este destinat penru orfani
fi schilavi.
în speranţă că onft'ratele So
cietăţi, Cluburi şi Paroehii, pre
cum şi toţi fraţii Romîni din loc
şi jur n4 vor (ţa tot sprijinul
d-lor posibil, participînd într'un
număr cit se poate de mare la
accastă petrecere, avînd un scop
at.ît de nobil şi umanitar, pînă
la revedere am rămas salutindu
vă cu frăţească dragoste:
.Comitatul aranjator.
(15—-7)
n—
IVAN TURGHENIEFF.
Cea dini iubire
Traducere de
NICOLAE DAŞCOVWI.
(Urmare şi sfîrşit.)
„Trebue să te desparţi
Zinaida se sculă si întinse braţul...
Deodată dinaintea mea se petrecu
ceva de necrezut. Tata ridică cra
vaşa cu care, in clipa aceia, îşi bă
tea încet haina, şi s'auzi vîjiind o
lovitură grozavă peste braţul acela
gol pînă la cot. De abia -mă
oprii să nu ţip. Zinaida sări în sus
de durere, aruncă o privire mută
spre tata şi sărută urma de cra
vaşa de pe braţul ei. Tata işi svîrli
cravaşa şi, ureînd repede cele cîte
va trepte ale scărei, intră furios în
casă. Zinaidâ se întoarse eu bra
ţele întinse, eu capul plecat, Tela
fereastră.
îngrozit, un fel de tipmurare
în inimă, mă întorsei din drum,
străbătui, iar stradela şi eram a
proape să-1 scap pe Electric cînd
mă întorsei la mal. Mă simţeam
parcă zăpăcit. Ştiam bine că tarta,
rece şi cumpătat, era uneori apu
cat de raîoie şi eu toate acestea nu
puteam uita ceeaee văzusem şi nu
pricepeam nimic. Priveam prostit
spre apă şi nu simţeam că-mi pi-
«Eirau
A V I Z
Fraţi Romîni din Yorkville, O.!
Vă facem atenţi pentru colecta
ce a făcut-o domnul Stif Glăgea
pentru cumpărarea unei cortine.
Dînsul a perdut colecta cil nu
mele pe rsoanelor, care au donat
pentru acest scop. Domnul Stif
Glăgea la cererea colectei din
partea (Societăţii „Coroana Ro
mîn iei" a dat, numai suma de
£5.00, şi' această sumă fort do
nată de următorii:
loan Giurgiu şi familia $1 I
oan Cioca şi familia £1 Avram
Radu $1 Sam Oprişia 50c Geo.
Tiîrsan 25c Nick Glăgea 50c
două persoane la care nu îe-a
ştiut numele 73e.
Neajungîndu-se suma de sus
pentru cumpărarea cortinei s'a
mai colectat restul între funcţi
onarii Societăţii în sumă de $3.
15c, şi anume: Nick Colceriu $1.
Petru Şeracin 50c Nick Bărbat
50c line Boca 25o Nick Glăgea
loc Nick Băia 23c Cudic 50c.
Persoanele care cetesc acest a
viz şi alu donat ceva pentru cum
părarea cortinei la colecta d-lui
Stif Glăgea şi nu sunt publicate
în ace.4t aviz, sunt rugate a în
ştiinţa despre aceasta pe d-nul
preşedinte Nick Colceriu.
în numele Societăţii „Coroana
Romîniei" din Yorkville, Ohio:
Nick Colceriu, preşedinte.
Petru Serăcin, secretar*
(15—'10)
o
A V I S
Societatea Romînă de ajutor şi
cultură „Rominul Ardelean" din
Cleveland. Ohio, are onoarea a a
viza pe toate surorile Societăţi,
Cluburi şi Paroehii a nu aranja
nici o petrecere, fără a ne da tot
sprijinul d-lor posibil la sfinţirea
drapelelor Societăţii noastre, ca
re vaiavea loc in ziua de 27 Oc
tombrie 1918.
Programul se va publica la tim
pul său în ziarul „America".
în numele Societăţii „Rominul
Ardelean" din Cleveland, Ohio:
1
Hie Gergel, preşedinte.
Nicolae Borboş, secretar.
(12—17)
A V I Z
pe această cale să avizează toţi
membrii aparţinători Societăţii
„Gloria Romînă" din Weirton,
W. Va., care sunt prin ^Ite oraşe
şi au trimis cotele lunare şi na
au primit chitanţele pînă în pre
zent,'îi rugăm pe toţi să fie li
niştiţi căci în bucurile Societăţii
sunt trecuţi în bună regulîl. Deci
toate, greşelile să trage din secre
tarul' financiar Petru Simion, ca
re l-am mai avizat încă de două
ori j^rin ziar, căci dînsul s'a mu
tat îu alt o^aş, fără a-şi da întîi
în primire lucrurile Societăţii, şi
lăsindu-ne cu toate lucrurile în
curcate. Deci îi rugăm pe toţi
fraţii membrii să fie răbdători
pînă se vor «descurca lucrurile
dupti cum să cere. iar la caz de
nenorocire Societatea nu este
responsabilă pentru nici un mem
bru care e în restanţă cu cotele
lunare faţă de Societate.
în numele Societăţii „Gloria
Romînă" din "Weirton, W. Va.:
(14—17)
i
"de. .**
Ti!...
mură el.
laerimi din ochi. „O "bate.1 wtîini, indiferent care, fie cfbiar a
Prezidiul.
Igîmjfam. O bate... O bate..."
Haide, dă mi calul, s'auei în
dărătul meu glasul tatei.
fi întinsei, fără să-mi dau seama,
făpjiistrul. El încăleca pe Electric,
faini înfrigurat sări în două pi
fioare şi făcu înainte un salt de
trei metri. Tata, însă, îl domoli nu
jnai decît, înfigîiulu-i pintenii în
coaste şi dîndu-i un pumn peste
gruinaji.
N'am cravaşa! amr-
Mi-amintii de lovitura era
vaşă şi tremurai
I])ar unde a-i pus-o Iţ întrebai
după un răstimp.
11
Ţaţa nu-mi răspunse şi dete pin
teni calului. II ajunsei.
-r* Ţi se urîse fără mine, mă în
trebă el printre dinţi.
Da, puţin! Dar un^e ţi-ai
scăpat scravaşaf întrebai iar.
Tata mă priyi rep«de:
'am pierdut-o, am aruoat-o.
Rămase gînditor şi-şi plecă ea
pujl. Atunci văzui pentru întîia şi
ultima oară, cîtă gingăşie şi păreri
de| rău exprimau trăsăturile lui.
Dete din nou pinteni calului şi nu-1
măi putu ajunge.
„Iată ce i iubirea!'1 îmi zisei din
nou seara, aşezîndu-mă la masa pe
eare reîncepeau să se arate cărţile
şi căitele. "Iată ce-i patima!
Cum mă întrebam, să nu te revol
ţi! Cum să suferi lovitura unei
I N V I A E
D-nul George Sotcan din «o
muna Voivodenii Mici, comitatul
Făgăraş şi D-ra Raveca Lalu din
comuna Vlădeni, comitatul
gărjiş, au anoare a învita toate
neamurile, prietenii, cunoscuţii
şi consătenii de prin diferite alte
oraşe, a lua parte la celebrarea
cununiei d-lor religioase, care se
ya oficia de către preotul Nico
lae Clonţa, în biserica gr. ort.
romînă „Sfiutul Nicolae" din Al
liance, Ohio, Sâmbătă, 21 Septem
brie lî)18, la orele 2 p. m., iar la
orele 7 seara va fi petrecere în
sala d-lor Căpăţină şi Deteşan
din Ash Street.
Masa va fi asortată eu mîncări
şi fcăuturi gustoase pentru onora
ţii oasepeţi.
Muzica vestitului Cassian din
Yonngstown, Ohio, va distra o
noratul public cu cele mai fru
moase arii de jdans şi eintece na
ţionale.
Naşi vor fî: Domnul şi Doam
na Vasile şi Ana Solcoi din co
muna Arini, comitatul Trei Sca
une.
Sperînd că' ne veţi onora eu
prezenţa d-tră, pînă la revedere
vă aşteptăm eu drag:
Alliance, Ohio, Septemkrie
1918.
Mirii Naşii fi Părinţii.
(14—IC)
DARE DE SEAMĂ ŞI MULŢU
MITĂ PUBLICĂ.
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Sentinela Romînă" din
Fort Wayne, Indiana, a avut în
seara zilei de 7 Septembrie 19*18
o petrecere cu dans în folosul So
cietăţii, la care a avut un rezul
tat foarte mulţumitor, ntît din
punct de vedere moral, ci şi ma
erialŢ
Pe aeeasă «ale aducem viile
noastre mulţumiri fraţilor mem|
brii de la Societăţile „Ştefan cel
Mare" din Garett, Indiana, şi
„Octavian Goga" din Lima, O.,
precum şi fraţilor membrii ai
Societăţii „Sentinela Romînă" şi
altor persoane particulare din
loc, care ne-au onorat cu prezen
ţa d-lor la această frumoasă pe
trecere a societăţii noastre, şi-i
rugăm ea *şi pe viitor să "bine*
voi aseă a ne da bine voitorul
d-lor sprijin.
Tot odată mulţumim mem
brilor ambelor Societăţi pentru
bună voinţa d-lor, care au supra
solvit după cum urmează:
Iacob Sitea, preşedintele So
cietăţii Octavian Go ga. Lima, O.
$2 Societatea Octavian Goga,
Lima, Ohio £1 loan Sîrbu, Lima,
Ohio #2 Nicolae Căldarea $2
Petru Opriş $1 Toma Căldarea
$1 Ana Văcari $1 Toader Is
trate şi familia, Garett, Indiana
jţsT» Andrei Simon şi familia, Ga
rett, Indiana sf'2 Nicolae Lazăr,
Garett, Ind. $1 Emil Căluţ, Ga
rett, Indiana «1*2 Tlie Gligor O
nescu, Garett, Ind. $2 loan Brin
duş, Garett, Ind. $2 Stefan Du
mitru .$1 loan Petruş $1.
Membrii Societăţii „Sentinela
Romînă" cînd au hotărît petfe
cerea aceasta care am avut-o în
ziua de 7 Septembrie 1918 ca şi
de alte ori, s'au gîndit ca să a
jute Societatea cît se poate de
mult, au donat după putinţă şi
cum împrejurările le-au per
mis, berea care s'a consumat la
unei mîini mult iubite!.'.. Şi de
sigur o poţi suferi cînd iubeşti!...
Iar eu!... Eu care-mi închi
puiam
Mă imbătrîniseră mult săptămî
nile din urmă. Ce copilărească, ce
mică, ce josnică îmi părea iubirea
mea, cu frămîntările şi durerile ei,
înaintea celuilalt lucru necunoscut,
pe care abia'l puteam ghici şi eare
mă înspăimînta ca o icoană fru
moasă şi grozavă ce cauţi zadarnic
să o zăreşti în semi-întuneric!...
In aceiaşi naopte avusei un vis ciu
dat şi groaznic: parcă intram într'o
odae mică. Tata era acolo, cu cra
vaca în mînă şi lovea cu amîndouă
picioarele. într'un colţ se ghemuia
Zinaida, iar pe frunte, nu pe mînă,
avea o urmă roşie. îndărătul ei şi
al tatei, se arăta Belovzorov în
sîngerat, muşeîndu-şi buzele vi
nete şi ameninţîndu-1 furios pe ta
ta.
După 2 luni intrai în tJmversita
te şi, după alte şease luni, tata
muri de dambla la Petersburg un
de ne stabiliserăm de cîtva timp.
Puţine zile înaintea morţii pri
mise de la Moscova o scrisoare care
'1 turburase peste măsură. Ceru
ceva mamei şi se zice eă plînse. Toc
mai el!...
In dimineaţa zilei cînd îl 1
damblaua, îmi scrise o scrisoare
franţuzeşte, care începea asţfei
Jftfil wen, n& te fetiţi de
•pi
această
eiurile, pe
mai jefâţ^
cotit ta
urmează
Fă-I
4
Mih»ii& Teşeulă şi familia
$10 l^w^^man, preşedinte
le Dumitru Cos
tandin, eaiM?al Societăţii ^5 T
oan I. Bodjj||Uan şi familia
Vasile Sucli|$5 Aehim Lup
loan N. casierul genera]
al U. S. R. A. $5 Nicolae Ponei
$4 George^. Câipăţină, vice pre
şedintele s^ei Ligei Naţionale
komîne f^J^Zaharie Bodogăian
45 Traiaa 1|^ţei $2 Crist ea N.
Ţiţea, bruta? romîn 4*2 Aehim
N. Diţa ^2 Tonstandin Rucoi
Zosim Dan Moise G. Lup «t'î
Zaharie $3 Şofron Dîrlo
şan $4 Iotjjp, Schop .^3.20 loan
C. Stefan 4|S0 loan Z. Chiş $1
George B^toman $1.60 Isailă
-(iligor $1.6^" Dumitru \lolom .^1
loan V. Rucoi $1.60 George La
zăr $1.60 Zaharie Hofner 60c
Avram Maieir $1 George N. Lă
pădat $1 itamitru Bleabu $1
loan Borza $2 loan Ponei $1
Lazăr Giurgi $1 Neagu Popa
$2 George Rotari ţSt Mihailă
Crişan $2.
Suma totală încassată în ge
neral de la tichete de bere şi hu
prasolviri a fost în total $274.90
Eşite totale $148.00
-f
Venit $126.00
Care sumă s'a a'dăogat, la fon
dul Societăţii „Sentinel^ Romî
nă", pentru a mulţumi pe mem
brii în caz de lipsă.
Pe această cale adueem cele
mai sincere mulţumiri tuturor
mărinimoşilor donatori, atît ce
lor din localitate, cît şi celor din
jur, care au luat par* la pe
trecere, contribuind prin prezen
ţa d-lor la buna reuşită a acestei
frumoase petreceri.
Tot odată îi rugăm ca şi pe vii
tor să bine voiaseă a ne da bine
voitorul d-lor sprijin.
în numele Societăţii „Sentine-
P^EST-W
9k"
papul şi senvi
aCele jertfe au
ni care s'au so
la olală după cum
Ooman, preşedinte.
O. Lup, secretar.
de care «e
^e«u fooei^Ebulţi lucrători de su
veici s'a «pc^t că provine din
praful care se 4u-^
crează ^Lemnul este a
dus din Africa, şi praful său,
dacă. eftto 4JM piept
inima. i'
%.f
4,048 factori poştali.
ev:*%v
în Neif York, Y.**"»nnt
•BRAFEIAAAAZNA^^
Dacă doriţi ca să aveţi o a
devărată fotografie a D-voast
ră, veniţi la (5)
JOHN KIMAR
CM tnai mare studiu fotogra
fic în Ohio, frumoasele foto
grafii eurofecae în colgâ cu
rezonabile
XXII.
Trecură patru ani. Eşisem abia
din TTnivenfMMte şi na ştiam încă
ce aveam d^Seut.
Într'o mîşăfi întîlnîi pe Maida
nov, la
funcţionar
schimbase
aşa de
aşa cădea
căîî-na
ţesă Ta
fcaţi
skuşno^f
r-m
Se însurase şi era
Statului.
Nu se
se înflăcăra tot
înnainte, şi tot
In
descurajare.
ef între «ttele,
•cit
pe fosta prin
eare eram amore
îia ţară, lîngă Ne-
eu Dolsl#!
Petersburg. N'a
vrea să plece în
MU este
bărbatu-
sr
i
avere, cole
Inţelegi că
Trebue să
Şi
wh
nu
e cu
ar fi
':y V •,
â.
IfiUiUdifdJfflBfHBIHHilî
ANUNJ CĂTFLA T0TI
ŢII ROMÎNI
i
cari doresc s& aibă o carte frtt
moaşă, pe masă în casa luifdin
care să poată găsi şi astîmpăra
sufletul, adecă Evanghelia şi
Focul. Preţul ei este de 40
cenţi. Banii să trimit odată
-cu comanda. Comenzile să
se trimită la: (14-17)
10 AN BOTTA
DETROIT, MICH.
Zilnic de la 9 dimineaţa pînî Ia 9
seara. Duminica 9—12 prînrul
Telefonaţi North 2397.
i
SINGURUL DOCTOR
ROMÎN M.-T.
Cu licenţă de la State Medical
Board şi diplomă de la şcoală.
Adresează-te cu toată încrederea.
Băi cu lumină electrică, băi hidrau
lice, tratamente regulate. Vizitaţia
gratis. Dacă eşti bolnav caută-te ca
să nu se agraveze boala. (5)
DUMITRU ALBU
Defft 7—0 dim şi dela 6—9 9€9m.
STRUMENTE MUZICALE.
Covoare, perdele, muşamale. Tri
mitem comenzile acasă. Poftiţi şi
vedeţi prăvălia noastră. (5)
COPE
& KATZENSTEIN
re: să te tevft^Ie fejricirile ei ea foarte mulţumită sa te vadă. S'a
de otravă"
Mama, !«P» moartea bărbatului
ei, trimise la Moscova o însemnată
sumă de batil
făcut mai frumoasă.
Maidanov îmi dpte adresa. Sta
la hotelul Demont. Amintiri vechi
se treziau în mine. Mă hotărîi s'o
vizitez a doua zi. însă nişte afaceri
mă opriră.
Trecu o săptămînă, apoi alta şi
feînd mă dusei în sfîrşit la hotelul
Demont, aflai, întrebînd de d-na
Dolska, că murise de patru zile în
urma unei naşteri.
Ceva îmi sfîşiă inima. Gîndul eă
n'o puteam vedea, că n'o văzusem
şi că nu aveam s'o mai văd, gîndul
acesta dureros mă coprindea, se
pironea în mine cu toată puterea
unei imputări care-mi era peste
putinţă s'o alung.
„Moartă" repetai privind ză
păcit la portar, apoi eşii înpet şi
pornii pe drum fără ţintă.
întreg trecutul îmi Teapăru şi
#5c perindă pe dinamte-mi. „Iată
cum se sfîrşise, iată spre ce alerga
frămîntată viaţa cea tînără, strălu
citoare şi zvăpăiata!"
Gîndeam astfel, şi revedeam a
cele trăsături aşa de dragi, ochii,
părul ei, într'un coşciug îngust, în
întunecimea umedă de sub pămînt,
aproape de mine, trăind încă, şi paf
că tot aşa de aproape de tata.-
Mă gîndeam la toate lucrurile a
cestea, îmi încordam mintea la ele
şi totuşi:
De pe buze năpesătoare-am auzit
Vestea morţii:
y
/s- '.v
ML
1- .4?
RNXMRAS,
FRA­FII
lz€
Alegeţi singur
CAKE IŢI PLACE?
CUM V'AR PLACE A CA SA
AVEŢI PICIOARELE ÎN
STARE BUNA?
Picioarele cari nu asudă, nu 90
bosesc, nu sunt în stare rea, cari
nu au bătături sau ochiuri de găi
nă, sunt acele cari au
ÎNTREBUINŢAT PEDISIN
Aplică-l în fie care dimineaţă cu
un pămătui. 2—5
Nici o migăleală sau osteneală.
Se află la toate farmaciile.
oa&o,
PATRIOT
Şi nepăsător am ascultat...
îmi răsuna în suflet.
O tinereţe! tinereţe! nu-ţi pasă
de nimic parcă stăpîneşti toate c^
morile luraei, chiar tristeţea şi me
lancolia te hrănesc cu iluzii şi-ţi
stau bine ai îndrăzneală şi chiar
'obrăznicie. Spui: „Priviţi: trăesc
singură!,.." Şi cu toate astea şi
'zilele tale, tinereţe, trec şi se pierd
fără urmă, şi totul piere în tine ca
ceara la «oare, câ zăpada... Şi poa
te că taina farmecului tău stă nu
în putinţa de a îndeplini totul, ci
în putinţa de a crede ca poţi înde
plini orice. Stă mai ales în faptu,!
că risipeşti în vînt din puterile pie
cari nu le-ai putea întrebuinţa ia
altceva, şi în faptul acela că fieca
re dintre noi crede că are mai tîr
'ziu dreptul să spună: „Vai ce n'aşi
fi făcut dacă nu mi-aşi fi pierdut
zadarnic tinereţea!"
Astfel, eu... ce nu speramT Ce
viitor strălucit întrezăream cînd,
prin vre-un suspin ori prin vreo im
presie tristă, rechemam amintirea
celei 'intîi iubiri!
Şi ce s'a înfăptuit din toate spe
ranţeţe mele Acuma cînd pe viaţa
mea încep să picure umbrele înse
rării, ce mi-a rămas mai frumos şi
mai scump decfît amintirea acelei
furtuni primăvăratece care a izbuc
nit şi a trecut aşa de iute
Dar .mă btrfeifc zadarnic. Chiar
atunci fn timpul aieela de uşurinţa
şi 4* tinereţe, n'am rămas surd la
--i-»* .V.1 1 71
SMURTMI SBPTSMSRIE MS.
mSUi
W.S.S.
ECONOMISEŞTE Şl ÎMPRUMUTA ECONOMIA TA
LUI —.
EL ABE NEVOIE DI ELE ACUM!
'DUMNITALEIŢI VOE TREBUI DUPA KAZBOX1/
CUMPĂRĂ
0 CAUŢIUNE A GUVERNULUI AMERICAN.
Purtătoare de dobîndă de 4 procente, adăogată la trei IffllL
DUMNEATA POŢI ÎNCEPE CU
DOUĂZECI SI CINCI DE CENTS
conpărînd o marcă de profit a Statelor Unite.
Şefnl'Poftai, Bancherul D-tale, ziarul pe care-1 citeşti şi multe
agenţii do vîmare, Iţi
TOT
spune despre aceasta. Vorbeşte cu ei.
ACEASTA ESTE DATORIÂ DUMNITALE.
ACEASTA VA SALVA VIEŢI.
ACEASTA VA CIŞTIGA RĂZBOIUL.
JAMES I. ELLMANN
SMUM AVOCAT ROMÎN ÎN MICHIGAN
JUDECĂTOR IA HIGHLAND PARK.
OFICIUL DE AVOCATURA: 1140 PENOBSCOT BLDG.
(Lingă Casa Oraşului).
DETROIT, MICHIGAN (5)
•OTOIK5«KMOBOBCbobohohc^S«O^^^^^^2
A E I A
SINGURUL ZIAR ZILNIC ÎN STATELE
UNITE ŞI CANADA.
Oel mai răspîndit ziar rpmînesc. Cel mai mare şi cel
mai căutat ziar, pentru că este scris pe înţelesul poporu
lui nostru.
Ziarul „AMERICA" are peste 100,000 de cetitori
deci prin acest ziar aveţi singurul mijloc de reclamă ca
negustor romîn.
Dacă streinii ne caută ziarul pentru a-şi face reclamă,
fiind mulţumiţi de rezultate, de ce oare D-voastră ca ne
gustor romîn nu Vă rezervaţi ua lo© pentru anunţ în
ziarul „America''
Ştiţi foarte bine, că reclama este sufletul comerţului,
şi Americanii numai în felul acesta progresează, pentru
că fac reclamă? Deci nu mai întîrziaţi ci imediat cereţi in
formaţiile necesare de la Administraţia ziarului.
Dacă Comercianţii noştri se plîng că nu le merge
afacerile, cauza este că nu sunt cunoscuţi cunoştinţa cu
publicul romîn nu se poate face fără numai prin reclamă.
Deci dacă vreţi ca afacerile săr meargă bine, puneţi un a
nunţ în ziarul „America" şi veţi fi sigur de isbîndă.
A
glasul trist ee ma chema şi Ja zgo
moţul solemn ee eşia 1 jn adîricul
mormîntului.
Mi-aduc aminte eMa ctteva rile
după -ce aflasem de moartea Zinai
dei, atras de nu ştiu ce tainică do
rinţa, am asistat la moartea unei
sărmane bătrîne care locuia în a
ceiaşi casă cu noi.
Acoperită cu zdrenţe, rm un s$c
în loc de pernă sub cap, nenorocita
horcăia chinuitor pe seîndurile tari.
Toată viaţa şi-o petrecuse într'o
luptă dureroasă cu mizeria zilnică.
Nu cunoscuse vreo bucurie, nu gu
stase niciodată din dulceaţa ferici
rei. Se părea că trebue să se bucure
de moartea care pentru dînsa însem
na mîntuire şi pace, şi, totuşi, în
tot timpul cît trupul ei se încăpăţî
na să vieţuiască, iar pieptul i se ri
dica dureros sub mîna i înghieţată,
înainte de a o paraşi cele din urmă
puteri, batrm&, nu înceta să se jyj
chine şi să şoptească:
Doamne, iartă-mi păcatelef'
Abia cu âltin^a. lumina a minţei
ocfen ei conteniră de a mai exprima
groaza sfîrşiţului.
Mi-aniirţtesc ca atunci, la căpă
tâiul acelei sarmane batrîne, inima
mi se sfîşia de chin la amintirea îli
naidei.
3ţă rugai pentru dînsa, pentru
tata şi pentru mine.
0 im n,,a--s' tLf'l
Wi,
:i

xml | txt