OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 03, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-03/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

ROMAN dr. A. VLAHTJŢĂ.
Dar surpriza, madam Şloim
sohn
WALK-OVER SHOP
HOTEL LEXINGTON
REV. SOLOMON DUMA
1847—7th Str., CANTON, O.
Telefon: Bell 1306.
CWOnOKOfeOHOKOHOaOHOKOSfOHOJ*
THE CINCINNATI
BELL FOUNDRY CO.
u w u u u u u i u u o u i
^OCO°C^XXXXXXXXXXXXXXOCX)OOOOOCXXXXXXXXXXXXXXXDPOQQOO
81 AR STEAM LAUNDRY
27 South Liberty Am
ALLIANCE OHTC
Bell Phone: Market 1108-W.
PHONE: BELL: FEDERAL 2914. (3 6)

&• --Wr-sr.:
w
tfJy*
at*
fkm* i.
MADAM
SLOIMSOHN.
0e GEORGE RANETTI.
Intimplarea bpocli.se ca la eon
pţftelo simfonice să avem două nu
mere de abonament vecine. Şi mul
ţumesc cerului că Madam Şloim
sohn sta alături de mine, căci
cktcă ar fi avut un scaun în faţa
mea— formidabila-i corpolenţă şi
pălăriile-i monumentale m'ar fi îm
piedeeat să văd restul sălci. Am fă
eiit cunoştinţă dc la cel dîntîiu con
cert împrumutîndu-i programul
meu, apoi ajuntînd-o la sfîrşit să-şi
tltobraee o mantila bogat îmblăni
tă. Iia al doilea concert eram aproa
pe prieteni. Subt imperiul muzicei
nil numai ^dobitoacele se îmblîn
fc#se, dar şi oamenii devin mai co
municativi şi mai sociabili. Madam
Şloimsohn, îmi împărtăşea la fie
care minut, impresiile ce produceau
aimpra sufletului său simţitor bu
«fiţile executate de orchestră. N'a
vea o clipă astîmpăr, îmi vorbea me
ren, se sucea într'una pe scaun, ca
re din această cauză scîrţîind per
manent intercala în simfcyiiile lui
Beethoven ce se cîntau pe scenă su
nete necunoscute de genialul com
pozitor. Şi nu'i mai tăcea guriţa:
Ah, aşa un talent la tînărul.
Enescu!... Am auzit că n'are de
ja nici 20 de ani, adevărat mesie
—orj Oh, regret ca 11 'am zis şi la
tanti Berta Grimberg să vie azi la
concert, ar fi avut aşa o bucurie î..
O cunoşti fleja pe tanti Berta, me
sie Jorj? Joacă şi dînsa din pia
no... Ah, g'o ansi a quatre mains
e ceva rar.
...Un potop de exclamaţii de
refleeţii şi de întrebări cari nu se
sfîrşeau de eît cînd se auzia cîte un
„psssst!" mai energic proferat de
vr'un auditor mai nervos.
Dar ceeace era mai remarcabil
la madam Şloimsohn nji era limbn
ţia ei, nici chiar corsagiul ei aşa
de umflat în cît sunt încredinţat că
'ori de cîte ori trece graniţa la Pre
deal este oprită şi cercetată pînă în
pînzele albe de vameşi, bănuind că
ascunde nescaiva pepeni de con
trabandă subt bluză. Ceea ee cu de
osebire atrage privirile tuturor asu
pra acestei interesante persoane e
ste cantitatea fabuloasă a giuvaeri
calelor cu care se împodobeşte. Din
degete, din urechi, de pe braţe, de
pe eît, din păr, ţîşnese flăcările îm
pestriţate ale diamantelor, rubine
lor, safirelor, topazelor, etc., cu a
tîta putere că simţi că te-apucă a
şa o mică ameţeală ca şi cum ai sta
eu ochii ţintă la vîrtejul multico
lor al unui foc de artificii. Cînd
am văzut îutîia dată pe madam
Şloimsohn, am fost aşa de uluit, în
cît cu o mişcare reflexă mi-am apro
piat îndată nasul de opulentn-i sîn
şi-am început s'o examinez foarte
de aproape: în raiopiea mea era eît
p'aei s'o iau drept o vitrină de la
magazinul Radivon, şi numai cînd
inadam Şloimsohn m'a rugat să-i
împrumut programul concertului,
numai atunci mi-am dat seamă că
am de-afaee eu .0 fiinţă ^omenească
de sex femeesc.
Cînd mai m'am împrietenit cu
dîn&a, nu m'am putut stăpîni să «rota mea nouă-nouţă.
ft'o întreb:
De ce purtaţi atîtea bijuterii,
madam Şloimsohn Mi se pare ea
nu prea-i la modă...
Taci mesie .Torj, nu-mi mai
zice aşa, d-ta care te cred un om
inteligent! Moda astă a inventat-o
ciocoii gulani cari nu au purale să
cumpere la oţii
de la dînşii bijute-
DAN.
(Urmare).
Toate bune, da ce mă fac eu?
Unde mă înham? Zece ani de ga
zetărie, nu e diurnă. Ş'apoi la mi
ne asta'i o boală.
Mâ, nu puteam sa dorm. Mă jrtn
desc eu, mă ^îndese, în sfîrşit
zic: unde o eşi să iasă. Şi chem în
tr'o seară la mine pe Iuraşcu, pe
Pogonatu, pe Dan, şi încă vr'o doi
şi le spuiu planul meu: O gazetă
fără patron politie, fără sgardă
cine'i de treabă'i detreabă, cine i
porc de eîinef.. dă'i la cap. Roş,
alb, tricolor naţional, puţin mă im
portă, să fie romîn cum se cade, să
facă şi el ceva'n ţara asta, şi ce-o
face —1- să faeă bine şi cinstit, să nu'
mi umble cu pungăşii. TTite-ce vreau
en: Să ne gîndim serios Ia chestia
ţărănească. Unde ne ducem noi cu
oraşele noastre, dacă lăsăm satele'n
urmă? Mă, sunt patru milioane de
romîni, romîni adevăraţi, cari su
făr, şi se chinuesc de boale necăuta
tate, de mîncare proastă, de igno
ranţă, de asupririle primarilor şi
arendaşilor şi noi întindem colea
din buget, ne 'mbătăm de palavre şi
facem politică de procopseală. Asta
:h
1
rii! Cine are poartă, cine 11'arc rab
dă, asta-i modă!
Trebue să vă fi costat mtllt a- reţele din faţă.
tîtea pietre preţioase?
Nu tocmai aşa mult, pentrucă
sunt de ocazie, ama neţuri cari i
au rămas de la răposatul Leon Şlo
imsohn, bărbatul meu. Ai cunoscu
deja mesie Jorj, pe bancherul
Şloimsohn?
„Era aşa un bărbat jantil! Pă
cat de el eă m'a lăsat văduva aşa
de tînăr!... Prin urmare aşa să
ştii de la mine, mesie Jorj, moda
că nu trebue să poarte damele biju
terii e făcută de ciocoi gulani cari
şi-au tocat averile cu cărţile şi cu
cocotele! Eu je m'en fiche de aşa
o aristocraţie, eu sunt, mai high-li
fe de cît ei!
De oarece, roatind eu «1 suve
ran dispreţ aceste cuvinte, madam
Şloimsohn ridicase tonul cam sus,
şi de oarece cîţiva domni şi rîoaifkne
din cea mai bună societate păreau
că ascultă sfidarea ce o arunca cla
sei lor, văduva bancherului, şopti
vecinei mele:
Să vorbim mai încet, madam
Şloimsohn.
Pentru di ee?
Ştii... în ziua de azi şi zidu
rile au urechi!
Ei, şi dacă ee? Ce mă impfr
tează pe mine de gelozia cutăruia
şi cutăruia contra bijuteriilor me
le?. .. A ha, dar cînd le-ar vedea şi
pe cele de acasă !... A propos
Cînd mi-am luat ziua bună şi mă
pregăteam să plec, madam Şloim
sohn nft luă de mină şi cu un zîm
bet tot aşa de graţios ea acela pe
care trebue să'l fi avut chitul cînd
a căscat gura să înghiţă pe neno
rocitul Tona, îmi zise:
Hai acum în odaia mea de c4.1l
care să-ţi arăt ce ţi-am promis!...
Am să-ţi fac o surpriză, mesie Jorj!
Tanti Berta, scuză-mi» ei te las un
moment singură.
Un fior îmi străbătu spinarea.
Doamne, nu cumva această văduvă
sentimentală nutreşte pentru mine
o pasiune nefericită? Mă lăsaiu să
fiu aproape tîrît în camera de cul
care a presupusei victime a farme
celor mele şi, pe drum, mă gînde
am că, în momentul suprem, voiu fi
silit să reditez scena dintre Toscf şi
Madam Putifar, smulgîndu-mă din
braţele ei şi luînd-o la sănătoasa cu
riscul chiar de a-mi abandona, pe
locul atentatului la pudoare, redin-
Dar temerea mea fu de wurtă du
rată. Madam Şloimsohn mă chema
se să-mi arate toate bijuterile sa
le. Dumnezeule ce enormă saladă de
pietre nestimate! După terminarea
acestui inventar, întrebaiu aşa de
politeţe:
nu poate să meargă mult aşa...
Viitorul ţărei nu e în coconaşul Gu
liţă, care 'mi vine de la Paris, isme
nit cu monoclu 'n ochiu, cu nasul
sbîrciog, par'eă îi pute ceva, şi nu
mai de eît îl vezi deputat, prefect.
Şi în sfîrşit, ee să mai lungesc vor
ba? Le-am spus scurt: Mă băeţi,
vreţi voi să facem o gazetă?... da
gazetă să "ţi fie drag s'o iei în mî
nă. Eată eu pun la dispoziţia talen
telor voastre experienţa, munca
mea cea mai pasionată şi.. două
spre-zcce mii de frânei veţi lucra
toţi cu tragere de inimă să faeem
eeva? Bine. Nu? să 'nchidem pră
vălia. .. şi paee bună."Şi ne-am în
voit am botezat'o, ş'am tras-o cu
metrie la „Caru cu bere" pînă'n
ziuă. Ş'aeum, slavă Domnului, a
vem patru jaiii de cititori nu i-am
adunat niei eu poliţia, nlei eu «upre
fecţii...
Cezar Priboianu n'are stil îngri
jit, nici fraze de efect. Dar are ceva
mai bun de cît asta. In toate artico
lele lui se vede curajul şi francheţa
unui om drept şi adînc convins de
ceea-ce spune, care 'şi toarnă în pri
mele vorbe ce i se prezintă, toată
credinţa, toată căldura inimii lui.
Revistele de ordinar le face el.
Stilistul redacţiei e Dan acesta
conduee*TThrtea literară a gazetei.
In ziua aceea Priboianu scriea uni
7 1
me­
sie Jorj, mi-ai face aşa o plăcere să
vii mîine la 5 la mine, calea Văcă
reşti 18 bis, să-ţi ofer un eeaiu...
Am să-ţi arăt toate bijuteriile mele.
Mulţumesc pentru amabilita
te, madam, însă vezi că mîine..
Nu te scuzăm de loc... Am in
vitat şi pe tanti Berta Orimberg.
i-am zis că d-ta scrii deja la jurnale
şi vrea să-ţi joace la clavir ceva fn»
mos ca d-ta să scrii ceva pentru
dînsa!
Fuiu nevoit să primesc invitaţia.
Nu voiu povesti amănuntele sin
drofiei, şi galant cu damele
voiu cruţa pe tanti Berta nepronun
ţindu-mă în public asupra talentu
tului d-sale muzical. Ceea ee însă
trebue să vă spuiu, căci mi-a lăsat
o amintire covîrşitoare de care nici
pînă astăzi 1111 m'am dezmeticit, e
ste următorul fapt:
lTite-o deja şi mi arătă cu de
getul inelat pînă peste unghie pe*
Rămăseiu uicremenit. 0 întrea
gă duzină de cercei de briliante de
mărimi respectabile erau atârnaţi
de zid cu ţintişoare.
Nu înţeleg... bîlbîii eu.
Nu-ţi aduci aminte ce mi-ai
zis la concert,1 mesie JorJÎ
k
N11... mărturisese...
Mi-ai zis că zidurile an ure
chi. Prin urmare dacă au urechi,
pentru de ce 11'ar avea şi cercei?..
Nu-i aşa că e ceva elegant ideaa
mea, mesie Jorj?
Da... da... madam Şloim
sohn... ai avut o idee admirabilă
şi mai cu seamă plină de gust, de
distincţie şi de originalitate.
Aşa ceva n'ai să găseşte d-ta
la aşa zişii noştri aristocraţi!....
(îulani, mesie Jorj, gulani nu-i
ştii eu de cînd veneau să plătească
dubîndele la amaneturi de la bie
tul Leon!...
o
O N V O A E
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Traian şi Avram Iancu
Regele Munţilor" in Canton, O.,
convoacă pe toţi membrii săi a
lua parte la şedinţa generală de
luni, care se va ţinea în ziua
de 6 Octomvrie 1!H8, în hala So
cietăţii din 1022—8-th Street N.
E., Canton, Ohio, la orele 1.-Î0
p. m. precis. La orele sus numite
se va eeti lista nominală a func
ţionarilor şi membrilor. Absenţe
le nemotivate se vor pedepsi con
form statutelor, art. XI, litera
h) şi 1).
Avînd mai multe chestiuni de
mare însemnătate de rezolvat, şi
carc nu sufer întîrziere.
Rugăm pe onoraţii membrii să
ia la cunoştinţă această convoca
re, şi care nu pot lua parte la
şedinţă, sunt rugaţi să-şi ceară
scuze înainte de şedinţă, iară nu
ca de obiceiu după şedinţă.
Onoraţi membrii!
în numele Societăţii apelăm la
d-tră să daţi toată atenţiunea cu
venită acestei convocări, să dove
diţi cu prezenţa d-tră că sunteţi
demni de chemarea d-tră, căci
cînd necesitatea cere prezidiul să
poată conta pe demnitatea mem
brilor. Mai mult să alăturăm a
menda jntotdeauna pe membrii
pur şi simplu pentru ca aă nu să
intereseze despre ceea ee pe d
lor ii priveşte.
In speranţă că fiecare membru
aparţinător Societăţii noastre va
fi la culmea datorinţei sale.
In numele Societăţii „Traian
şi Avram Iancu Regele Munţi
lor" din Canton, Ohio:
(S3—27)
o
a
v i a.
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Nicolae Filipescn" din
Madison, 111., avînd şedinţă extra
ordinară Duminecă, 22 Septem
brie 1918. Iară după multe greu
tăţi prin care a trecut mica So
cietate şi cu membrii ei, azi şi-a
ajuns scopul mult dorit de ani de
zile.
Drapelele şi nimie mai mult.
In şedinţa comitetului din 25
Septembrie 1918 s'a hotărît ca pe
ziua de 6 Octombrie 1918, adică
Duminecă, la orele 2 p. m. va a
vea lor licitarea drapelelor pen
tru naşi şi stegari.
Pe această cale facem cunoscut
tuturor Romînilor din Madison,
111. şi St. Louis, Mo., şi jur, că
pe ziua^ sus numită se va ţinea
articol privitor la scandalul Vcro
neseu-Prisăcani, şi încheia, cu nece
sitatea tristă a guvehielor de a se
sprijini pe tot ce e mai stricat şi
mai odios în elementul romînesc,
de a se înconjura de samsari şi de
linguşitore ordinari, pentru ca, în
urletele lor, să nu m^i audă furut
na eare se ridică, glasul celor pa
tru milioane...
Tocmai isprăvise articolul, eînd
intră Dan.
A, bravo, mi-ai venit li pont,
şezi colea, şi asculţi»..., dar ce?
a că n u i- a i o i i a a să ... ce
ai
Şi fără aştepta răspunsul aee*
stuia, începu să-i citească. Asta era
slăbiciunea lui Priboianu, să-şi ci
tească articolul înainte de al tri
mete la tipar.
în faţa lor, la o masă lungă, a
coperită c'un postav verde pătat
de cerneală, pe care se cunoşteau
urmele halbelor de bere, Iuraşcu,
un tînăr spînatic, lungăreţ la chip
şi cam adus de spate, făcea corectu
ri Pogonatu D-nu Doctor, cum
îi ziceau baeţii îşi trăgea cotle
tele şi grav, cu mjistăţile rase, în
faţa unui maldăr de gazete străine,
mari cît cearceaful, pufuia dintr'o
havană şi regula politica exterioa
ră îi plăceau grevele la nebunie,
şi vai de cotletele lui cînd erau gre­
i'M 8 & I O A"
licitarea 111 hala proprie a Socie
tăţii din ai 9-lea şi Washington
Ave.
Nu putem trece cu vederea A
vrigu?... Leagănul dulce a lui
George Lazăr şi al căpitanului
Vasile Stoica. Acest sat istoric
ne-a dat şi nouă un membru, pe
tînărul secretar Eremie Bergliea,
care în şedinţa comitetului a
cădcat voluntar spunînd că dinsul
va dona suma de 135 dolari, cos
tul drapelului romînesc. Nu voim
să lăudăm pe tînărul Berghea,
lauda vine de la sine. Azi vorbesd
faptele şi nu noi. Nu ne este greu
a scrie şi de alţii, dar 1111-s fapte.
N Ori şi ce persoană care
ar dori să liciteze la drapele de
naş ori stegar să eere vadium de
$25. Oferte închise nu se primesc.
Pînă la revedere vă salutăm pe
toţi cu eel mai profund respect.
în numele Societăţii „Nicolae
Filipescn" din Madison, 111.:
Zaharie M. Şompu, preş. aranj.
Petcu, Iordănescu, secretar.
(24—26)
o
O N V O A E
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Dr. Iuliu Maniu" din
Canton, Ohio, prin aceasta con
voacă pe toţi membrii săi a lua
parte la şedinţa generală lunară
care se ya ţinea în ziua de 6
Octombrie 1918, la orele 1.30, în
hala Societăţii din Garfield Ave.
La această şedinţă vor fi mai
multe lucruri de mare importan
ţă de desbătut, pe lîngă acestea
se va da şi beneficiile la membrii
foşti bolnavi. în şedinţa tre
cută a fost publicat ca fiecare
membru să-şi dej^ adresa corectă
în scris şi cei ce sunt în lucru
să-şi trimită adresa. Deci la acea
sta şedinţă sunt, rugaţi toţi mem
brii care nu şi-au dat âdresa să
şi-o dea, căci după asta se va în
cheia lista şi numai aceia vor
primi ziarul regulat care şi-au
dat adresa corectă. Reclamele
pentru foaie după aceasta îi va
costa pe membrii.
Se aduce la cunoştinţa tutu
ror fraţilor Romîni, care doresc
a se înscrie ca membrii ai socie
tăţii noastre, să aibă în vedere
că beneficiul în caz de boală s'a
ridicat de la $7.00 la $9.00 săp
tămîţial cu începerş din 1 Oc
tombrie 1918, deosebit de acci
dente pe care le plăteşte Uniunea
S. ,R. A. cu iţiari sume precum
s'a 'publicat pînă acuma în ziarul
„America".
în numele Societăţii „Dr. Iuliu
Maniu" din Canton, Ohio:
(25—26)
Prezidiul.
Prezidiu],
o
O N V O I
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Biruinţa" din Warren,
Ohio, convoacă pe toţi membrii
săi a lua part© la şedinţa gene
rală lunară, care se va ţinea Du
minecă, 6 Octombrie 1918, în ha
la Societăţii din 114 Walnut Str.
începutul la orele 1.30 p. m. La
ordinea zilei vor fi mai multe
chestiuni de mare importanţă de
rezolvat între care va fi şi darea
de seamă de trei luni. După ter
minarea şedinţei se va algee func
ţionarn secţiei Ligei Naţionale
Romîne.
Tot odatft acei fraţi Romi ni
eare^nu sunt înscrişi ca membrii
în Liga Noţională Romînă, sunt
rugaţi sâ-şi facă datorinţa de a
devăraţi Romîni faţă de neam şi
ţară, venind astfel în ajutorul
celor nenorociţi fraţi ai noştri
ve mari în Europa: Armăşeanu un
ardelean voinic, iredentist înfocat,
lucra frumuşel cu foarfeca, în
aintea lui erau răvăşite ziare din
provincie şi din Transilvania pe
care le „perforase", cum zicea el,
sticlă cu gumă arabică, s'o hal
bă, fără bere: pe asta o „operase".
Informatorul nu venise încă. In ca
mera de-alături papa Săndulescu,
veeinic cu nasu'n registre, făcea
socoteli. La o alta masă, în picioa
re, un băetan înalt şi pistruiat, ov
reiu, pregătia benzile pentru espe
diţie. Era vremea dejunului. PrO
gonatu isprăvise.
Papa Săndulescu te-atâc e 'un
pol.
Bucuros! (eu trei o)* Cînd
este.
Şi puindu-şi jcondeiul după ure*
che, trase sertarul, dete D-lui Doc
tor o hîrtie de două:zeci de lei, îşi
scărpină puţin barba căruntă, şi
îşi puse iar nasul pe registru.
Dan ascultă cu plăcere artico
lul* El care 'şi migălea fie-care fra
ză şi'şi tortura capul pentru'un e
pitet, simţea uneori o adevărată vo
luptate s'asculte proza lui Priboia
nu, cu fraze largi, pe unelocuri o
ratorice, aruncate în goana condeiu
lui, neîngrijite, barbare, dar pline
de căldură şţ păgtrîqd, pînă şi în
disproporţia lot, acea ead^nţă na­
1
care gem 111 cea mai neagră mi
zerie şi suferinţă.
La această adunare «unt rugaţi
toţi fraţii membrii ai Societăţi
noastre să ia parte. Absenţele
uemotivate se vor pedepsi con
form statu tel ory
în numele Societăţii „Biruinţa**
din Warren, Ohio:
I&cob Murgu, preşedinte.
Zenovie Crişan, secretar I.
(25—27)
o-
I N V I A E
Domnul Teodor Miclea, comer
ciant în BuffalA, N. Y., din co
muna Bueerdea Vinoasă, comită*
tul Alba Inferioară, Transilvania,
şi D-şoara Ecaterina Maciiu, află.
toare în Cleveland, Ohio, din co»
munţi Ceica, comitatul Bihorului,
Transilvania, au onoarea a vă ru
ga să bine voiţi a lua parte la Ce
lebrarea Cununiei lor Religioase
care va avea loc Sâmbătă, 5 Oc
tombrie 1918, la orele 3 p. m., în
biserica gr. orientală „Sfîntul Ge
orge" din Buffalo, N. Y.
Actul religios se va servi de
către preotul din loc Rev* Traian
Birău.
Dansul şi masa vor avea loc în
„Liberty Hali" din 1995 Niagara
Street, la orele 7 p. m.
Naşi sunt: Doamna Elisaveta
şi Domnul Oprin Victeente din Bu
ffalo, N. Y.
^îuziea naţională va distra 0
noraţii oaspeţi cu cele mai fru
moase arii de dans şi cînteee na
ţionale.
Prietenii care vin din alte ora
şe să ia caruil No. 5 din centrul o
raşului.
P-înă la revedere am rămas salu
thidu-vă:
Mirii şi Naşii.
(24 & 26—27)
o
O O N V O A I
v
Societatea romînă de ajutor si
"cultură Prinţul iNicolae din Brid
geport, Ohio, convoacă pe toţi
membrii săi din loc şi jur a lua
parte la Şedinţa generală de 3
luni, care se va ţiuea Duminecă,
Octombrie 1918, în hala din al
3-lea Stre. No. 23 Aetnaville, O.
Şedinţa se va deschide la orele
1.30 p. m. precis şi va dura pînă
la orele 5 seara.
Acei ce vor fi absenţi la ceti
rea listei vor fi amendaţi eu 25
cenţi, iar absenţii de la şedinţă
nescuzaţi vor fi amendaţi cu 50
cenţii.
Deci toţi fraţii membrii ttint
rugaţi a lua la cunoştinţă aceas
tă convocare fiind că avem darea
de seamă pe trei luni trecute şi
alte chestii importante, care vor
fi la ordinea zilei. Suntem con
vinşi că toţi fraţii membrii vor
lua acestea la cunoştinţă.
Tot odată acei fraţi Romîni
care doresc a se înscrie ca mem
brii în Societatea noastră să se
prezinte1 la această adunare, unde
cu drag vor fi primiţi în mijlo
cul *ndstru.
în numele Societăţii „Prinţul
Nicotafe#** ilin Bridgeport, Ohio:
loan Gînscă, preşedinte.
Io&n Şipoş, secretar.
(26—27)
DE. A. LAPPNER
MEDIC DIN ROMÎNIA
291 Famsworth, colţ cu Hasting»
DETROIT, MICH.
Zilnic de la 9 dimineaţa pîni la 9
Mara. Duminica 9—12 prinsul
TtUfonaţi North 2397, 1x6
turală, aeea mlădiere de talaz, pe
care numai focul convingerei şi des
cărcarea liberă a emoţiunei pot s'o
dea.
Dar Priboianu rtdea şi schimba
vorba, de cîte ori Dan voia să'şi a
rate admiraţia lui pentru acest/mod
fericit şi expeditiv de a spune ce
gîndeşti, de „a face fără dureri"
cum zicea el.
Dejunăm la lordachi împreu
nă, îi spuse 'ncet Priboianu, puin
du-şi cravata.
Uşa se deschise larg, şi junele Al
fred Gamulea, ce 'i mai zicea şi Bim
birică, apăru. Nalt, cu părul negru,
buclat la tîmple, cu jobenul pe cea
fă, un baston gros la subţioară, de
un fir negru de mătase îi atîrnă
monoclul pe vesta albă de pichet/
jachetă cafenie, foarte lungă 'n poa
le la spate, pantaloni largi în co
loarea oului de raţă, se crede fru
mos, deştept, irezistibil, şi pe figu
ra lui vecinic otarîta, se vede un
dispreţ, un disgust de toate cele, ca
şi cînd ar zice mereu: „în ce lume
infectă, Doamne, cu ce canalii sunt
osîndit să trăesc!" A făcut în şase
ani trei clase gimnaziale la Craiova
Şi-a fabricat uh certificat de şapte
clase. A fost cîte-va luni funcţionai
la regie, unde'şi crea peste leafă
miei suplimente nu tocmai cinstite.
A servit doi ani, ca spion,, în poli­
OnOHOTOTOBOUOBOOOSOnOMOttOB
Ghetele cari le veţi purta acum
se fie „WALK-OVER", fiind
că sunt trainice. (3)
MCDONALD'S
4LLIANCE OHIO
0*roaOHOHOHOHOBOJ*3KOBOHO»OH
Preot. gr. or. Romîn
BLYMYER
CLOPOTE DE BISERICA
Folosite la bisericile romîneşti pre
tutindeni. Au sunet curat, mîngăie
tor şi pătrunzător. Satisfacţie ga
rantată. Cu permisiune ne referim
la păr. Simion Mihălţean din In
diana Harbor. Pentru Catalog şi
preţuri scrieţi la: (3)
B. 89, CINCINNATI, O.
o»^OHo»OHOiac«(0«oaoaoacwc»
ţia seeretă a Capitalei, de unde a
treeutvde-a dreptul ca reporter la
6 gazetă guvernamentală subvenţio
nată (ce pleonasm!). Uşile tuturor
înaltelor autorităţi îi erau deschise,
la Capsa discuta politică cu mărimi
le reporterul partidului, nu
umbla pe jos de cît la braţul unui
ministru, ş'atunci muscalul Iui
„Domnu Alfred" mîna la pas pe
lîngă trotuar punea subprefecţii
în slujbă, înlesnea furnituri, an
treprize, tranzacţii între stat şi par
ticulari, deplasa voturi în parla
ment... O era teribil Domnu Al
fred în zilele lui de glorie. Dar s'a
lăcomit din cale-afară ş'a făcut şi
imprudenţi... Intr'o zi a publicat
în „Ziarul său" o informaţie cam
pripită: „Aflăm ca plăcere că sim
paticul nostru amic şi confrate Al
fred Gamulea se va logodi zilele a
cestea cu gentila D-şoară Ema Co
mino, fiica Domnului colonel Comi
îio. Felicităm etc..." A doua zi co
lonelul a tras două palmojnilităre
şti simpaticului ginere. Lucrul a
făcut sgomot. Tot pe atunci căci
aşa vin afurisitele de belele, cu gră
jnada cîţi-va indiscreţi s 'au plîns
că Domnul Alfred le-a luat bani,
ca să le dea slujbe, ş'au rămas pe
drumuri... Daeă vă închipuiţi că
tînărul* Gamulea, în faţa atîtor scan
dale, Vâ dat afan(f7Bttu ş'a mâi
., v ,,„..rr.
4?
i. i
OLEVBLAND, OHIO, JOI, 3 OCTOMBRIE 1918.
Aiireaaţi-vă deci şi fiului şi tatălui pe adresa:
A S S I A N A
382 E. BOARDMAN STR., YOUNGSTOWN, OHIO
A
1
CHOHOKOSOHOKOHOH^OHOHOHOH
3ELE MAI BUNE BĂIELEC
TRICE se află la Domnul
O N E E I K
40 Robinson Road, peste drum
de oficiul Doctorului Smith
E, YOUNGSTOWN, O.
(3 6)
aoaoaoaoHOsoaoHoaoaoBccHoao
Ambele telefoane. (3)
ja0n0B0a0iu»URCjnuaua0«0H0»
"rev. m. gavrilescb
Preot gr. or. romîn
731 N. 4 Str., Philadelphia, Pa.
REV. PAVEL CRĂCIUN
preot gr. or. rom.
P. O. B. 160, THORPE, W. VA.
&EV. IOAN PETROVICI
Preot gr. ort. rom.
830 Dayton Street
CINCINNATI, ©IIIOv
CaOaOHOROHOHOKOWOaOSOHOHO»
Alegeţi singur
CARE ÎŢI PLACE?
i
CUM V'AR PLĂCEA CA 3A
AVEŢI PICIOARELE ÎN
STARE BUNA?
Picioarele cari nu asudă, nu se o
bosese, nu sunt în stare rea, cari
nu au bătături sau ochiuri de găi
nă, sunt acele eari au
ÎNTREBUINŢAT PEDISIN
Aplică-1 în fie eare dimineaţa cu
un pământul*. ,'î-5
Nici o migăleală sau osteneală.
Se află la toate farmaciile.
ATENTIUNE!
Sa recomanda cea mai modernă' baie e*
lectrieă şi abur contra reumatismului şi al
tor boale. Doctor în tot timpul la dispozi
ţie. Moaşe diplomată din patrie. (3)
HELEN FTSIIER-RTCE
234 E. Federal Str., Youngstown, O.
(lingă, şoul italionesc)
Bofc sprijinul tuturor şi cu deosebire
din
partea acelora cărora le-am ajutat h) tre
eut. Cearcă şi te convinge.
SSSSSSSS0?000000OOOO^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXDO
»OHOTOJ0KHC«O3aoaOBCWOHO38OffOaOHO»OHOHOBO36IC)HO»OJţEOHCWO«»
MUZICA BATRÎNULUI CASSIAN BARTH
Onor. Societăţi, Cluburi şi Parochii se pot adresa
cu toată încrederea acestei vechi muzici."
Muzica e compusă din 14 persoane şi se poate îm
părţi în două: o parte coi!dusă de tatăl ţi a dou4 de
fini, car? e tot atît de recunoscut.
pierdut din aerele sale de erou, vă
înşelaţi amar: nu'l cunoaşteţi. E
drept că, victimă acestor infame ca
lomnii, s'a retras de la ziar. De astă
data informaţia începea aşa: „A
nunţăm cu regret pe cititorii noştri
ea..." Dar acelaşi jun^galant, cu
aceiaşi.Jigură importantă şi despre
ţuitoare se primbla pe Calea Victo
riei (căci şi fără muscal te poţi
primbla pe Calea Victoriei) îşi lua
regulat, obicinuita consumaţie lai
Capsa, şi daeă miniştrii erau mîn
dri şi nu se primblau cu el la braţ,
avea în schimb foarte mulţi deputa
ţi şi peroane de consideraţie, cu
care era per tu, şi care s'ar fi dat,
în foc pentru „nostimul" lor Bim
birică. Ştiia atitea drăcii, făcea a
tîtea servicii... I41 franţuzeşte oy
cam codălghia se gîdila grozav
cînd îi yorbiai limba străină. Acum,'
do cîte-va luni, era informator la A-*
larma.
Cam tîrziu, logofete, în zise
Priboianu, uitîndu-se la ceas, şi lu
îndu'i foile, se aşe^l la masă, 'ui*
creion albastru, să le citească, căci1
pentru motive ştiute controla înf''
tot-deauna ştirile D-îtii Alfred,
r-:
tYa
W
1
jj, ,.
i
1
M.
ît

xml | txt