OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 04, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-04/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

De: fley De Maupassant.
In numele Societăţii „Negru
Vodă" din McKees Rocks, Pa.:
Zacharie Boian, preşedinte.
UNDERTAKER
REV. SOLOMON DUMA
1847—7th Str., CANTON, O.
Telefon: Bell 13061
DR. A. LAPPNER
MEDIO DIN ROMÎN1A
281 Farnmvorth, colţ cu Hasting
1196 Andrus Street
AKRON, OHIO. (4)
P. AD. RICHTER & COMP.
74-80 Wash. Str., New York.

PAGINA 4.
i
ff
S* 4
'4-
6^
BEŢIVUL
Hourii msari, greoi şi negri, mi
naţi pe cer de vintul furtunatec
de miază-noapte, vărsau torente
furioase. Marea frămîntată, mu
lgea
şi zguduia coastele prăvă
lind peste maluri valurile
enor­
me încete şi băloase, eare se
zdrobeau, bufnind ea nişte de
tunături de tun. Veneau molatec,
val după val, înalte eît munţii,
împrăştiind în a£r, sub toren
tele de ploaie, spuma albă a
creştetelor lor, «le ai fi crezut
că-i sudoarea unor monştri-
Uraganul, strîmtorat în vîleea
ua Yportului, şuiera şi gemea
zmulgînd acoperemintele, rupea
paravanele şi nării ia ogîagurile
de pe Ia case. Scăpătat în lungul
uliţilor, bă'tea eu atita furie, eă
n'ai fi putut merge deeît ţinîn
du-te de ziduri pe copii, i-ar fi
luat ea pe nişte frunze şi i-ar fi
azvîrlit peste case, tocmai în şes.
De frică ca talazurile umflîn
du-se să nu le măture corăbiile
de pescuift, mateloţii le scosese
departe de ţărm cuh'îndu-le /pe o
coastă. Unii dintre pescari se as
cunsese în dosul lor, privind la
această minie a cerului şi a apei.
în urmă ei au început a se
căra unul cîte unul, căci noaptea
W întindea tot mai mult peste
furtună învăluind în timbrele
sale oceanul eşit din minţi şi tot
huetul furioaselor valuri.
•Numai doi oameni mai zăbo
veau, ^loi hojmalăi de pescari
normanzi. Stăteau cu dosul în
băitaia ploii, cu mînile vîrîte în
buzunar, cu căciulile trase pe
ochi, înfruntînd grozăvia. Bar
bele sălbatece, ţepoase, le făceau
fguler în jurul gîtului. Aveau pie
lea arsă de suflarea sărată a lar
gului mării, ochii albaştri, punc
taţi în mijloc de cîte un grăunte
negru, ochii străbătători de ma
rinar, cari văd de la un capăt la
celălalt al orizontului, întocmai,
ca şi o pasăre de pradă.
Unul din ei zise:
Hai Ieremia, vino cu mine.
Mai ucidem cel timp cu domino.
Plătesc eu.
Celălalt stâtea la «înduri, jo
cul şi rachiul îl ispiteau, căci
ştia cu de bună seamă, eă de in
tra la Paumelle are să se îmbete:
gîndul că femeia îi rămăsese sin
gură în bujdeauca lui de casă,
îl ţinea însă locului.
"El întrebă:
S'ar parca că tu te-ai jurat
să nu mă laşi treaz nici într.'o
seară. Ia spune-mi şi mie ce-ţi
foloseşte asta. mai ales că tu plă
teşti totdeauna.
La gîndul atîtni rachiu băut
pe socoteala altuia, nu mai putea
de rîs, rîdea cu mulţumirea nor
ma nul ui care te pune la mînă.
Maturin, tovârăşul lui, îl trăgea
într'una de mînă-
Da mişcă-te odată Ieremia.
Nu-i bine să treacă o seară, fara
a pune ceva călduţ în pîntece.
De ce ţi-i frică? Lasă eă femeia
îţi ţine patul cald.
Ieremia răspunde:
Al altă seară n'am putut ni
meri uşa... A doua zi m'a pes
cuit din parăul de dinaintea ca
sei.
Rîdea la amintirea aeeatui ber
bant! îe, îndreptîndu-se liniştit în
spre cafeneaua lui Paumelle
Tin­
de se vedea lumină. Mergea mai
mult tîrît de Maturin şi împins
DAN.
BOMAN d* A. VLAHUŢĂ.
(Urmare).
Ci-ca mai slăbeşte-ne nene, cu
„consiliele de Miniştri!" „Aflăm
din izvor sigur eă mîine la orele
4 p. m., se va ţine un consiliu de
miniştri!" Ei şi?... Nu mai pune,
draga, Bimbirică, informaţi de a
Ktea!
După ce mai tain cu creionul eî
tc-va ştiri bănuite, trimese foile la
tipografie. îşi îndesă pe cap pălăria
lui moale, foarte veche, despre care
Dan zicea într'o zi privind'o cum
sta pleoştită pe masă: „Domnule
Director, zău c'a 'nceput să'ţi se
mene ca un frate pălăria asta, ui
te, mă uit la ea şi văd figura D-tale.
•. Erau două-spre-zece.
Hai băeţi, daţii wr, a& «şim
la dortă!
Hai Dane.
Acesta scriia o notiţă despr^ „Se
rata şcolara" a pensionului Raspal.
Priboianu se impacienta.
Sper, că n'o faci în versuri.
Afară îl întrebă, privindul în o
chi cu o dragwrte şt bunătate pari»*
tească:
Tu poate vroiai ceva lei f...
Pan se jena 'n-tot-deauna să cea­
de vînt, ne în stare de a ţinea
pept acestor două puteri.
Odaia joasă era înţesată de lu
me, plină de fum şi de strigăte.
Toţi aceşti oameni îmbrăcaţi în
haine de lînă, trintiţi cu coatele
pe masă, ţipau cît puteau pentru
a se înţelege. Cu cît însetaţii in
trau, cu atît trebuie să răcneşti
mai tare iu acest aijiestee de
voei şi de domino trîntit pe me
sele de marmură.
Ieremia şi cu Maturin, aşezîn
du-se mai într'un colţ, încep o
partidă, pe cînd păhăruţele,
unul după altul, lunecau în
adîneul gîtlejuîui.
A mai jucat altă partidă după
asta, înghiţind alte cioeănaşe.
Maturin turna într'una, făcîn-d
din oehiu «tăpînului, un om gras,
roşu ca focul şi care rîdea ca .şi
cum ar şti toa/tă păcăleala. Iere
mia sugea spirtul şi bălălăind
capul, zbucnea în rîsuri asămui
toare zberătului dobitoacelor, că
tînd la tovarăşul său aşa proste
şte şi mulţumit.
Muşterii se împrăştiau. De cî
te ori unul deschidea uşa dinlă
untru pentru a pleca, un curent
de aer da bujţna în cafenea, mi$
ca ca o furtună greoiul fum de
ţigară, şi legănînd lampele prin
se de capătul lănţuielelor, le
tremura lumina totdeodată se
mai auzea profunda detunătură
a unui val ce se zdrobea şi muge
tul ce-1 făcea bătaia ploaiei.
Ieremia, descheiat la gît, cu
un nicior întins, cu un braţ spîn
zurat în jos, avea înfăţişarea o
mului beat turtă cu cealaltă mî
nă îşi ţinea dominul.
Rămăsese singuri, numai cu
stăpînul, care se apropie de ei
plin de interes şi întrebă:
Ei biue, Ieremio, mai tnea-
pe cevaî
€ela îngînă:
I3acă curge, ce sS-i fael Mă
arde în coş-
Cafengiul cată la Maturin cu
şiretenie. Amîndoi privesc la Ie
remia, care punea cu triumf du
bla de şase vestind:
Iaca eîştig. L-am bătut...
După ce-a sfirşit partida» stă
pânul zice:
Ştiţi obiceiul meu, mă duc
să mă eulc. Vă las o lampă şi o
garafă ochi. Maturin, tu să în
cui uşa pe dinafară, cheia s'o
pui deasupra uşei, cum ai făcut
şi alaltă seară.
Mathurin face de eolo:
N'ai grijă. Am înţeles.
Paumelle, strînse mina celor
doi muşterii întîrziaţi şi ridică
cu greu seara de lemn ce ducea
în spre camera lui. în timp de
cîteva minute, pasul său îndesat
tot mai răsună în mica odaie
s'a auzit pe urmă o troznitură
greoaia, eare arăta că s'a trîntit
în pat.
Cei doi oameni îşi urmau jo
cul din cînd în cînd, năprazni
ca furie a uraganului zguduia u
şa, făcînd se tremure pereţii. în
tîrziaţii noştri ridicau capul cre
zînd eă cineva cată să intre înlă
untru. Mathurin apucă litrul şi
toarnă în paharul lui Ieremia.
Ceasul, iprins deasupra tejghe
lei, bate miezul nopţii. Timbrul
său răguşit semăna cu ciocnitul
unor castroane, loviturile răsu
nau mult, cu Sonoritatea Ilare
lor ce se ating în ele.
Mathurin se scoală cu gra

Haidem Ieremia ajunge.
Cela, se urneşte cu multă gre­
ră 'nainte. Avea trei sute de lei pe
lună, pentru două foiletoane pe
săptămînă, avea şi de la pension
1,500 de lei pe an, dar era foarte
nepractic şi nechibzuit în privinţa
paralelor. Nn ştia nici el singur
cum se face de e veeinic în deficit
cu leafa pe o lună.
Aş vrea să mă duc pentru cî
te-va zile la Sinaia, zise plictisit
şi evitînd de a răspunde direct la
întrebare.
Priboionu fi dete un bilet de-o su
tă, şi îi spuse zîmbind, ca un copil:
Bagă de seamă să n 'o pierzi.
Era ceva din duioşia şi delicate
ţa unei mame în iubirea pe care-o
avea Priboianu pentru Dan. Şi
greu şi-ar fi închipuiit cine-va o aşa
apropiere de sentimente între aee
şti oameni. Priboianu, gros, vorbă
reţ, expansiv cu toată lumea, sgomo
tos, iubitor de chefuri şi absolut
străin de tot ce e artă Dan, slăbuţ,
blajin, sficios cu lumea, pururea
gînditor, contemplativ, figură şi
temperament de artist. Avea mult
în el din resemnarea, evlavia şi me
lancolia măsei. Ş'adesea îi revenia
în minte, ca un tablou, atitudinea
ei de sfîntă şi de martiră, o revedea,
stînd îngenunchiată ceasuri întregi
la icoane, cu ochii în psaltire, cu bu
zele tremurînd de-o şoapta, pe care
numai Dumnezeu auziar ţi toată
utate- Sprijinindu-se de masă îşi
da echilibrul dă să iasă, bîjbî
ind uşa s'o deschidă, pe cînd to
varăşul său stingea lampa.
Odată ajunşi afară,. Mathurin
uiekide crîşma şi zise apoi:
Cir bună seara Ieremia, pe
mîîne. Şi el se perde în întune
ric.
Ieremia face eîţiva paşi, clă
tinîndu-se însă pe picioare, întin
de mîinile înainte şi întîlnind un
zid, îşi urmează drumul potic
nind. Cite odată, vîntul scăpătînd
prin uliţa îngustă, îi dădea blen
de înainte, silindu-1 să dea fuga
eîţiva paşi. După ce mînia vîrte
jnlui trecea, ne mai avînd cine-1
împinge, Ieremia se oprea de o
dată şi începea să se clatine pe
ea prişi
oasele lui picioare de be
ţiv.
Aşa. în neştire, mergea tot îna
inte către sălaşul său, cum pasă
rile se îndreaptă în spre cuibul
lor. în sfirşit, recunoscîndu-şi u
şa, începe a bîjbăi pentru a da
de broască. Nu găsea însă gaura
ca să vîce cheia şi de aceea în
jura cu jnmătate de glas. iScos
din răbdări, prinde a bocăni cu
pumnul în uşă, chemîndu-şi fe
meia ca să-1 ajute:
Melino! ei, Melino!
Ca să nu cadă se reazămă de
uşă. împinse însă cu greutatea
trupului său, uşa se deschide şi
Ieremia perzîndu-şi sprijinul, se
prăvale *şi vine în nas, în mijlo
cul odăii. Atunci simţi că ceva
greu îi trece peste corp şi apoi
fuge de se perde în întuneric.
JYrdut, năuc de frieă, de spaima
dracilor, a stafiilor şi a tuturor
misterelor întunericului, el sta
lungit la pămînt şi nu se mişca
nici de cum. Aşteapfcîi multă vre
me fără a îndrăzni să crîcnească.
Văzînd că nimic numai mişcă, îşi
mai vine o leacă în simţire.
Liniştit, dînsul se aşeaza bine
Aşteaptă un eîrd de vreme şi
mai prinzînd la inimi, normă
ieste:
Melino!
Femeia sa nu răspunde.
Atunci ca un fulger îndoiala
trecu prin întunecatul lui creer,
o îndoială nehotărîtă încă bine,
0 vagă presupunere. El nu «e
mişca din loc, sta acolo trîntit
la pămînt, în întuneric, cătînd
să-şi prindă şirul gîndurilor, a
căţîndu-se de presupuneri ne com
plecte şi îndoielnice ea şi picioa
rele sale.
Ia ss... spune, hai!... ss...
spui? N'am ssă... 'ţ fac nimic.
El aşteaptă. Nici un glas nu
se ridica din întuneric. La urmă,
începe a se pune la «ale cu gîn
dul, vorbind tare:
Lasă că ştiu eu! jŞtîn tare
bine. El a pus de m'a îmbătat,
ca să nu mă întorc acasă.
A! ştiu eu tare bine!
Şi el relua din nou:
Hai ss... spune odată Me
lino... cine era acel? ss... spu
ne ori ff'c o poznă. După ce aş
teaptă o bucată de vreme, începe
iar cu logica liniştită a omului
ghiltuit de băutură:
El a făcut să întîrziu la blă
stămatul acela de Paumelle, •alal
tă seară ş'acu, ca să nu mă în
torc de vreme acasă. Are tovarăş
ticălosu. A! stîrvu dracului.
Se ridică eu greu în genunchi
O mînie înăduşită îl coprinde,
mîîîie întărîtată şi de fumul bău
turei.
El îngînă într'una.
1 —'Se... spune o...o... dat'
figura ei tristă scăldată într'o lu
mină stranie, ca la unii sfinţi din
cărţile bisericeşti... De unde venia
oare lumina aceea misterioasă, ce
cădea ca o mîngîere divină pe capul
blind şi nefericit al mă-sei 1...
El purta încă melancolia părin
ţilor ş'a copilăriei lui, pe cînd în
Priboianu trăia nealterată veselia,
francheţa şi spiritul de afaceri al
fabricantului de la Cîmpu-lung.
Dar amîndoi buni, cinstiţi şi plini
de milă pentru durerile altora. Fă
cuse cunoştinţă la birt, acum şase
ani. Priboianu era mai mare eu zece
an i dar nu pentru asta 'i zicea tu
şi mă aşa zicea el din prima zi la
toţi acei cu care voia să păstreze ra
porturi amicale. Dan însă cu toate
protestările acestuia, nu'şi putuse
deprinde limba să'i zică alt-fel, de
cît Dumneata şi Domnule Director,
fără nici o intenţie de i limita fa
miliaritatea.
La dejun, Priboianu îl întrebă
de ce nu s'apucă să fac'o carte di
dactică o gramatică romînă, bună
oară, ar fi o afacere minunată.
Dan zîmbi. II seduse o glumă.
Domnule Director, cred eă a
sta nu 'i în legătură cu şuta noa
stră de-adineaorea.
Apoi îi explică cum ar trebui
schimbat întreg sistemul de învă
ţămîrtt azi şi programele, şi cărţi­
„A I I O A"
Melino, ori te h&fcm ©tt. toporul,
'ţ ssputi înainte.
Se sculase în picoare acu, tre
mura de o ură înspăimîntătoare,
ca şi cum s'ar fi aprii» spirtul,
cel turnase în el.
1
Face un pas, se împedecă de
un scaun
şi
punînd mîna pe el,
mai merge o leacă pînă dă de
•pat,
bîjbîie
şi găseste capiii cald
'al feme iei sale.
Atunci, eşindtMŞi din minţi de
ciudă, începe a zbirar
A!... fleoarcă ce eşti? erai
aici şi nu răspundeai.
Şi ridicînd scaunul pig* eăre-1
ţinea în mîna sa vînjoasa de ma
telot, plezni cu el aşa înainte,
c'o furie de nebun. Un ţipet
groaznic ţîşni de sub aşternut,
ţipet dureros, sfîşietor.
El prinde a lovi într'una, de
par'că ar fi bătut păpuşoi îr^f'o
leasă. Puţin numai şi nimic nu
mai mişca în pat. Scaunul, zbu
rase în bucăţi, în toate părţile.
Un picior numai îi mai rămăsese
în mînă şi cu el pălea fără răgaz,
trăgîndu-şi de abia sufletul de
obosit.
De odată se opreşte şi întrea
bă:
Ai Să-mi spuîtuodată ci
ne a fost? Melina nu răspundea
nimic.
Rupt de osteneală, vlăguit de
atita sforţare, se lungeşte la pă
mînt, şi adoarme.
Cînd s'a luminat de «tuă, un
megieş, văzînd uşa de la casă
deschisă, intră înlăuntru. 'Pe Ie
remia îl găseşte sforăind jos, un
de zăcea împrăştiate şi sfărămă
turile diii scaun în pat se zărea
un morman de toca tură de carne
şi sînge.
N
O N V O A E
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Traian şi Avram Iancir
Regele Munţilor" in Canton, O.,
convoacă pe toţi membrii săi a
lua parte la şedinţa generală de
luni, care se va ţinea în ziua
de Octomvrie 1918, în hala So
cietăţii din 1022—8-th Street N.
E., Canton, Ohio, la orele 1.30
p. m. precis. La orele sus numite
se va ceti lista nominală a func
ţionarilor şi membrilor. Absenţe
le nemotivate se vor pedepsi con
form statutelor, art. XI, litera
h) şi 1).
Avînd mai multe chestiuni de
mare însemnătate de rezolvat, şi
care nu sufer întîrziere.
Rugăm pe onoraţii membrii să
ia la cunoştinţă această convoca
re, şi care nu pot lua parte la
şedinţă, sunt rugaţi să-şi ceară
scuze înainte de şedinţă, iară nu
ca de obiceiu după şedinţă.
Onoraţi membrii!
în numele Societăţii apelăm la
d-tră să daţi toată atenţiunea cu
venită acestei convocări, să dove
diţi cu prezenţa d-tră că sunteţi
demni de chemarea d-tră, căci
cînd necesitatea eere prezidiul Să
poată conta pe demnitatea mem
brilor. Mai mult să alăturăm a
menda întotdeauna pe membrii
pur şi simplu pentru ca să nu să
intereseze despre $ee& ee pe d
lor îi priveşte.
în speranţă că fiecare membru
aparţinător Societăţii noastre va
fi la culmea datorinţei sale.
în numele Societăţii „Traian
şi Avram Iancu Regele Munţi
lor" din Canton, Ohio:
(23—27)
Prezidiul.
le didactice, şi profesorii fac din
şcoală o fabrică de spoială. De mic
îl ia pe copil la „substantive, pre
poziţiuni, interjecţiuni" şi el sără
cuţul se trudeşte, cu figura speria
tă, să le pronunţe, să'nveţe papa
galiceşte ceea ce nici dascălul nu
pricepe în lăuntru mintea lui doar
me, pentru şcoală, şi pe deasupra
s 'aşterne un lustru, o pojghiţă, ca
re crapă şi cade cum dă de soare,
şi de libertate, cum scapă de bidi
neaua dascălului. Şi bieţii băeţi
trec prin şcoală, ca printr'un loc
de tortură. Desfătarea cu care la
sfîrşitrul anului, imediat după un
esamen, îşi aruncă şcolarul cărţi
le, caetele, tot ce'i mai aminteşte
chinurile unei clase de care-a scă
pat, este, poate, cea mai eloquentă
manifestare şi revoltă a»conştiinţei
lui în contra acestui sistem de a'l
indopa în silă şi pe nemestecate cu
o hrană, nepreparată pentru el şi
imposibil de digerat. Cum să nu'i
pară bine, cînd scapă de şcoală, eă
poate să uite, să'şi uşureze capul
ostenit şi ameţit de-aţîtea lucruri,
pe care nu le-a înţeles, nu le-a sim
ţit intrînd în mintea şi 'n vieaţa lui
ca ceva cald şi sănătos care se tope
şte, se amestec» e» sîngele lui, şi 'i
face bine.
Dan se încălzia. Erau gînduri ea
ri '1 frămîntau p* el de mult, şi
O N V O A E
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Plugarul Romîn" din
Youngstown, Ohio, convoacă pe
toţi membrii săi a lua parte la
adunarea generală lunară, care
se va ţinea în ziu de 6 Octom
brie 1918, în hala iSocietăţii din
G45 Poland Ave,r la orele 1.30
după amiazi.
La ordinea zilei Vor fi urmă
toarele puncte importante de re
zolvat:
1. Deschiderea şedinţei.
2. Cetirea listei funcţionarilor:
3. Cetirea listei membrilor "de
către secretar,
4. Cetirea procesului vifbal
de la adunarea din trecilt.
5. Admiterea membrilor
Scopul acestei adunări este în
fiinţarea unei secţiuni a Ligei
Naţionale Romîne din America.
în speranţă căci măcar de da
ta aceasta poporul Romîn din
Cincinnati îşi va şti face datorin
ţa şi se va prezenta la adunarea
de mai sus, pînă la revedere am
rămas salutîndu-vă, în numele
Societăţii „Dacia Romînă" dim
Cincinnati, Ohio:
(23 & 27)
jj
Nctt
cărţi de transfer.
6. înscrierea membrilor noui.
7. Plătirea taxelor lunare.
8. Raportul controlorilor des
pre mersul Societăţii pe cele 3
luni trecute.
9. Raportul comisiunei despre
lucrarea halei.
.10. Hotărîre* itt Iffiprumutul
de la membrii.
11. Raportul controlorilor de
bolnavi.
12. Plătirea beneficiilor pentru
membrii care au fost bolnavi.
13. 'Cetirea corespondenţelor.
14. Propuneri şi desbateri.
15. închiderea şedinţei.
Tot odată societatea „Pluga
rul Romîn" roagă cu stăruinţă
ca onoraţii membrii să nu lip
sească de la această adunare, fi
indcă avem nişte lucruri foarte
importante de rezolvat.
în numele Societăţii „Plugarul
Romîn" din Youngstown, Ohio:
V. Moldovan, preşedinte.
Dumitru Lungociu, secretar I.
(26—27)
ţi-litru Kiri-jiifr'
0 N V O A H.
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Dacia Romînăl din Cin
cinnati, Ohio, învită pe toate or
ganizaţiunile din loc şi jur, şi
anume: Societatea „Tinerimea
Romînă", Societatea „Ardelea
ne", Societatea „Renaşterea" şi
onorata paroehie a „Sfîntului
Andrei", precum şi întreg publi
cul romînesc din loc şi împreju
rimi, a lua parte la adunarea po
porală, ce se. va ţinea Duminecă
la 6 Octombrie 1918, la orele 7
p. m. în hala Societăţii „Dacia
Romînă" din 2192 Central Ave.
Prezidiul.
O N V O A E
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Negru Vodă" din Mc
Kees Rocks, Pa., convoacă pe toţi
membrii săi a lua parte la şedinţa
generală de 3 luni, care se va ţi
nea în seara zilei de 5 Octombrie
1918, la orele 7.30 p. m. Sunt ru
gaţi toţi membrii Societăţii noa
stre a lua parte la această şedin
ţă fiind că sunt mai multe chestii
importante de rezolvat.
Tot odată sunt rugaţi acei fraţi
membrii care sunt în restanţă cu
cotele lunare să bine voiască a
par' că simţea că i se limpezesc şi
mai bine, spuindu-le.
O gramatică romînă ?... Dar
aceasta ar trebui să răsară, să creas
că, din mintea şi vorba copilului,
cum îi cresc dinţii în gingii, iar nu
s'aşternem cu lopata definiţii stu
pide şi forme goale, cari'l sperie şi
'1 zăpăcesc. O bună carte de lectu
ră, ciţ explicări blînde, omeneşti, ea
ri să'i arate înţelesul, funcţiunea
şi vieaţa fie-cărei vorbe, să vadă co
pilul că limba e ceva viu, organic,
să'i fie drag s'o înveţe, s'o pricea
pă bine în toate secretele desvoltă
rei ei... asta ar trebui mai întîiu.
Ce comoară de frumuseţi doarme în
gropată în poeziile poporului no
stru, şi bieţi băeţi habar n'au cîte
cunoştinţi ar putea eşi de-acok! Ei
îşi cheltuesc o bună parte din ener
gia şi spontaneitatea minţei lor cru
de pe tipicurile pedante, pe for
mulele goale ale unei învăţături ar
tificiale. Ce dragoste să mai simtă
pentru limba romîneaseă, bietul şeo
Iar, cînd dascălul moţăe cu nasu 'n
gramatică, şi crede c'acolo 'i toată
pricopseala!...
Priboianu, cu coatele pe masă, se
uită ţintă în ochii lui calzi, mobili,
expresivi, îl ascultă cu nesaţ.
Dan, uşurat ca de-o greutate ce
'i apăsa mintea, /espiră adînc şi
şi-le achita pînă la*şedinţa mai
sus numită. Absenţele nemotivate
se vor pedepsi conform statutelor.
•Sunt toţi fraţii Romîni care pînă
în prezent nu sunt membrii ai
Societăţii noastre să bine voiască
a se prezenta la această şedinţă,
unde cu drag vor fi primiţi în
mijlocul nostru.
Tot odată acei membrii care
sunt în restanţă eu tichetele de
bal sunt rugaţi să le plătească.
Lazar Dragoşi, secretar.
(m-28)
O N V O A E
Toţi Romînii din Warren, Ohio
prin aceasta sunt chemaţi a lua
parte la adunarea poporlă, care
se v ţinea Duminecă, 6 Octombrie
1918, la orebî 3 p. m. î.\ hala Sa
cietăţii ,yBiruir.t*'' din lo *,.
La ordinea zi'» i vor fi urmă
toarele:
înscrierea de ®eflilbrii la Liga
Naţ'onală.
Alegerea coin i'îului.
tfrurămîntul Membrilor.
Sperăm că toţi aceia care gfof
desc şi simt romîneşte vor fi pre
zenţi la această adunare ca să
putem dovedi, că şi noi aceştia
din Warren, Ohio suntem Ro
mîni adevăraţi.
loan Ştefan, preşedinte provizor.
loan Ronceo, secretar provizor.
(26—27)
O N V O A E
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Biruinţa" din Warrep,
Ohio, convoacă pe toţi membrii
săi a lua parte la şedinţa gene
rală lunară, care se va ţinea Du
minecă, 6 Octombrie 19^8, în ha
la Societăţii din 114 Walnut Str.
îneeputul la orele 1.30 p. m. La
ordinea zilei vor fi mai multe
chestiuni de mare importanţă de
rezolvat între care va fi şi darea
de seamă de trei luni. Dnpă ter
minarea şedinţei se va algee func
ţionarii secţiei Ligei Naţionale
Romîne. •.
Tot odată acei fraţi Romîni
care nu sunt înscrişi ca membrii
în Liga Noţională Romînă, sunt
rugaţi să-şi facă datorinţa de a
devăraţi Romîni faţă de neam şi
ţară, venind astfel în ajutorul
celor nenorociţi fraţi ai noştri
care gem în cea mai neagră mi
zerie şi suferinţă.
La această adunare sunt rugaţi
toţi fraţii membrii ai Societăţi1
noastre să ia parte. Absenţele
nemotivate se vor pedepsi eoa
form statutelor.
în numele Societăţii „Biruinţa"
din Warren, Ohio:
Iacob Murgu, preşedinte.
lenovie Crişan, secretar I.
(25—27)
SYLKOWSK1
969 Russell Str., Detroit, Mich.
Fraţii Romîni din Detroit, cînd
au lipsă de Automobile sau Street
car pentru înmormîntări, cununii
sau paradă. Serviciu cinstit cu
preţuri moderate. Oficiul des
chis ziua şi noaptea. Locuinţa lîn
gă biserica rom. Sf. Gheorghe. Te
lefon Ridge 6026. (4)
ORfcJHOMOBOSOnOMOttOHOBOMOHOH
Preot. gr. or. Romîn
faţa i se lumină într'un zîmbet, ce
părea că anunţă o glumă.
E, Domnule Director, am şi
eu utopiile mele, de mult visez o
şcoală, un ideal de şcoală, unde băi
atul să vie eu plăcere, sa'i fie drag
să'nveţe, nu pentru o diplomă, ci
pentru a'şi satisface neliniştea, ne
voia firească a minţei lui, o şcoală,
unde să nu fie esamene şi note, şi
apel nominal, unde profesorul să
fie un prieten bun al elevilor, pen
tru ca aceştia să'i iubească, să le
fie dor de el cînd nu'i de faţă, să
li se pară că'i aud mereu cuvîntul
lui, blînd şi înţelept, toată viaţa
să'şi aduc'aminte de ce au învăţat
cu el la şcoală... în sfîrşit ce să'ţi
mai spun? Cînd vei fi ministru de
culte îţi voiu espune pe larg pla
nul meu de organizare!...
Şi Dan sfîrşi 'un gest mare, exa
gerat, ca şi emu fi rw de Vor
belf altuia.
îteefr ţftefcî din tre
nul care merge spre Predeal,
după trei ceaauri de drum bine
înţeles accidentele nu intră 'n so
coteală şi dacă lenea şi lipsa de
pentru priveliştile natu
reţ te ţin pironit pe baneheta ta
plini de purici să nu te plîngi
cititorule c& nu te-a prevenit ni­
OHIO VINERI, 4 OCTOMBRIE 1918.
WW©
DETROIT, MICH.
Zilnic de la 9 dimineaţa pînl la 9'
seara. Duminica 9—12 prînztti
Telefonaţi North 2397 IxU
W
CXXXXXXXXXXXXXXXOOOCXXXXXXJ
EXAMINARE COMPLECTA
GRATIS FĂCUTĂ CU RA
ZELE X.
CONSULTAT IE GRATIS
PRETURI RE SON ABILE
DIAGNOSĂ ONESTA
adevărat Statement dăm în ca*
rul de cură. Vă ofer D-tră o împăt
rită oportunitate şi un avantaj din
lunga mea experienţă sunt spe
cial în bolile recente şi în boale
cronice. Pacienţii cari s'au vinde
cat în timp dc 2 ani din Alliance
Vă poate spune D-tale.
ELECTRO MEDICAL DOCTOR
o
17 E. Alain Street, deasupra la
Prăvălia, de ghete Lloyds.
ALLIANCE, O.
(Adv. No. 4).
OOCXXXXXXXXX)OOOOOOOCXXXXX3
JJ? 4»^*§* 4b
&& ffr 4» SKI
A. L. &REES.
-4* PHOTOGRAPHERS
Grupuri de familie şi cu
nu n ie specialitate. 4*,
Fotografii oficioU pentru
4* societătile romînesti.
Bell Phone 804,
143 W. Federal St
(peste Ilartzcll's Store)
YOUNGSTOWN, OIIIO JjT
Scâldâtori bune
şi mas^j.
Pentru fraţii romîni din Statele
CTnite, am tot felul de Medicine
patentate pentru
boale Jumeşti şi
curăţirea sîngelui
Cine suferă de
astfel de boale să
vie la mine şi ga
rantez vindecarea
deplină.
Caut în toate oraş2le comercian
ţi cari să vînză medicinile mele.
Rabat 40%. Adresaţi-vă cu toatl
încrederea la
Louis Marinka*.
DR. EICHTER'S
PAIN-EXPELLER
^î'MÎkCM'
De 50 de *iţj
uzate pentru:
Reumatism, Neţ
ralgie, dureri şi
înţepenituri de
muşchi şi îngheţ
turi, răceală, ia*
fluenţă, dureţi
de gît şi misele.
Adevăratul vine
în pachete, aici
reprodus#.
Refulaţi paclte*
te cari n 'au mar
ca fabricei „La
Ancora''. 35c şl
65c la farmaeii
şi direct 2-4
-EXPEllE*^
.us Kt OU
«»%ALCOKO
EAiUlCHTERlCn
J!i
NtWYORK
MMATlSiT
meni, începi a vedea tot mai des
nălucind pe la ferestre rampele
podurilor, şi'n acccaşi clipeală auzi
vîjîind pe sub vagon o apă repede
şi puternică, ce parcă numai cu
acest vuet al ei îţi dă o senzaţie de
răcoare apoi dealuri neregulate,
din ce în ce mai strînse, mai apro
piate, încep a se ivi pe ferestre,
ca nişte pumni monstruoşi, amenin
ţători, ce parc'ar voi să spargă
geamul, să te provoace scoală călă
torule, c'ai intrat în umbra îmbătă
toare a Carpaţilor, scoală de vezi
munţii cum se ridică 'nainte ca ni
şte domuri colosale în ruină, ea
un şarpe formidabil, sub roţile va
goanelor. Priveşte. S'a dus mono
tonia cîmpului ras. De aci în colo,
clipeşti, şi alt tablou, altă vedere
ţi-se deschide. Valea se îngustează,
de o parte şi de alta maluri surpa
te, dealuri rupte, prăpăstioase, ca
nişte animale fantastice, îşi arată
pîntecele desfăcute, cu urme de ru
gina roşii ca sîngele, pe sus stîoce
uriaşe, diforme, se încalecă, se 'n
ghesuesc, unele parc'au plecat ş'o
dată s'au răsgîndit, cîte-un „in fo
lio" gigantic îţr dă închipuiri fa
buloase. Trenul urcă mereu. Din
cînd in cînd vezi şoseaua încingînd
ea un bţΣ puternic şoldurile mun
ţilor.
&-• (VammU

xml | txt