OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 25, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-25/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED Y THE
UNITED STATES
GOVERNMENT.
VOL. XIII.- NO. 219.
'in AND DISTRIBUTED UNDER PERMIT «0.385, IHB) &Y It ACT OF OMt 6,1917,
Reaches 100,000 people
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
i i u a n u n u s o e e
ROUMANIAN DAILY NEWS
Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
CLEVELAND, O., MERCURI, 25 SEPT. 1918.
The only Roumanian Daily in U. S. and Canada Largest circulation.

i
^w*
K
ţ.
Si
III.
i. ••1
W
n j.
fc'
4
I
f\ v
llfc.
tx
&
.V
i*
i.x
p-
te fc'.'ft,
v
r?\
w. s. s.
*ţ~ r~4 \ţ-
40,000 SUNT APUCAU IN CURSA
LONDRA, 23 Sept. (4 p. m.)
Conform unui comunicat ofi
«1*1 dat azi de la ministrul de
război, forţele generalului Allen
by, înaintînd spre nord prin Pa
lestina, au prins 25,00# de Turei
şi 260 de tunuri.
Comunicatul mai zice că ar
mata a şaptea şi a opta tur
cească aproape hu mai există.
Toate muniţiunile şi proviziile a
cestor armate au fost prinse de
Englezi.
Cu oauparea trecătorii de peste
rîul Iordan la Isir-Ed-Dameer.
în luptele de Duminecă diminea
ţa, Iezii au închis şi ultimul
dimm de scăpare al Turc iter Se
se află la vest de Iordan.
Rapoartele date azi după a
SMazi de pe frontul din Palesti
na arată că forţele turceşti, ce
260 DE TUNURI CAPTURATE.
par a fi de cel puţin 40,000 de mereu la centru.
U N I E
v
25,000 DE TURCI PRIN
ŞI DE CĂTRE ENGLEZI.
v
^iN.
*^j^^:ial
v
oameni, au fost prinse
odată cu luarea -ultimei trecători
de peste Iordan, singura poartă
prin care se mai puteau retrage.
Aproape întreaia forţă turcea
scă se poate socoti de acum ca
anihilată ori prinsa. Sute de sol
daţi Tur^i sunt găsiţi rătăcind
prin munţi făcă nici o ţintă.
jUnde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere,
.î: dm -puterea
Aşa spuneau părinţii noştfi cari au înfăptuit Unirea Moldovei şi
Valachiei în 1859. Aşa au simţit fraţii noştri Basarabeni, cari în
Afiul acesta 1918, după 100 şi mai bine de ani de robie muscalească,
'au alipit iarăşi la trupul mamei lor Moldova. Aşa cugetă şi dorestf
ferbinte fraţii noştri de acasă din Transilvania, din Banat şi ţara îm
proaşcă. Şi nu este Romîn în tot cuprinsul 1 urnei, care să nu dorească
împlinirea acestui sfînt vis: UNIREA TUTUROR ROMÎNILOR ÎN
TR'O SINGURA ŢARA MARE, BOGATĂ, FERICITA Şl DREAP
TA PENTRU TOŢI FIII EI.
Aşa cugetă şi doresc desigur şi fraţii Romîni din America, fii ai
Transilvaniei, ai Banatului şi ai părţilor ungurene.
Şi lucrătorul din"mină şi eel din fabrică, cari cit munca, lor ajută
la victoria Aliaţilor şi a dreptăţii şi păstorii din Montana, toţi se gîn
dkesc la ziua aceea fericită şi norocoasă, cînd se vor întoarce la vetrele
itrăirioşeşti, lîngă soţiile şi copilaşii lor, în ţara lor şi numai a lor, unde
ÎKu va mai fi robie, ci libertate, unde mi te-i ascunde să vorbeşti romî
jjjjeşte, unde-i purta tricolorul fără teamă de a fi întemniţat unde la
judecată, la şcoala din sat, ori la Universitate, la biserică şi în tot l»cnl
ţiumai în limba noastră dulce se va vorbi.
Da fraţilor, vom trăi acele timpuri, pe cari strămoşii noştri în
cursul veacurilor totdeauna le-au visat şi au cercat să le înfăptuiască,
dar n'au isbutit.
Mersul lucrurilor, vitejia şi şuferijiţele nemai pomenite ale neamu
lui romînesc în cursul acestui război, ne-au ajutat fi Romîoii, eari
trăim astăzi, vom fi mai norocoşi ca străbunii.
Numai nu uitaţi vorba romînească străveche: Norocul şi-1 face
fi omul.
Anul ce vine va ajluce pacea omenirei şi va pune temelii nouă la
multe naţiuni. In acest an se va urzi şi soartea noastră. La ursitul ei
"Romînii din America, pot şi trebue să lucre cu toată puterea şi din
tot sufletul. Să te întrebi în fie care clipă frate Romîn: faci-ţi tu dato
ria, toată datoria faţă de fraţii şi de neamul tău? Umbrele din mormin
tele sămănate în tot cuprinsul ţărilor locuite de Romîni, umbrele fra
ţilor şi surorilor tale de acolo deydincolo te întreabă: TU CE FACI SA
MA RĂZBUNI Iar cei vii de4casă îţi zic: Noi pe timpul de faţă robi
Buntem şi la Neamţ şi la Turc şi la Bulgar şi la Ungur. Mîinile ni's
„legate, căluş avem în gură, nu putem nici lupta, nici striga. Voi Romîni
/•«lin America, voi cei cu braţele libere, stăpîni pe voinţa, pfe vorba şi
agonisita voastră, voi ce faceţi!
Fie care sa se gîndească bine, bine-de" tot, că aceste întrebări vi
le:ar pune în tot minutul fraţii voştri de-ar putea vorbi şi i-aţi putea
auzi. Şi la aceste întrebări, datori sunteţi ea oameni cinstiţi, ca Ro
mînij să daţi răspuns, ..
Pentru a putea răspunde TREBUIE ÎNTÎI «X FIŢI UNIŢI,
,t STRÎNS UNIŢI INTRE VOI. După unire vine munca, vine lupta.
Azi/nu vă mai gîndiţi, că unii sunt la o Societate, că alţii sunt
la alta, că upiPsunt de o confesie, alţii de alta că unii sunt Socialişti,
că alţii nu-s că unii-s preoţi şi cărturari, alţii muncitori.
Puteţi fi toate acestea, dar odată cu aceste toţi sunteţi'ROMÎNI.
iv? Şi faptul, că sunteţi ROMÎNI, vă porunceşte să uitaţi toate certu
rjfy», toate neînţelegerile şi să fiţi uniţi. La 13 Septembrie în Youngs
'ŞÂ4. town, O., reprezentanţi de ai tuturor Societăţilor şi ai tuturor credinţe
-5 lor politice,şi religioasş, muncitori şi cărturari,*au hoţărît cu sfinţenie
să asculte de PORUNCA VREMII, în acest mare ceas al vieţii noastre
de popor. Au hotărît să înceteze ori ce ură şi *ri ce duşmănie şi strînşi
feu toţii în jurul LIGEI NAŢIONALE, să înfăptuim unirea Romîni-
S lor din America în un singur mănunchiu,
Fie care Romîn vrednic de a'cest nume şi căruia i-i drag să se ntv
mească IjlOMÎN, trebuk să £k mewbru al Ligei. Ţrebuie să membru
i
Turcii au avut şapte divizii de
armată la sud de Nazaret şi la
sud de Iordan, însă numărul lor
nu se poate şti exact din cauză
că unele divizii au fost foarte
restrînse în efectiv şi mai toate
diferau In numărul oamenilor
din care erau ,compuse. După
cum s'a raportat, totalul de 26.
000 de prizoneri pare a fi cu
mult mai mic decît este realita
te, pentru că pînă la darea ace
stei telegrame, prizonerii sosesc
BULETINE.
AMSTERDAM, 2* Sept.- O
depeşă sosită de la Kiev anunţa
că contra-revoluţionarii au cuce
rit oraşul Armavir, iar forţele
Bolşevice fug către sud şi sud
est.
LONDRA, 24 Sept. Con
form celor raportate de cores
pondentul ziarului Times de la
San Sebastian, între Spania şi
cur** Germania s'a făcut o înţelegere.
S'a aflat că prin intervenirea
personală a Măriei Christina, ma
ma reginei, cabinetul spaniol a
acceptat propunerea compromi
ţătoare a Germaniei, prin care
Teutonii promit a da Spaniei va
poare internate şi să respecte
steagul spaniol cînd flutură pe
vase angajate numai ia eomer
ciul Spaniei.
LONDRA, 24 ept. Trupele
engleze au capi 't oraşul im
portant Doiran pe partea de sud
a lacului Doiran, în Macedonia.
Aşa spus. telegramele sosite as
tăzi aici.
LONDRA, 24 Sept. Comuni
catul oficios al Sîrbilor din Du
mineca trecută spune că ofensiva
aliaţilor in Macedonia continuă
a fi frumoasă în succese.
„Noi am continuat a trece rî
ul Vardar" spunea comunica
tul oficios „unde suntem în
contact cu inamicul în apropiere
& Prîftp."
„Trupele sârbeşti au ocupat
Drenskaplaninul şi au ajuns pe
mai multe puncte în drumul efe
la Gradsko spre Prilip.
„Inamicul continuă să ardă sa
tele şi magaziile lu: proprii. C|i
toate aceetea o mare cantitate de
material de război a căzut în mîi
nile noastre.
„Pe linia ferată ce trece peste
plaiurile de la Vardar, am cap
turat mai multe trenuri."
SOFIA, 22 Sept. (întârziată).
Retragerea armatelor bulgare
între Cerna şi Vardar a fost a
nunţată astăzi de ministrul de
război bulgar.
Comunicatul spunea: „Ca un
rezultat al frontuluj nostru pe
care a trebuit să-1 predăm între
Cerna şi Vardar, unităţile apro
piate s'au retras în sud de Prilip
şi în nord de Doiran.
•.
LONDRA, 24 Sep*. S* *1
nunţă că trupele Engleze au cu
cerit oraşul Acre, un important
port de
Mare.
Acre e«te port la Marea Medî
terană, 22 mile spre est de Naza
ret, locul unde s)a raportat pen
tru ultima oară că se află cava
leria engleză. Are o mare gară
ee serveşte ca centru al liniei ce
merge de la Dera pînă la coastă.
Populaţia îi este de aproape 10,
000 de locuitori. Această locali
tate este vestită prin asediurile
pe cari le-a îndurat. Ea a fost
cucerită de Cruciaţi în anul 1104,
recucerită de Saraceni în 1187,
şi din nou cucerită de Cruciaţi
sub Inimă de Leu, în anul 1191.
iSaracenH au luat-o dm nou în
1291.
Şi .Napoleon încercat în .1799
să cucerească Acre, însă s'a re
tras după două luni de .asediu.
Ea a fost luată de Ibţahim Paşa
în 1832, şi bombardata în 1840
de flota engleză fi austriacă în
combinaţie.
iţ?
MM
w.. :$r
Df MW.
Lagărul englez în Franţa, 24
Sept. Frontul englez iară are
să devină teatrul luptelor de
tranşeie.
Dacă englezii Vor izbuti în ina
tarea lor generală, aceasta are
să reoglindeze o izbîndă mai
mare decît toate izbinzile din
să'ptămînile trecute. Dînşii au
pornit destul de frumos contra
liniei lui Hindeuburg, din St.
Qupntin şi pînă la Cambrai, iar
linia însăşi este ameninţată dp
pe acum la Cambrai. Ci apăra
rea pe care o fac nemţii este atî
ta de mare în sălbătăcia ei încît
putem spune că numai hunii me
todici. pacienţi, muncitori ca niş
te maşini, sunt în stare să con
struiască astfel de apărări,
Tranşaiele lor sunt, pe unele
locuri între o milă şi două mile
în pămînt. O parte a drumului
este un adevărat canal de cîte
70 urme de lat şi pe unele lo
curi de 50 urme adîncime, cu
adînci ramuri de tranşeie în toa
te părţile, dar mai ales îndărăt.
Dacă această baricadare ca de
maşini poate să-i mîntuie, atunci
Hindenburg are să se simtă si
gur. Cu toate ateste^ german|$4
să par de tot «ansa
liniei lor de la flMnMni't spre
Moeuvres care, este
ameninţată 1? «Sstriîîem pe o
'punte, tocmai acolo unde zac
for-posturiîe «sistemului german,
între Bellîcourt şi ©elleglise.
în partea de pe urmă, germa
nii reţin fi acuma "tui avantaj e
norm.
Demonstraţiile mai proaspete
despre capabilitatea tancurilor
şi a luptelor momentane asupra
apărătorilor ordinare,
... ,,.,. ,.
... v-:..."
CERHANIISEPREGATESC
PENli
NOI LUPTE
vorbesc
s
contra nelnfrîngerei liniei aces
tora.
Germanii din secţiunea acea
sta au prilejul de a-şi relua o
bicinuitul lor sistem cu lupte
din tranşeie şi se poate că
cred în reînvierea ori redisci
plinirea forţelor lor demorali
zate, aşa cm aă «poată face faţă
englezilor.
1
o-
AVIATORII AMERICANI
DECORAŢI DE ITALIENI.
WASHINGTON. 24 Sfpt.
Doisprezece aviatori americani
au fost decoraţi cu crucea de răz
boi italiană. Ştirea aceasta vine
din Roma. Unul dintră eei ono
raţi a foSt majorul La Guardia,
de la New York, care era co
mandantul aviatorilor.
Ceremoniile de decorate au
fost făcute în prezenţa regelui
Emanuel, generalului Diaz, prin
cipelui de Wales şi alţii.
BULETIN.
PARIS, 24 Sept. Ziarul E
cho de Paris scrie că în ofensi
va sîrbească din Macedonia au
fost întrebuinţate tankuri.
Regiunea muntoasă în care «e
duce of/nsiva de către aliaţi es
te cel mar difieult teren pentru
operaţia cu tankurile totuşi a
liaţii au făcut şi aceasta. Urcu
şurile sunt atît de mari, încît dî*
multe ori cavaleria nu poate fi
întrebuinţată cu folos.
al Ligei şi cu dinarul său să ajute cîştigarea cauzei romîneşti, iar acei
tineri cînd ceasul va cere, şi va cere în curînd, să formeze o falnică
Legiune Romînească, al cărei drapel să fîlfăie mîndru între celelalte
ale oştirilor aliate cari în curînd vor întră victorioase în ţara apăsă
torilor noştri şi' ai Neamului Romînesc* Ctt- acest preţ şi numai cu
acesta vom birui.
DB. NICOLAE LUPU,
fist deputat în Parlament^ Romîn şi în
ţfimeietor al Partidului Mitf&itorilor dela
oraşe şi dela sate în %m*nia.
..•••
..••«:.vv
BULETIN.
LONDRA, ^4 Sept. In "co
municatul său de astăzi, fieldma
reşaluA Haig anunţă următoare
le:
„Tnamicul a atacat azi noapte
nouile noastre poziţii de la sud
•est de Gavrelle, find sprijinit tie
uir puternic baraj de artilerie.
„Acest atac a fost respin»
complect, şi poziţiile noastre au
rămas neştirbite. Tot azi noap
te ne-am îmbunătăţit poziţiile :1a
nord de Moeuvres printr'o ope
raţiune mică, dar reuşită.
„Am recucerit o porţiune din
vechea linie engleză de la stal
est de Voormezeele (în FTandra.)
Mai multe unităţi inamice de nă
vală au fost respinse azi noapte
în luptele de la vest de Bcllengli
se şi în altele 4ate la est Uc Neu
ve CHapele.
„în sectorul df la est Ver
mand au avut loc cîteva lupte,
rezultate din înaintarea noastră,
de -unde sev raportează noui pro
grese.
„Un atac dat ieri de inamic la
nord de farm a Little Priel a fost
respins cu succes, rămînîndu-ne
în mină un mare liumttf de prizo
neri."
MINISTRUL JAPO
NEZ ABZICE.
TOKIO, 23 iSejNfc, r-* Ministerul
jagonez ^ond^s de mareşalul d»
cîmp contele Terauchi, care fuse
se prim-ministru din Octombrie
încoace, a abzis în ziua de
2] iSej)tembrie.
0 ARMATA DE 100,000
VORBITORI.
PENTRU AL J-LEA 1MPBV
MVT Ah LIBERTĂŢI/.
in Washington, D. €[. *'a orgu
iiizat pentru ţara întreaga o arma
tă completă de 100.000 vorbitori in
campania care are să urmeze pen
tru al 4-lea împrumut al libertăţii.
Aceşti vorbitori vor visit a fiecare
coli din America, vor c&rceta pe to
ii farmării şi nu vor scăpa dela fa
niiliile cele mai fruntaşe pînă la cel
îşi in urmă bordei, pe nimeni.
Campania oficioasă se va porni
numai în 28 l. c. dar de fapt cam
pania informativă s?a început Lu
nia trecută. Printre vorbitorii de
frunte americani aflăm şi numele
vicepreşedintelui Marshall, mini
ştrii Lane, Daniels şi Mc Adoo, fo
stul preşedinte Wm. Taft, ambasa
dorul Gerard, Wm. J. Bryan şi al
te celebrităţi americane.
185.000 PRIZONIERI
Agenţia de ştiri telegrafice „Ila
vas(i din Franţa, revizuind lupte
le de pe frontul de vest în cele din
urmă două luni de zile, constată că
în acest răstimp aliaţii au luat de
la puterile centrale 185.000 prizo
nieri de război.
în această revizie a luptelor, a
'gemţia „Havas" dă mare dreptate
trupelor americane, cari au făcut
cu putinţă,, balansarea de pe fron
tul de vest şi arată că întreagă
schimbarea s'a făcut numai în cur
sul celor două luni din urmă pe ur
ma întrevenini trupelor viguroase
ale americanilor,i
„Pagubele pe cari le-au suferit
puterile centrale în oammi cari nu
se vor mai putea întoarce la front
pe urma ranelor primite ori fiindcă
sunt şi mulţi morţi" zice agenţia
'Ilavas— „să „urcă la suma de 600.-
s000
te
soldaţi. Un număr care nu poa
ie fi pus la loc prin atentările ee să
vor face în 1920."
i •••. -v '.v-. :r- 'V*'
OFFICE tfCLMD, 1KM0FM IMOff, «. MESffll mMKWm.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT A TVTTtt
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI. A11I.-IU. Z1V.
PARI*?, 24 Sept. Cea mai
colosală luptă dintre toate lupte
le ce s'au dat cîndva este în pro
gres acuma. Linia e luptă îneepe
în New York şi trece pînă de
cea parte de rîul Iordan.
tSă poate că înteţirea luptei
a
re să scadă, dar ea nu va înce
ta pînă cînd germani vor fi bă
tuţi complet peste tot locul.
Aliaţii au în miinile lor zbiciul
şi întîmplări însemnate se ipar
că vor avea loc în cel mai apro
piat viitor.
Cu toate acestea Heeare ofiţer
şi fiecare soldat spune că nici o
dată nu a fost un timp "cînd ali
aţii să fi avut mai multă lipsă
ca să aibă ochii deschişi, şi nici
odată nu a trebuit sa fie atîta
de tari, cum trebuiesc să fie a
eurn.
Criticii militari nu se ustâte In
unele puncte de mai mică însem
nătate, dar toţi sunt de una şi
aceeaşi părere cu privire la a
ceea că momentul deciziv se a
propie. Prin aceasta dînşii nu
înţeleg că acest moment are să
fie mîine^ săptămîna viitoare ori
în luna ce vine ci de sigur tn
1919. În anul numit dînşii sunt
siguri că vor vedea pt» aliaţi cîş
tijrînd războiul, dacă pînă a-
ŞTIRI TELEGRAFICE
MAKE EXPLOSIUNt
ÎN AUSTRIA.
tn urma unui foc, o fabrică
de muniţiuni este aruncată în
vânt. Partea cea mai mare dintre
victime au fost fete.
'A»TERDAM, 22 Sept.
Trei sute optzeci şi două persoa
ne au fost ucise şi multe altele
rănite în o explosiune dintr'o fa
brică de muniţiuni din Woellers
dorf, în apropiere de Viena.
Explosiunea a fost pricinuită
de focul care a izbucnit în odaia
unde se afla praful şi căldura
înare de la foc a năpădit repede
ameţind pe toţi cei dinlăuntru.
Cea mai mare parte a victime
lor au fost fete.
CE ZICE KAISERUL.
AMSTERDAM, 24
Kaiserul, adresîndu-se către ofi
ţerii Austriaci la (Bryei, în tim
pul vizitei sale pe frontul din
Alsacia-Lorena şi-a exprimat în-,
crederea că ei vor da Americani
lor ^răspunsul cuvenit la timpul
potrivit."
Iată ce zicea Kaiserul:
„D-tră aţi venit să luptaţi pen
tru noi, ca nişte camarazi 'buni.
„Ştiţi, bine înţeles, (jă avem
înaintea noastră lupte mari.
Ştiţi cine vă stă înainte. Ameri
canii i-au promis Franţei că-i vor
la Alsacia şi Lorena, pe care ea
singură nu poate s'a cucerească.
„Tot astfel, Americanii vor să
adauge fapte mari la vorbele lor
mari. Cu ajutorul trupelor mele
D-tră le veţi da răspunsul cuve
nit la timpul potrivit".
K&iserul a împărţit 400 meda
lii crucea de fier şi s'a adresat
răniţilor Austriaci, ^Germani, En
glezi şi France#! în limba lor
respectivă.
U E I N
STOCKHOLM, 24 Sept. Ev
pidemia numită influenţa spani
olă face mari ravagii ia Suedia.
Luni au murit şaizeci fi nonă de
persoane.
Viâs&'i
V'.J? tt/N ,-..
ALIAŢII VOR ÎNVINGE!...
LINIA DE LUPTA E DELA NEW
YORK PANA LA RIUL IORDAN.
Se apropie sfirşitul războiului.
:.'V
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
tunci aliaţii nu vor cruţa niei a
sforţare atît pe uscat, cît şi pe
mare, atît soldaţii luptători, cît
şi eei rămaşi acasă.
Semnele arată că se apropie
groaznicul sfîrşit. Americanii,
francezii şi englezii eonstrîng şi-i
îmbulzesc tot mai mult pe ger
mani lîngă păreţele lui Hinden
burg, cu nişte sforţări mari în
perspectivă submarinele sunt
bătute pe mare, iar generalul
March anunţă că un milion şi
trei sferturi de Americani aunt
în Franţa şi Italia.
Balcanul este de nou în flăcări
iar cavaleria generalului Alle.
by alungă pe turei în galop pe»
plaiurile locurilor sfinte.
Ci adevăratul front de luptă
este în Franţa de nord, unde ar
matele uriaşe să luptă
pentrn
hJ V
izbitură finală.
înfrîngerea Bulgariei se para
^nai cu putinţă astăzi ca ori eînA.
şi alungarea turcilor va avea ni
şte rezultate importante şi pe a-j,
iurea, ci soartea aliaţilor are sl
fie ecisă înainte de toate
între New York şi Elveţia, jurifc&M
aceea că oceanul are să fie cu
răţit de tot de submarine şi pr»
înfrîngerea liniei lui Hindenbui^f
si marşul final spre Berlin.
A VORBIT Şl MUTUi.
DE LA VIENA.
BARONUL BURIAN TÎLMĂCl
ŞTE RĂSPUNSUL PREŞEDI*»'
TELUI WILSON.
AMSTERDAM. 24 Sept.
în un interwiew dat ziarelor din
Berlin, baronul Burian, minis-,
trul de externe al Austro-Unga
riei, a declarat că tlînsul nu a
fost surprins de primirea ce o au
făcut-o aliaţii propunerei făcută
de Austria cu privire la pace,'
şi a declarat şi aceea că nu tre
bue negligat nimica aceea ce ar
aduce pacea mai aproape de sfîr-*
fit.
„Graba eu «are a răspuns pre
şedintele Wilson" spunea 'Bn
rian „ne iz'beşte lp. ochi. „K
vident că preşedintele WTilson a»
voit să întreacă pe ceilalţi aliaţi
cu răspunsul său. Dînsul totdea
una a voit să împace lumea,
chiar şi neutralitatea dînsului a
fost. un rol pe care şi 1-a luat a
nume, şi (lînsul şi acum încear
că să-şi ţină acelaşi rol. Eu nu
spun că dînsul nu este sincer"
zicea Burian „dar în isto
ria Americei sunt cazuri în cari
însăşi America a violat cele 14
puncte pe care le formuleaal."
AUSTRIACII RĂZVRĂTI^
SUB STEAGUL ROŞU.
Un regiment austriac din Ro
no refuză a merge în Franlţa. Al
te două regimente se întovără
şesc cu acesta.
&ASEL, 22 Sept. Un regi
ment austriac de la Rovno, în
provinţa rusească Volynia, după
cum spune o telegramă sosită a
ici de la Kiev, a refuzat să mear
gă pe frontul de luptă din Fran
ţa, unde era comandat.
Austriacii au desfăşurat dra
pelul roşu şi, se spune că an foat
acompaniaţi de alte &>u regi*
mente austriace*
V
ivrn
yttt
010
4
o
i
iS
K
ii 3
3*4
*.1

xml | txt