OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 04, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-04/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT.
XIII.- NO. 227.|
t-ihe act of october 6,1917,
Reaches 100,000 people fhe only Roumanian Daily in U. S. and Canada
•Germanii au
belgian Rou-
The offi&YSN^an of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
no post onicE of cimand, oh.- by the osber of the
De: EDWARD MARSHALL.
Largest circulation.

3
1
w
k'
5
îf
mm mwmm
w. a s,
TOL.
aro permiîho. 386,
DREPTATE POPOA
RELOR ASUPRITE.
Progresul Ligei Naţionale Romane
FEDERAŢIA EUROPEI DE MIJLO&
"WASHINGTON, 2 OCT. Aici sil purcede la formarea urieî fe
deraţiuni în Europa Centrală, care are să fie alcătuită din un lanţ de
state, care să vor întinde dela Baltic pînă la Marea Neagră. Statele
Unite, în mod semioficios, vor fi naşul acestei mişcări.
Cartierul general al acestui comitet are să fie deschis în săptamîna
aceasta. Reprezentanţii diferitelor popoară vor ţinea mîine sfat asup
ra nenumăratelor probleme ale acestui plan. Federaţiunea aceasta, de
a lupta pentru reconstruirea unui front în est, est organizată ca o
măsură pentru plinirea programului preşedintelui Wilson de a elibera
toate popoarele asuprite. Aceasta să crede că va bloca ambiţiile Ger
maniei în est în decursul războiului şi va fi încorporată în Liga Naţiu
nilor, la masa păcii ce are să urmeze.
Jugoslav», Cehoslavii, iredentiştii italieni, Polonezii, Ukranienii
şi Romînii din America s'au unit în această mişcare. Dînşii-speră şă
convingă şi pe connaţionalii lor din Europa ca să-i sprijinească.
Conducătorii spun că mai tîrziu vor fi îngăduiţi şi Finii, Lituanii,
Esthonianii, Grecii şi chiar şi Bulgarii, ca să ia parte la aceste mişcări.
Prin aceasta vor fi atinse de aproape 60 milioane din populaţia Euro
pei. 10 milioane din Lcestea ,se afla în Statele Unite şi se pregătesc pen
tru formarea federaţiunei.
Ca un succes al acestui plan este a fi privita participarea militară
a acestor naţiuni în războiul contra Germaniei. Fie care naţiune care
va fi în federaţiune, va trebui să recruteze legiunea ei separată pentru
ca să lupte contra Puterilor Centrate. Aşa sunt pfegătite planurile fe
deraţiunei.
Să ştie că preşedintele Wilson s'a împotrivit desmembrării* Aust
riei, pînă eînd naţionalităţile supuse din Austria, adecă reprezentanţii
lor din America, nu au avut o schiţă, a planului lor, care să-i lege la
IJ^olaltă. Colonelul House, judele Brandeis şi alţii, au studiat planul aşa
cum a fost el prezentat de conducătorii de aiei ai naţionalităţilor din
Ungurii din Ungaria,
C11
Austria.
Austria are să fie redusă la populaţia ei de naţionalitate germană
care se va putea uni cu Germania, după ce provinciile in cari locuiesc
slavii de sud şi cehoslavii, vor fi desmembrate de dînsa.
nişte,
PARIS, Cei Fentru omul
de pe stradă ofensiva generalu
lui Foch pare că s'a domolit în
ultimele ceasuri, de fapt însă
luptele au ajuns la aeel punct
în care cîteva urme valorează
mai mult ea o milă cîştigată a
cum 72 de ore.
Şi urmă după urmă, soldaţii a
liaţi îşi curăţă drumul înainte,
^punînd mîna cu încetul pe a
cest teren preţios. Prin -perde
rea acestui teritor inima Germa
niei e rănită»
Semnele ctf v&d îndreptăţe
şte a spune că germanii se pre
gătesc de noui retrageri. Îndă
rătul liniilor de luptă germanii
construiesc poduri peste rîuri şi
canale, şi subminează drumurile
şi podurile peste care vţyr să
fugă.
însă în lungul întregului front
germanii luptă cu furia omului
desperat, coprinşi de groază ei
încearcă să oprească înaintarea
armatelor generalului Foch ce
coprinde cu încetul pnnetele ce
le mai vitale de apărare ale ger
manilor.
Generalul Ludendorff ie nă
căjeşte a opri înaintarea regelui
Albert al -Belgiei cît şi a gene
ralului Plumer. Drumurile de
fier belgicnewsunt ipline de tre
nuri, cu care sunt duse trupele
ea să oprească pe belgieni şi pe
tftglezi în Flandra.
în regiunile Cambrai şi 8t.
mmm
AV'
%\.»*
UNITEDEPRESS AMOCXASS!
duşmani tradiţionali aî Germanilor,
vor fnitea fi admişi şi ei în federaţiune, dacă se vor democratiza.
Forma democratică de guvernare va prevala în întreaga federa
ţfţine
toate că conducătorii îngăduie că înainte de ce va putea
fi introdusă democraţia în cel mai larg înţeles al cuvîntului, va fi de
lipsa generalizarea educaţiei.
Recruţii acestor naţiuni oprimate vor lupta pe frontul de est atîta
de aproape de pămîntul pe care au fost născuţi, pe cît este cu putinţa
eu scopul de a elibera şi de a îndemna pe connaţionalii lor să ae revolte
contra asupritorilor germani.
Conducătorii accstei mişcări sunt: Prof. Masaryk dela consiliul
naţional cehoslovac Pianistul Paderewsky, reprezentînd Polonezi^
Căpitanul Vasile Stoica dela Liga Naţională Romînă şi Dr. Hincovici
dela consiliul naţional Jugoslav.
Preşedintele consiliului Europei de mijloc, este profesorul Miller,
dela colegiul din Obcrlin, O. ______
SITUAŢIA OPERAŢIUNILOR MILITARE.
Quentin armatele aliate sunt a
proape se culeagfi roadele mun
cei lor. Căderea acestor oraşe
va deschide drumul pentru ope
raţiile din nord.
în Champagne atît generalul
Gourand,^ cît şi generalul Per
shing, au înaintat, deşi distanţa
nu e prea mare, totuşi, din punct
de vedere strategii, e, o ata
re importanţă.
o~—————
FEMEILE PIERD
LA SENAT.
i
WASHINGTON, 2 Oct. De
şi preşedintele Wilson fusese în
favoarea reformei electorale prin
care femeile să aibă acelaş drept
de vot ca şi bărbaţii, proiectul
acestei reforme a căzut la senat
cu un vot de 53 contra 31. Cu
toate acestea, răspunsul condu
cătoarelor politicei femenine
fost: „suntem amîuate, dar nu
învinse.'4
Se crede că mal toţi senatorii
denumiţi de guvernori în locul
celor morţi au votat contra fe
meilor şi pe lîngă ei o bună par
te dintre ceialalţi. Una dintre
conducătoarele femeilor a zis
„Cînd voni avea aci mai mulţi
senatori împuterniciţi de popor
şi mai puţini împuterniciţi de
guvernori, sufragiul fesae»»» va
învinge'
Cu armata Americană, la vest
de Verdun, 3 Oct. Germanii,
după cum se vede din mişcările
lor, vor a se retrage din poziţiile
do înaintare de la linia Kriemkil
de-tStellung,
Retragerea lor e apărată de o
puternică poziţie în care sunt. pu
se maşinele de puşcat, aceste lo
curi au fost aljese tocmai acolo
unde terenul e mai anevoios.
Luptele de artilerie au crescut
considerabil azi dimineaţă.
Ximpul e rece şi drumurile^no
roioase pînă acum, încep a se us
ca, îmbunătăţind condiţiile de
luptă.
FOSTUL DIRECTOR AL
POLIŢIEI DIN BUCURE
ŞTI ARESTAT IN BU­
DAPESTA.
AMSTERDAM, 3 Ht. D-l
Oornacu, fostul director al poli
ţiei, şi un bun prieten al lui Bră
tianu,,» fost arestai ip Budaipe
îtfa.
GERMANII PĂRĂSESC
ORAŞUL LILLE.
PARTS, 3 Oct. Ziarul „Ma
tin" anunţă că germanii au în
ceput să părăsească oraşul Lille.
Se spune că comandantul din a
cest oraş a cerut să i-se pună la
dispoziţie toate mTjloacele de
transport, chiar şi căruţele cu o
roată ori coşuleţe ca să scoată ce
poate din oraş.
TEAMA TURCIEL
AMSTERDAM, :i Oct. Zia
rul ,,Tanin" din Constantinopol
mărturiseşte că „Pacea separata
a Bulgariei va atrage cea mai
mare nenorocire asupra paterilor
centrale".
O depeşă din Sofia spune că
parlamentul bulgar se va întru
ni Luni şi-şi va continua sesiu
nea pînă Vineri.
ALT ORAŞ BELGIAN DIS
TRUS DE HUNI.
PARÎ&, 3 Oct.
dat foc la oraşul
lers.
on
ROUMANIAN
GERMANII SE RETRAG
DE LA E1A KRIEM
IDEMLUNC.
Rouler# «pre care au înaintat
Englezii in ofensiva lor din Flan
dra, a fost aproape încunjurat
de forţele belgiene şi engleze.
Germanii forţaţi ca să-1 părăseas
că i-a dat foc. Roulers e la 12
mile spre nord-ost de Ypres.
mm
SCHIMBARE DE TON.
'AMSTERDAM, 3 Oct. Con
form depeşelor primite de la Vie
na, baronul Von Hussarek, prim
mirtîstrul Austriei, a declarat în
Reichsrath, următoarele:
„Bulgaria e creiat o situaţie
gravă, dar nu crtică.
„Noi am luat paşii necesari în
această direcţie, şi progresăm.
Trupele noastre şi cele gtfrmane
stau umăr la umăr »pe frontul
din Balcani, păstrînd firm alian
ţa cavalerească.
„tn munca pentru pace vom
merge mînă 'n mînă ca şi în răz
boi. Viitorul la care se gîndeşte
omenirea cu dor nu poate fi aş
teptat de la sabie."
J*,* i
V K
CLEVELAND, O., VINERI, 4 OCT.*1918.
BULETINE.
PARIS, 3 Oct. Armata ge
neralului Bcthelot a făcut noui
progrese la vest de Rheims cap
turînd şi ultimele două sate de
pe platoul St. Therry, spune ra
portul ministrului de război
france*.
La St. Quentin germanii mai
rezistă pe malul sudic al cana
lului.
MILAN, 3 Oct. —, Ziarul Soco
lo scrie c& pe baza terminilor pre
văzuţi în armistiţiu, prizonierii
Bulgari vor ccntinua să lucreze
în ţările antante, pe când Bulga
ria tretou să i libereze pe toţi
cei luaţi de ea de la aliaţi.
De asemenea armistiţiul mai
prevede retragerea trupelor Au
stro-Germane din Bulgaria In
timp de patru săptămâni.
ŞTIRI TELEGRAFICE.
BULETINE
LONDRA, 3 Oct. Fieldm^
reşalul Haig a anunţat astăzi că
Germanii se retrag pe un front
de 20 mile între Armentiers si
Lens. Ei părăsesc poziţii întărite
puternic, pe cari le ţin de la înce
putul luptelor de tranşeie.
Retragerea lor deja a ajuns
maximul de 2 mile în adîncime
şalului Haig:
...
oraşelor Cambrai şi St. Quentin
a silit ipe inamic să înceapă
tragerea pe un front larg.
„Această retragere nu e un c»
va la care s& nu ne fi aşteptat.
'Noi deja am ajuns cu linia gene
rală la Cite St. Auguste, la Dor
orin, la est de La Basses, est dC
Aubers şi la vest de Bois Grenier.
Avansarea, continuă.
„Seara trecută inamicul a ati*
cat la nord de Cambrai a fo?.*
respins, lăsînd o mulţime de pri
sonieri în urmă.
„Azi dimineaţă am început să
atacăm din nou la nord ds St.
Quentin.
„De la Lens şi pînă la Armen
tieres, inamicul părăseşte poziţii
puternic fortificate, pe cari le
ţine de la începutul luptelor de
tranşeie şi pe cari le apară cu
cea mai mare încăpaţinare. Acea
sta mişcare, de mult aştept
este urmată de aiproape de tru
pele noasre, cari sunt mereu în
'contact cu ariergardele germane,
din soldaţii cărora omoară şi iau
prisonieri foarte mulţii
PARIS, 3 Oct. Trupele fran
ceze continuă se înainteze în
Champagne şi în regiunea Vesle,
anunţă ministrul de război fran
cez.
Ieri seară, Challerange (depăr
tare de o milă şi jumătate spre
răsărit de Monthois) a fost cap
turat de forţele noastre. La nord
de Rheims, Francezii au luat Loi
vre.
Atacul francez a fost reîncejput
azi dimineaţă.
„Pe frontul la nord de Vesle,
Francezii, conti|\uîndu-şi înain
tarea au capturat Loivre (la şase
mile spre nord de Rheim»)"
spune comunicatul.
„în regiunea de la INeuvillette
(o milă şi jumătate spre nord
vest de Rheims) un puternic con
tra atac german a fost respins.
„în Champagne luptele au con
tinuat ieri după amiazi şi ieri
seară. Francezii au luat Challe
range. Germanii au.făcut o în
cercare încordată ca să ne scoată
din pădurea de la sud-vest de
Orfettil, în care a pătruns puţin.
Trei asalturi ce. a dat inamicul
au fost bătute de soldaţii noştri.
Toate poziţiile capturatei au fost
ţinute, nici un pag BJi a foşt ce
dat duşmanului."
a.ALi
A*.
LONDRA, 3 Oct. Turcia a
făcut cunoscut «Germaniei că ea
are de gînd se propună aliaţilor
ca să pună pace spune o de
peşă din Zurich către Daily News.
Se spune că Germania ar fi răs
puns Turciei, jumătate rugîndu-o
si jumătate amemnţîndu-o, ca sa
nu facă acest lucru. însă de-eizia
Turciei pare neschimbată.
O altă depeşă spune că Germa
nia a spus că va ocupa Bulgaria
CU
forţe militare.
U E I N
AMSTERDAM, 3 Oct. Con
servatorii din Reichstag au tre
cut o rezoluţie, adoptând decretu:
lui Kaiser pentru un „guvern al
ijpoporului.'' Ştirea este trimisă
aici de la Berlin.
AFLA MIJLOA­
CE DE A SCOATE PE
GERMANI AFARA.
HETROGRAD, via Stokholm,
3 Oct. Ruşii vor afla mijloace
prin care să scoată pe Germani
din ţara lor, a promis azi iZino
vieff, preşedintele Uniunei Mun-
i MU ««M* avansese. ((a
Iată ce- zice comunicatul mare-
vor
v
ti smţi
I raseaseu Pskov a
VT
„Progresul ficat de ofenoiva afla o caie pnn care s,
aliaţilor în Flandra şi terrtorul pe care ie.
Flandra şi în falţa
so*
Zuiovkht.
mania 1-a luat de Ja noi prin o
atît de perfidă mişelie.
„Nu e nici un motiv care st.
ne facă ca să observăm tratatuî
de la IJrest-Litovsk ori altele în
cheiate mai tîrziu, caracterul a
cestor tratate sunt pur previzi
onale."
CÎŢI PRISONIERI
AU PRINS ALIAŢII.
PARTS, 3 Oet. în decursul
lunei Septembrie Aliaţii au prins
,123,036 prisonieri germani în
Franţa şi Belgia. între prisonieri
sunt 120,102 soldaţi şi 2.844 ofi
ţeri.
Tot fn acest timp aliaţii au
capturat 1,600 tunuri şi mai mult
ca zece mii de macini de puşcat.
Din T3 Iulie pînă în 30 Sep
tembrie Aliaţii au prins 248,4î)4
soldaţi şi 5,518 ofiţeri. Au mai
capturat 3 669 tunuri şi 23,000
maşini de pu^eat.
PRINŢUL MAX DE BADEN
NUMIT ÎN LOCUL LUI
HERTUNG.
LONDRA, 3 Oct. Prinţul
ţfax de 1 ia den a fost numit ea
fflmcelar German în locul conte
lm, ITertling, ce a demisionat a
cum de curînd spune o tele
gramă primită din Amsterdam.
U E I N
PARI», 3 Oct. (10.19 a. ».).
Generalul Debeney, atacînd pe un
front de cinsprezece mile între
St. Quentin şi La Fere, se apro
pie de Berthenicourt (pe Oise,
cinci mile sud-est de St. Quentin)
şi cade cu iuţeală în flancul ora
şului La Fere. Oraşul acesta din
urmă este avantpostul cel mai
de către nord al întăriturei St.
Gobain.
Intre Vesle, Aisne şi canalul
Aisne-Marne, generalul Berthelot
a curăţit toţi Germanii, afară
dintr'o mică arie ce se lasă la
sud de Berry-an-Bac (pe malul
de nord al rîului, Aisne, 11 mile
la nord-vest de Rheims), unde
trupele franceze de avansare fac
-progres uimitor.
s.
nmm, n.
CADEREA TURCIEI HUNII FLAMANZI SI LACOMI AU
SE APROPIE.
DEVASTAT SI DISTRUS
ŢARA A FOST JEFUITĂ, POPULAŢIA M/t.
SACRATĂ DE BESTIILE GERMANE.
ROMÎNIA GATA ÎNTOTDEAUNA ASE RĂZBUNA
CONTRA DUŞMANULUI COMUN.
„Sufletul scumpei mele ţări nu a fost patat. Spiritul ei nu e sdro
bit, cu toate că pămîntul ei e udat de sîngelc fiilor ei, ochii femeilor
sunt umflaţi de plînsul pentru primul născut.
„Noi nu ne-am,sacrificat în zadar. Nu fără nici o compensaţie
Ae-am aruncat averea noastră şi vieţile tînărilor noştri în foc. Mai mul
te luni de zile, noi cei mici, noi cei slabi ori „eontemptabili", după cum
ne-a numit Germania, am ţinut piept cu o armată germană foarte ma
re, comandată de generali ca Mackensen şi Falkenheyn, astfel, noi am
făcut ca aceşti doi „mari" generali şi armata lor brutală şi barbară să
nu meargă pe alte fronturi.
„Noi am fost mici şi se credea că vom fi înghiţiţi de-o dată de
germani, însă un lung timp noi am ţinut piept cu 40 divizii germane,
austriace şi bulgare.
„Ce ar fi făcut aceste bestii dacă ar fi fost duse pe frontul rusesc
ori la Salonic, dacă Romînia ar fi rămas neutrală! Nu este greu de
ghicit.
„Şi eînd va fi recunoscută povara pe care au luat-o pe umerii lor
compatrioţii mei, de catră istorici, sper că se va reaminti că, atunci,
eînd această ţară a sfidat puterile Centrale, ea nu avea artilerie grea
şi nici corpuri de aviatori. De fapt fie care regiment avea numai patru
maşini de puşcat. Aceste detailuri nu trebuie uitate.
,,Şi ce a fost sacrificiul Romîniei? Nu ştiu dacă a fost mai mare
de eum compatrioţii mei se «aşteptau cînd s'au decis ca să stee pe par
tea decenţei şi să fie contra imoralităţii.
„Din populaţia de 7,500,000, noi ain .piewîut în morţi şi schilăviţi,
cît şi morţi prin epidemii,' "nit- inaî^trţiVt"^' fcOO.îtftf) ^decă 10 proeen
te din populaţia totală. Aceasta n i a fost un mic sacrificiu! Aceasta
ne îndreptăţeşte, sper eu, la un loc prominent în istoria acestui război.
„Şi permite-ţi-mi ca să repet, că dacă mi s'ar cere acum ca să fac
din nou ceea-ce am făcut, aşi face-o fără să stau pe gînduri chiar dacă
aşi şti că aliaţii vor fi bătuţi.
„însă ei vor cîştiga. Franţa a făcut imposibilul Italia a făcut
ceea-ce cea mai optimistă imaginaţie nu poate să-şi imagineze minunile
făcute ceea-ce a făcut Anglia va fi pentru istorie o memorabilă pagină
ce va arăta ee poate face o minte deschisă iar acum a întrat fi Ameri
ca, făcînd acest grup invieibil (de neînvins)."
Tf it-gr
mm,
w. s. s.
MĂRCILE Dk RĂZBOI
CUMPARA
UNA ASTAZI.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT ii aiytîTT IfTTT lVO 997
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI. UljJVlll.-IW. 4-1.
Am întrebat pe D-nul Tache lonescu să-mi spună condiţiile exae*
te din trista şi devastata lui ţară.
„Ar trebui să vorbesc fără ennţiune", zise el încet. „Nu ar trebui
ea să mă las cuprins de milă. însă îmi este spaimă ca să întru în aces
te detailuri.
OCUPAŢIA GERMANILOR.
„Poate că nu e destul a spun că sărmana Romînie e ocupată de
Germani, cum e şi Belgia şi Serbia ocupată de ei. Germanii privesc la
Romînia ca la o ţară învinsă. Poate fi adevărat din punct de vedere
militar. Dar este vre-o ţară peste care au trecut Hunii şi au devastat-o
eu adevărat învinsă? De sigur poporul meu nu este învins.
„Noi suntem în poziţia nenorocită de a avea în ţara noastră şas1
divizii de trupe duşmane, şi a plăti din buzunarele noastre $70,000,01" i
anual. Aceasta poate da Americei de gîndit. Se plăteşti şaptezeci de
milioane de dolari pentru nenorocitul privilegiu de a avea la putere
nişte bestii.
„Termenii de pace pe cari i au forţat puterile centrale asupra
noastră sunt de necrezut în unele puncte. Nu a fost numit în acel tra
tat cît timp o să ţină ocuparea. După cum se vede, gîndul lor e să nu
iese din ţară nici odată.
„Cu noi nu s'au purtat mai bine de cît cu Belgienii şi Sîrbii, şi
nici nu ne-au tratat mai rău, pentru că mai rău nu poate fi nimeni
tratat. Ei au luat dela noi tot ce r.m avut. Tot în ţara mea în săr
mama Romînie e praf şi ruină.
„Aşa numitul „tratat de pace" dă învingătorilor, drumurile de»
fier, navigaţia de pe rîuri, toate porturile şi toate docurile. Noi cei
din Romînia suntem siliţi de a vinde alimentele toate Germaniei, şi pe
un preţ pe care vrea ea să-1 plătească. Din alimente noi vom reţine
pentru noi atît cît vrea Germania să ne permită, şi acea cît ea vrea să
ne lasă nouă e mai puţin de cît poate un om trăi. După cum am aflat,
planurile Germaniei e de a ţine a«'est regim pe timp de nouă ani de
zile. Cînd aceşti nouă ani se vor împlini, nu va mai fi nici o Romînie,
dacă aliaţii nu vor trînti pe Germani jos după cum sunt sigur ea vor
face.
„Prin ukazul dat de Germania, fie care Romîn dela etatea de 16
ani pînă la 60 de ani trebuie să lucre acolo unde Germania decide, să
lucre cîte ceasuri Germania decide, pe o plată pe care Germania vrea
să o plătească. De sigur că lucrul va fi destul de greu, ceasurile prea
multe şi plata prea mică. De fapt acum plata e mai mică de cît ar
putea omul ca să trăiască. Romînul vâ lucra de dimineaţa pînă seamr
pentru stăpînul german, şi totuşi va cîştiga mai puţin de cît poate să
sc susţină pe el şi familia lui de a nu muri de foame.
„Şi toate produsele muncei lor trebuie să fie vîndute Germanilor
pe un preţ fixat de ei. întotdeauna preţul acesta e mai mic ca preţtl
produselor. în multe cazuri munca e atît de grea în cît e peste putrt'iit
oamenilor de a o suporta.
„Una din sursele de bogăţie ale Romîniei sunt isvoarele de petre»
leu. Germania a puW mîna pe ele pe un period de 50 de ani, însă fărft
nici o garanţă că după această periodă le va reînapoia. Chiar şi acele
(şi sunt un mare număr) sonde ce aparţin Americanilor, au fost luafer
cu1 restul, fără a întreba pe stăpînii lor.
(Sfîrşitul va urma în No. viitor.)-
rt^u
Mmri
*1
A
...
:~m
.*J»S
i
i
i
S i ---îl
4
1
•vi
4
-4
4
V
I A
I A
v

xml | txt