OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 03, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-03/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATE»
GOVERNMENT
VOL. XIII.- NO. 226.
UNDER PERM. 386,
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
BY THE ACT OF
ROUMANIAN DAILY NEWS
Thv" ricial Organ ©f the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
Reaches 100,000 people Tlte only Roumanian Dâily in U. S. and Canada Largest circulation.
CLEVELAND, OHIO, JOI, 3 OCT. 1918.
De: EDWAIW MARSHALL.

I'
$ f'"s v
W%
&Âij 3SB&f
N! tSmtSk
3h
tTf
w- -&>
W' i 4
ff
IM
I--
fV
V",
J-- ?.-/
HS&
r/- ?-t-
ii
Traducem după „Plain Dealer"
din Cleveland, următoarea telegra
mă a Presei Asociate
PARTS, Oct. 1. Acum fiindcă
s'a semnat armistiţiul între bulgari
şi aliaţi şi armata dela Salonic este
la o depărtare numai de 60 mile de
la Sofia, Franţa este foarte intere
sată să ştie ee are să facă Romînia
în viitorul apropiat.
Dacă armatelor aliate are să le
fie cu putinţa să ajungă la Marea
Neagră, probabil pînă la Odessa, iz
băvirea Romîniei şi reintrarea ei în
război, pe partea aliaţilor poate fi
privită ea un fapt împlinit.
v
W.S. s.
Dar sub acelaşi tratat, Germania
a permis Romîniei să poată avea o
armată de 100.000 ca forţă pentru
ocuparea Basarabiei. Acuma să na
şte întrebarea dacă germanii, ese
cutind tratatul dela Bucureşti, au
redus ori ba numărul efectiv al ar
matei romîne.
Să ştie însă e& în tot caşul foarte
puţini dintră cei ce a\i format ar
mata de mai naînte a Romîniei, au
fost îngăduiţi să treacă în teritorul
ocupat de germani al Romîniei. Ar
mata romînă, atunci cînd s'a pus
pacea, număra 350.000. Dintră a
ceştia abia de au Jxecut 300 în Ro
vmînia ocupată. Ceilalţi să află în
Moldova ori în Basarabia, desarma
ţi ori sub arme.
Spiritul armatei romîne, dela de
mobiîizare încoace $ să poate consta
ta din faptul că ofiţerii romîni au
refuzat totdeauna să salute pe cei
germani.^. Din aceasta au resultat
mai multe incidente, cari au făcut
pe ofiţerii comandanţi germani din
Romînia să stăruiască ca ofiţerilor
romîni sa le fie oprit de a se arăta
prin oraşe în uniformă.
Răspunsul romîn la această mă
sură a fost de aşa că ofiţerii germa
ni în uniforme, nu mai sunt în sta
re să se arate pe străzile Iaşilor de
cît cu risicul de a provoca demon
straţii dujmănoase din partea pu
blicului.
Cei mai populari generali de a
stăzr ai Romîniei sunt aceia cari
s'au arătat duşmanii cei mai ne
împăcaţi ai păcii ce s'a făcut.
Starea dinlăuntru a ţării să poa
te constata din împrejurarea că, re
chiziţiile Germanilor au trecut de
mult limitele prescrise în tratatul
de pace, deci a devenit mai rea de
cît cum fusese înainte de aceea, sub
durata războiului.
Cele de pe urmă ştiri sosite din
Romînia, arată c& ţăranii s'au re
voltat pe mai multe locuri contra
ocupatorilor germani.
Din cele nouă diviziuni germane,
cari constituiau armata lui Mâck
enseiî cînd a ocupat Romînia zi
90,000 baionete pe cît să ştie,
trei au fost deja cheltuite pe fron-
ttti lml&ar. Beffcul d* 6»000 Bunt MontebreaH. ^,
ss
W
'^V
V%
ARMATA ROMÂNIEI SE VA
ARUNCA ASUPRA HUNILOR.
SE CREDE CA RMUNH AH 100,000 SOLDAlfPE CARI
SA4 UHU IN FADA CELOR 60,000 DE Mt
Natural, atîrnă mult dela situa
ţia present» din Romînia, din
punct de vedere militr. în virtutea
Umilitorului tratat dela Bucureşti,
germanii au pus mîna pe aproape
întregul material de război care sa
ţine de Romînia. Aeesta a fost de
pus imediat sub paza trupelor ger
mane în depositele din Oltenia.
Ou toate că aceste deposite ait ca
parte din personalul lor un număr
de ofiţeri romîni, este foarte cu pu
tinţă că germanii vor fi aranjat aşa
că lor să le fie cu putinţă distruge
rea aceştui material de război pen
ca*8H'prevîrift foîosîhţa lui din
partea Romîniei în caz cînd aceasta
ar gîndi să lupte de nou pe partea
aliaţilor.
în partea Romîniei ocupata de
germani nu sunt soldaţi romîni de
loc. Tratatul dela Bucureşti pres
crie că în Doldova. Romînia nu poa
te ţinea o armată mai mare de 25.
000 soldaţi.
încă tot înarmaţi, conform ştirilor
sosite aici de pe frontul macedonean
şi de pe alte fronturi din est, şi n
ceste 60,000 baionete germane, în
cearcă să înnece în sînge mişcarea
revoluţionară contra Germanilor.
Cu toate acestea mişcarea să pare
că creşte în tăria ei peste tot locul.
-o-
ACTIVITĂŢILE AERIENE.
LONDRA, 1 Oct. Din ra
poartele oficiale se vede că avia
torii Englezi au întreprins zbo
ruri mari asupra Heligoland, la
fel se vede detailat şi multe ope
raţii ce au avut loc pe uscat şi
pe mare.
Aviatorii Francezi şi Englezi
au distrus 8T de aeropînne inami
ce pe lîngă că au nimicit un nu
măr mare de baloane de observa
ţie.
,,Forţa aeriană regală, îtt coo
peraţie .cu marina operează în o
fensivă de pe coasta Belgiană",
spune raportul oficial. „în perio
da dintre 23 şi 27 Sept. distrugă
toarele inamice au fost bombar
date de către aviatorii nostrii la
fel a fost atacat, eu maşinele 'de
puşeat şi bombe Zeebrugge, Os
tenda şi Bruges. Aerodromurile
din apropiere de* Client au fost
şi ele atacate. Douăsprezece ma
şini au fost distruse iar alte 14 au
fost tnntite jos perzîndu-şi con
trolul. Zece dintre maşinele noa
stre lipsesc."
Raportul mareşalului Haig
supra activităţilor aviatorilor e
următorul:
,Jeri cincisprezece baloane au
£ost, doborî te, iar altele au fost
silita să coboare jos. Douăzeci şi
şapte de maşini de sburat au fost
distruse, iar nouă au căzut per
zîndu-şi controlul. Treizeci şi şa
se de tone de bombe au fost a
runeate".
Timpul nouros a împedeeat îţi
cîtva operaţiile din aer Dumine
că, spun rapoartele din Paris.
„îri decursul luptelor noi am
doborlt 25" de aeroplane inamice
dîn3 foc şi la două ib al o ane. O
escadrilă de ale noastre a arun
cat 26 de tone de proiectile asu
pra vapoarelor de război. #1® ina
micului.
UNDE LUPTĂ
AMERICANII.
Cu Americanii la vest de Ver
dun, 2 Oct. Pe cînd pe restul
liniei toată energia este între
buinţată la respingerea unor pu
ternice contra-atacuri şi la con
solidarea poziţiilor cucerite din
noii, Americanii au înaintat cîtva
în desişul pădurei Argone.
Ei, după ce au trecut peste ob
stacole dc nedescris, acum îşi rec
tifică linia. Desimea pădurei dă
serviciului dc observaţie cam
multe greutăţi, însă pe aci sc
poate înainta cu cea mai mare
iuţeală.
Americanii continuă să. zdro
besacă rezervele Hunilor. Faptul
că ei n'au înaintat mult p.înă a
cum, nu însemnează că şi-au ter
minat operaţiunile. Din contră,
Americanii de abia au început şi
de acum încolo armata întîia va'
porni la atatf
eu toate
'i' f"f&
forţele
combinate.
După cît se simte, Germanii
se pregătesc să-şi părăsească în
tăriturile din faţa Americanilor.
Avînd legătură cii Francezii în
stingă, armatele noastre vor fi
în stare să-şi aşeze linia de luptă
afară din pădure, Patrulele ame-
ricane au şj.jpptruns în pădurea
v
ţel*.
incase
ia.
1
AMSTERDAM, 2 Oct. Ba
ronul Von 'Fakenliausen, guver
norul militar în Belgia, a spus
că ţplanurile pentru evacuarea
Belgiei sunt deja gata, şi dacă
Jta fi necesar vor fi puse în apli
care imediat. în o conversâţie
cu un bărbat de stat belgian, ce
a avut loc lâ Haga,
Vein
Fllten-
hause a zis: ş*f
„Planurile pentru părăsirea
Belgiei, dacă e necesar, sunt de
ja gata. Armata germană e gata
de a se întoarce la frontiera lor,
ea să arate lumei că Germania
e decisă a-şi apăra graniţele ei".
Se raportează că Olandezii îşi
întăresc garnizoanele de la fron
tieră cu scopul de a-şi ajiăra ne
utralitatea de a nu fi violată de
germanii ce se retrag.
Tin corespondent de la fronti
eră spune că iFalkenhauseft a dat
instrucţii secrete guvernorilor
provinciali din Rrlgia de a tri
mite cît se poat? de curînd ar
chivele la Berlin. Cîteva sute de
vagoane aşteaptă la Bruseils ca
«ă ducă mobilele ofiţerilor în
Germania.
Se aice eă soldaţii germani ar
fi zis:
„Noî nu o *a stăm aici mai
mult" ea şase s/fptămîni".
Acum trei zile aviatorii aliaţi
au zburat pe deasupra Brussels
ului aruneînd proclamaţii prin
care spuneau populaţiei:
„Aveţi paeieaţă^Oara libertă
ţii e aproape."
Germanii nu au puşcat asupra
acestor aviatori.
ENGLEZII AU INAIN
TAT 2 MILE PE UN
FRONT DE 20 MILE.
ŞTIRI TELEGRAFICE
LONDRA, Oct. 2. Trupele en
gleze, zmulgîndu-se înainte pe un
front de 20 mile, între Cambrai şi
St. Quentin, au frînt apărătorile
germanilor în bucăţi, pe unele păr
ţi, în decursul zilei de ieri, şi au pă
truns pînă la o adîncime de maxi
mum două mile.
Comunicatul oficios al generalul
ui Haig spunea că linia între Beau
revoir-Fonsomme (departe în est
de North Cambrai şi St. Quentiti, a
fost de asemeni frîntă.
o
DE PE MIINILE
K FRANCEZILOR.
ST. QUENTINUL CA- trul sistemului de apărare ger
man dela Fonsontme pînă în a
propiere de Beaurevoir. Atacul
a succes. Linia de aici a fost
PARTS, Oct 2. După cum s'a
spus în comunîefttul din noaptea
nijun in VvUiiiiiKiV/Utui uni iiuauivc»
trecută aproape toate părţile vesti-1
tului oraş St. Quentin, de acum sînt
în mîinile francezilor. Oficiul de
război francez a constatat, în comu
nicatul său, că trupele franceze au
pătruns pînă la canal, care trece
prin partea de sud a oraşului. în
sud de oraş, francezii au înaintat
o distanţă oarecare în est de Gau-1 ®fara
chy, aşa că liniile lor trec acum
drept spre nord şi sud din vecini
de Levergies spre Urvillers.
CONDIŢIILE IMPUSE BUL
GARIEI VOR FI ÎNDEPLI
NITE IMEDIAT.
PiARIS,
2 Oct. Bulgarie de­
ja a început ca să îndeplinească
condiţiile prin care i-s'a acordat
armistiţiul. Să spune din cercuri
autoritative că armata bulgară
a început ca să fie demobilizată.
Armele şi muniţiile sunt date în
mîna alaiţilor. Trupele aliaţilor
încep "să pună stftpîftire pe căile
ferate.' ,, v
tmtmm Hamut mm, on.- tr
NESUPUNERI IN
ARMATA SI MA
RINA GERMANA.
bOPWNIIAGA 2 Oct. E
ehipajul de pe patrii. torpiloare
s'au revoltat, îri luna August,
ei a încercat ca să fngă din port.
însă au fost urmăriţi de cîteva
crucişătoare ce au scufundat a
cest.e vaporaşe. Acest fapt a fost
confirmat prin Cadavrele celor
160 de marinari, germani ee au
fost aruncaţi de valuri la mal.
Alţi treizeci şi şapte de mari
nari au fost executaţi la Kiel,
acum de curînd, fiindcă nu vo
iau oa să mearijă pe un sub
marin.
între aftţdaţii fermani şi aus
trieci ce se află în ţUkrania s'au
întîmplat mai multe revolte în
luna Septembrie. La Klierhof,
6,000 de austrieci au refuzat ca
să meaegă la frontul dc vest.
La frontiera ^Olandeză, acum
cîteva zile 100 de soldaţi germani
s'au revoltat omorînd doi ofiţeri.
Trupele acestea an refuzat ca să
meargă la front. Atunci ofiţerii
au dat comanda cu să fie puşcaţi.
dar în acelaşi timp revoltanţii au
puşcat pe doi dintre ofiţeri.
U E I N
LONDRA, 2 Oct. Se awmţă
că localităţile Met* şi Sablons au
fost bombardate ţin nou de avia
torii Englezi. De asemenea a mai
fost atacat şi Burbach. Unul din
tre aeroplanele engleze nu s'a
mai întors la bază.
BULETINE.
LONDRA, Oct. 2 Mareşa
lul Haig a anunţat astăzi că ger
manii au fost alungaţi din Ore
vecoeur şi Rumilly. Britonii, an
ocupat ţinutul muntos din est
de acele localităţi.
Sătuleţul Sequehart (5 mile
în nordest de St. Quentin) şi
cătunul Preselles (o milă în
nordvest de Sequehart) aseme
ni au fost ocupate.
Pe urma unei presiuni puter
nice esercitate asupra inamicu
lui în partea mai de timpurie a
zilei de ieri, pe la 4 ore p. m.,
a 32-a diviziune a atacat cen-
frîntă. Iar inamicul s'a retras
din nord de Joncourt. Soldaţii
australieni au completat captu-
ra
v
aparare
0
dm
n
SU—
Le-Catelet
Şl GrOUy.
Fonsomme este la 5 mile în
nordest de St. Quentin, Beuare
voir este la două mile în est de
Le-Catelet.
în sectorul din sud de Cam
brai, a fost terminată înspre
lupta salbatica,
t^ut toată
C1teva
care
Ziua.
SUte de
a
Au fost
luate
prisonieri. Tru-
pele britone (din Zeelanda
Nouă, engleze şi scoţiene) au
alungat inamicul din Creveco
uer şi Rumilly şi s'au aşezat
dînaele pe platourile din est şi
nord de acele cătune.
PARIS, Oct. 2. Oraşul Lil
le e\fost evacuat (golit) de po
pulaţia civilă, după cum spun
telegramele sosite astăzi aici.
Lille este oraşul de frunte din
Franţa de nord şi una din întă
riturile germane. Oraşul este a
meninţat prin înaintarea engle
zilor spre Cambrai şi prin în
aintarea din Flandra a belgia
nilwr.
•r'rp?ty
INTRIGA.
De: N. Iorga.
în tot trecutul ţărilor noastre
intriga s'a amestecat, înăbuşitoa
re, distrugătoare. N'a fost trun
cliiu de stejar de care să nu-şi fi
prins iedera plină de umbră, de
frig şi de mucegaiu. N'a cruţat
zilele celor mai sfinte triumfuri
şi nici pe ale durerilor celor ipai
cumplite.
Venită din Bizanţ, cultivată în
Levant, mutată în Fanar, ea a
şerpuit, s'a împletecit, s'a căţă
rat de tot ce părea o siguranţă
azi, un avînt mîine. Şi, în prospe
ritatea ei care întrecea şi cele
mai înalte vîrfuri, ea a ocrotit
toate parasitismele care se pu
teau prinde de dînsa. Razele ca
re erau menite vechiului lemn 'bă
trîn ca să-1 mîngăie, sprintenului
lemn tînăr ca să-1 întărească, ca
le-a prins pentru a-şi «uri- luciul
frunzelor vanitoase.
Ce a hrănit-o? .Sîngele rău din
noi, sîngele urilor seculare, sîn
gele patimilor al viciilor răsări
tene adunate într'o aristocraţie
cosmopolită şi în clasa de slugi,
de rivali şi de moştenitori pe
cari şi i-a crescut? De sigur că
şi el. Dar înainte de toate i-a tre
buit odihna pămîntului leneş.
O, dacă n'ani fi leneşi în acele
straturi sociale pe care ie hrăne
şte păgîna muncă a celorlalţi!
Dacă am avea nevoia sau plăce
rea de a munci! Dacă, şi fiind bo
gaţi, am căuta o mare şi frumoa
să pasiune de literatură, de ştiin
ţă, de artă, de milă pentru oa
meni de creaţiune socială, de
iniţiativă economică, în care să
cehltujm toate puterile sufletu
lui nostru! Dacă fiecare clipă
ne-ar fi cuprinsă într'un pro
gram cuminte şi odihna ar în
semna numai necesitatea absolu
tă, de a opri mişcarea sufletului
stors în silinţele lui!
Dar aşa ee voiţi să facă fecio
rul de bani gata, care nu şi-a so
cotit nici odată viaţa ca o mi
siune, o mare misiune pentru al
ţii? Ce voiţi să facă răsgîiatul
norocului neneritul, alintatul, a
cela căruia i-s'au adus zilnic cu
braţele flori şi prinosuri? Acela
care, dacă s'a prins vre-odată dc
ce^va, a fost de viciul lacom pen
tru banul unuia pentru carnea
alteia, pentru vlaga şi frumuseţa
tuturor oamenilor şi tuturor lu
crurilor
El ţese
iatriga,
o rafinează, o
adauge, o preschimbă o împodo
beşte. Aceasta e opera lui. Resul
tatul chiar, cînd poate apărea tri
umfător, sfidînd, insultînd, domi
nînd, nu-1 interesează atîta eît
plăcerea de a toarce zi de zi,
ceas de ceas, intriga care învă
luie, încurcă, îmbălează totul.
Şi un popor de oameni harnici
£înă la martiriu, încremeniţi prin
nu ştiu ce blăstăm, priveşte şi în
găduie veşnica intrigă a lenii
veşnice.
RmbiMt*
VA ÎNCEPE GERMA
NIA O NOUĂ OFEN
SIVĂ DE PACE?
AMSTERDAM, 2 Oct. —'Hert
ling, cancelarul imperial al Ger
maniei, care acum de curînd a
dimisionat, a fost abordat de mai
mulţi bărbaţi politici germani
silindu-1 ca Germania să se folo
sească de cădcrea Bulgariei, spre
a face noui oferte de pace.
înainte de ce Hertling a plecat
la cartierul general, se zice că
Philip Scheidemann şi alţi socia
lişti au mers la el şi i-au spus că
e necesar ca Germania să se fo
losească de cazul Bulgariei spre
a oferi Aliaţilor ca să se pună
o ^ace generală.
Mai tîrziu se' zice că şi Amira
lul Von Hintze, ministrul de ex
terne al Germaniei, a dat Ini
Hertling aceleaşi sfaturi
®mmm \i
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA ASTAZL
HUNII FLAMANZI SI LACOMI AU
DEVASTAT SI DISTRUS ROMANIA
ŢARA A FOST JEFUITĂ, POPULAŢIA MA*
SACRATĂ DE BESTIILE GERMANE.
ROMÎNIA GATA ÎNTOTDEAUNA A~SE RĂZBUNA
CONTRA DUŞMANULUI COMUN.
„Tot ceea-ce noi am cerut şi vom cere întotdeauna e
principiile acele ce au dat naştere naţiunei americane şi cari au făcut-o
mare. Daca aceste principii vor fi menţinute în lume, atunci naţiunea
romînă va avea dreptul de a trăi o viaţă independentă şi a avea o uni
tate naţionala, care e dorinţa noastră pe care întotdeauna o ceream să
fie îndeplinită.
„Noi, Romînii, cerem e*kt«iţn ţinui stat în care Romînii popo
rul nostru să se unească după planurile noastre, să ne lucrăm pă
mmtul, să ne conducem noi industria, să educănj. şi pregătim copii noş
tri în felul nostru, fără amestecul celor din afară, cari nici 1111 ştiu
şi nici nu se interesează de lucrurile pe cari noi le considerăm de
scumpe nouă, ei mai mult vor a se juca cu noi ca pisica eu şoarecele.
„De mai multe generaţii noi am fost nişte victime fără nici un
ajutor. E de prisos a spune că după ce se va sfîrşi acest război noi nu
vom mai fi siliţi ea să fim victimele altora, sîngele ee y&nat ne dn
dreptul la o viaţă mai liberă şi mai fericită.
„înainte de război Romînii au fost împărţiţi în trei mari părţi,
din care numai o parte a fost liberă. Toate celelalte au fost nenorocite,
şi, precum noi suntem un popor a cărui simpatie e foarte vie, noi, cei
din Romînia, am avut fi noi de suferit plivind la nenorocirile fraţi
lor noştri.
„Noi, Romînii din ftomfafa lîfwă, aveam regele nmtrn, legislatori!
noştri, trăiam o viaţă a noastră proprie. Nu eram bogaţi, dar prosperam.
Mai sunt Romîni mai puţin norocoşi ce trăiau în Basarabia (sub
domnia Rusiei dela 1812) şi o altă parte ce trăiesc o viaţă miserabilă
în teritorul romînesc furat de Aur.tro-TJngaria. ...i~
înd războiul a îsbucnit, numărul acestora s a urcat la patru
lioane trebuie notat că aceştia întotdeauna ţineau la olaltă, şi se
mîndreau cu originea romînă şi speranţele ce noi le nutrim de atîtea
veacuri. între aceştia şi Romînii din ţara liberă exista întotdeauna o
comunicare foarte strînsă şi frăţească.
„în aceste provincii locuiesc la 14,000,000 de Romîni adevăraţi, şi
cit toate că trăiesc sub trei guverne deosebite, noi tiu suntem împrăş
tiaţi, ci trăim în o massă compactă, în tot seimul e o naţiune cu toate
că e stăpînită de ţlouă puteri cuceritoare.
„Solul Romîniei e foarte bogat, sunt mine foarte bogate, avînd şi!
o deschidere la mare, dînd o minunată formă fizică unei naţiuni. în
toate sensele, prin sînge, prin istoria antică, prin ideal, prin locul un
de locuim, noi, Romînii în special suntem la un loc în care putem trăi
independenţi, în limitele logice şi sub un guvernămînt al nostru. Toate
tradiţiile micei noastre ţări (cu poporul ei fericit ce doreşte că şi alţii'
să se împărtăşească de această fericire) au fost cu totul democratice
înainte de a fi distruse.
TRECUTUL ROMÎNIEI.
„Spiritul compatrioţilor met a fost inspirat de un splendid patrio-«
tism, gata de sacrificiu, ei au o mentalitate capabilă de ori ce desvolta
re şi este necesară numai oportunitatea ca să o pună în aplicare.
„în timpul păcii, prin frugalUatea lor, prin sufletul lor temător
de D-zeu şi cinstit, ei au dus o viaţă la ţară, foarte fericită două gene
raţii, şi dacă ei ar fi fost lăsaţi liberi de intervenirile de afară, numă
rul lor s'ar fi dublat.
„Tot ceea-ce am cerut noi, a fost ca să fim lăsaţi liberi şi să fim
scutiţi de ori ce interferenţe. Aceasta e ce cer Englezii, Francezii,
Americanii, Italienii^ şi asupra acestui punct va insista şi Germania.
D-zeu să mă ferească ca ura ce o am pentru Germania să nu mă facă
să neg drepturile ceea-ce cer pentru poporul meu.
„Aceasta e tot ce cere mica, slaba şi învinsa Romîiiî* deJa marile
naţiuni ce luptă acum greu contra acelora ce au voit ca să răpească
fericirea lumei. Şi suntem siguri că marea democraţie awerkaui va
da aceste drepturi răpite micilor naţiuni»
„Tniţtiile noastre au fost prinse de un fior sfînt cînd am nnzit dl
America a întrat în război! Atunci am fost siguri că, cu milioanele ei
de soldaţi, cu bogăţia ţărei lor, condusă de sublimele idealuri, va forţa
ca să ni se dec drepturile pe care eeil'alţi aliaţi ai noştri au luptat ca
să ni le dee.
„Admiraţia mea pentru naţiunea americană a lest întotdeauna,
foarte mare. Am studiat-o şi cu cît progresam cu atît învăţam mai mult
despre cinstea şi valoarea acestui popor. Poate că eu am fost primul,!
din Europa, care am scris că dacă războiul acesta Continuă, America
va fi silită ca să vină în Europa ca să-şi apere drepturile ei şi să ajute
la asigurarea libertăţei ornenirei.
„Şi acum spre bucuria mea şi tuturor Romînilor ee înţeleg, Ame
rica a întrat în acest război fără gînduri de cucerire şi fără a socoti
preţul pe care trebuie să-1 plătească. Aceasta e sublim.
„Nici întrarea Romîniei nu a fost fără importanţă, şi trebuie fia
spun.că: întrarea Romîniei a fost din pure principii nici ea nu s' i
gîndit la preţul pe care va trebui să-1 plătească. Am simţit că este da*
toria noastră de a scoate sabia şi a sta alăturea de Anglia, Franţa».
Belgia şi Italia, alături de Serbia martirizată, noi ne-am ridicat făr&«
teamă, şi cu toate că am suferit destul pînă acum, noi nu regretăm.
„Dacă ar fi ca din nou să decid asupra acestui punct, dacă lucrum n,
rile prin o putere magică ar lua forma din trecut, eu aşi face din no%
ceea ce am făcut cînd s'a luat decisia ca să între Romînia în război»,
Aşi fi pentru război cu toate grozăviile lui, şi aceasta a-şi face-o pen*
tru sărmana Belgie, aşi face-o ca să răzbun asasinările continue dilV^
Serbia. Aşi face acest luCru chiar dacă aşi şti că Rusia va c&dea şi na
va lăsa faţa ntcU un aşa. pupi suntem, (Y$. ţirţpa»!
•"•T'îV
yt^ri
i .-
a
ni te
"'•""^'1 %X
-V
i
fţ-tjjjggp
ANUL XIII. -.NO. 226.
aeorda
I
mi­
v.
,SM
a

xml | txt