OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 10, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-10/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
PUBLISHED DAILY EXCEl'T SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
6705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Bell Edtfewater 3295. Cuy. Lorain 420-R.
EVI TOR-MAN A O ER: JULIUS E. V*. IOANOVICL
EDITOR: WAS JIM BĂNĂŢEANUL
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
S U S I I O N E E A N U
UNITED STATES AND CANADA $5.00
CLEVELAND AND EUROPA $6.00
Entered as second-class matter Aug. 16
1908 at the Post Office at Cleveland, O*
under the act of March 3, 1879.
Washington. De la depar
tamentuVnaval
se
Washington. Vapo­
Washington. Con­
Kinsman Road. A-
THE ALLIANCE BANK COMP.
THE ILLUMINATING CO.
ILLUMINATING BLDG, PUBLIC SQUARE
fi. W. MILLER, D. D. S., DENTIST
THE DRAKE & M0NINGER C0.
VIS A-VIS DE MAKKET HOUSE, ALLIANCE, OHIO
Bell Phone 214 (3) O. S. Phone: 4125.
VICTOR EDISON COLUMBIA
THE CASSADY DRUG CO.
444 EAST MAIN STREET ALLIANCE, OHIO.
ti ii li (J! fu ||--ţ- -J, ,|^ iIiiX'iji'ţM
ft• tk 4» 4* 4? 4» 4* 4» «4» 4» «ţ
THE PEOPLES BANK CO.
A I K S K 1 1 A I A K O O K I 6
Harroun Motors Corporation
., HARROUN MOTORS CORPORATION
116 80. ITNIOKJSTK. AKKON, OHIO.

ap"
$
-*"v
m:
$5
fc
WUSNAfc
I-
99
A E I A
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Cel mai râspîndit ziar romînesc din Statele Unite «i Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
DSN
Şi în aceste hohote de plîns, spun eu acum, era mărturisită
de representantul Romino-American, durerea neamului nostru
robit.
Am o scrisoare la îndemmă. Vine de acasă. Prin ,,Crucea
Roşie", peste Italia.în ea, nevasta de acasă a unui muncitor de
•ici, descrie în colori aurii viaţa din Austro-Ungaria. Pare că
acolo nu mai este decît belşug din de toate. Dela început, scri
soarea te pune în nedumerire cu laudele alea mari. Ţi se face
suspectă, ca una din acelea, cari sunt scrise anume la porunca
gendarmilor străjuitori neadormiţi ai „ideii de stat naţional
maghiar''. Sfirşitul, in care să face alusie la marca de pe plic,
& făcut şi pe Romînul meu să cerceteze sub marcă, şi acolo a
aflat omul meu următoarele şire:
„Nu este adevărat din tot ce am scris înlăuntru. De mai
ţine un an, ne potopim toţi, cu vite cu tot, de foamete".
Va să zică, e fqp.mete neagră 'n Ardeal şi e vai şi amar pe
acolo şi „de mai ţine un an toţi irebuie să se potopească".
=s
Alta. E o scrisoare pe care am văzut'o la unul din ai no
şti. E scrisă de un soldat romîn, dus cu armatele lui Uncle Sam
în Franţa. Tinerul este din Mihalţ. A trimis'o în Statele Unite,
la un prieten al lui. în scrisoare îi arată cum. după ce „opt zile
deanndul nu putuse să cetească „America", ajuns în patrulă
cu alţi tineri Romîni, au luat 6 prisonieri dela un detaşament
de austrieci, pe frontul de vest. „Conducînd pe aceşti 6 priso
nieri'4 cam aşa scria soldatul nostru „la miiloc de drum,
am aflat, frate dragă, că şi ei erau Romîni. Şi să nu te miri,
erau Romîni din Obreja (Obreja este o comună aproape de Mi
halţ în comitatul Albei Inferioare). Atunci au în genunchiat
în fata noastră şi ne-au rugat să'i ucidem. Că dînşii nu mai
voiesc să se întoarcă acasă, că acolo este numai sărăcie şi foa
mete, şi vai şi amar. Nu 'i-am ucis. Le-am dat de mîncare şi
'i-am dus de prizonieri. Ei sărută pămîntul de bucurie că au
încăput pe mîini bune. Erau toţi stîlciţi la faţă, pare că flă
mînziseră de ani de zile, fetele le erau însălbătâcite de tot şi
desperarea cea mai groaznică era întipărită pe dînselte."
Scrisori şi vin şi scrisori să duc. Legionarii Romîni din
Italia, au cuvîntul. Şi este de spăriat aceea ce descriu ei din
Ungaria, de pe timpul cînd încă nu ajunseseră prizonieri la Ita
lieni. E acelaşi ţipăt, vaiet, aceleaşi „ponos"-uri asupra foa
metei şi miilor de nevoi ce bîntuie în Ungaria, în Ardealul no
stru drag.
Prin bunăvoinţa unui prieten, consul al Romîni ei în un
stat neutral, am ajuns în proprietatea cîtor-va şire dela o soră
mai bătrînă a mea, rămasă cu familia întreagă în un centru
din Munţii-Apuseni. Scrisoarea este dinainte de asta cu un an
şi jumătate. Probabil va fi fost şi atunci scrisă dinainte şi va
fi aşteptat prilejul ca să o poată trimite. Citez cîte-va fraze din
ea:
„Mama este bine.
ÎS
••-.
IMWjAGCNLV
i-
TRAGEDIA MA­
RE A NEAMULUI.
De: IULIUS E. V. IOANOVICI.
Vorbesc după datele ce le am la îndemînă şi cer să fiu as
cultat de toţi fraţii Romîni din America asta mare. De cei bu
st ca şi de cei răi. Să mă asculte şi apoi să judece.
Corespondentul nostru la Paris, dl Dichter, ne scria odi
nioară:
„Am avut «guduitoarea surpriză a string* mîna, în
apropierea bochilor (soldaţi lor germani), pe linia de foc, unui
om care purta casca americană, ţinea în miini o puşcă a State
lor Unite, era de gardă pentru păzirea concepţiilor politice ale
Ici Wilson şi care aici în pădure, auzind iaa cuvint romînesc,
»'a pornit pe hohote de plîns".
voinică încă. cu toate năcazurile fără
de număr cari trec şi ne scaldă feţele în lacrimi. Pe Emil (fiiul
său mai mare) 'l-au dus ai noştri. E ofiţer în armata Austro
Ungară. Oliviu (al doilea fecior) a deşertat dela şcoli şi a tre
cut în Romînia, probabil şi el este ofiţer acolo. Mult mă zbu
cium cînd mă cuget cum să vor lupta aceşti doi copii iubiţi ai
mei, unul contra celuilalt. Şi cu toată dragostea mea de mamă
ce o am deopotrivă pentru amîndoi, din adîncul inimei mele să
desprinde o dorinţă. Aş dori ca Oliviu (cel în slujba oştilor Ro
mîniei) să dea Dumnezeu să ucidă pe Emil (pe cel în slujba
Austriacilor)".
Iată deci încă un glas, încă o versiune» despre felul cum
gîndesc cei rămaşi în Ardeal despre soldaţii noştri de pe di
feritele fronturi. Iată mama, cum îşi sacrifică de bucuroasă,
I un copil drag al ei, de dragul măririi neamului nostru romînesc.
Şi acum: mă cuget şi iar mă cuget. Toate 'mi trec prin
^ţointe. Şi mă opresc cu gîndul la fraţii noştri din America. Mă
gîndesc la „Liga" noastră, la viitoarea legiune şi pare că aud
pe „codaşii'' bfcfitori dela riepîptii: „Pactaâ mergem mi, de
ice să nttmewfefcw
pace!
v
.,r-jii
i u
Credinţa Şi nădejdea pot să
moară, însă caritate* este nemu
ritoare.
V,
Nevasta unui artist nu are să-i
admire niei odată atîta de mult
trăsăturile în diferite colori, cum
le va admira atunci cînd dînsul
are să semneze un cec de bani
pe seama dînsei.
Kaiserut nu are să să-i uite
niei odată lui Tirplitz şi tactieia
nilor sâi de submarine greşala
de a nu fi cercetat înainte, cît de
adine şi lat este oce*uul.
Bulgaria a întrat în răzkei pe
partea puterilor centrale în nă
dejdea că acelea vor învinge şi a
i-erut pace în nădejdea că Ger
mania va perde.
Copilele mici cresc mari atîta de
iute în zilele noastre. O copilă a
bia înceată a-şi îmbrăca şi des
brăca păpuşica ei timp de patru
oro la zi, pentru ca să înceapă a
so îmbrăca şi desbrăca pe sineşi.
pjifcru ore la zi, înaintea o
glinzii.
1
Dacă femeile zilelor noastre ar
petrece atîta timp înaintea icoa
nelor sfinte, cît t.imp petrec îna
intea oglinzii, ne-am putea răma
şi că au ar nai fi adulter fii
lume.
Spunea
Mai zilele
Unii oameni primesc eeîe mei
multe scrisori în luna lui Octom
brie. cînd să face eandidarea pen
tru alegeri.
Dacă aliaţii ar tăia linia de co
muuieaţiune dintre Viena şi*'Ber
lin, te pomeni că Austria ar ajun
se în poziţia critică de a nu mai
şti care este politica ei naţio
nală.
INFORMATION!
Mackensen în Serbia.
Formarea cabinetului
Muncitdri din
V" .*V ^l ',
ştie
Gene­
va. ^ieldmareşalul Mackensen
a sosit în Serbia ca să salveze
rămăşiţele armatei austriece, pe
cari aliaţii le urmăresc către Dil
uare. Se raportează că Austriecii
evacuază
Belgradul.
Reşrele Bulgariei a fugit în A
•istria. Amsterdam. Fostul
rege Ferdinand al Bulgariei, a
eompaniat de fiul său Chirii, de
generali Bulgari şi de o mare şu
ită, a trecut prin Budapesta că
tre o moşie a sa situată la Eren
thal. în partea de jos a Austriei.
Aceasta s'a aflat dintr'o depeşe
trimisă din Budapesta către ga
leta Cologne.
Japonez.
Tokio. Astăzi s'a anunţat
oficial formarea cabinetului Ja
ponez din următorii bărbaţi: Ya
suya
lichida, ^ministru de exter­
ne Takejiro Tokonami, ministru
de interne Korakyo Takahashy.
ministru de finanţe Locotenent
Comandor Ciichi Tanaka, minis
tru de război Amiralul Tomo
saburo Kato, ministrul marinei
l'taro Noda, ministrul căilor de
comunicaţie: Yatsuo Yamamoto,
ministrul agriculturei.
Victimă bătută de pungaşi
Cleveland, Ohio. Trei necunos
cuţi au tras pe Warren Valen
tine într'un lbe vacant de pe
strada Euclid şi după ce l-au bă
tut de l-au lăsat mai mult mort.
i-au luat din buzunar suma
de
doisprezece dolari.
Porto
Hico. I
Washington. Serviciul de am-1trecea
•ploiare a angajat 1.200 de oameni
din Porto RiCjO pentru diferite I
lucrări în Statele Unite, cari vor
sosi săptămîna aceasta cu vaporul
într'unul din porturile de sud.
Scufundarea unui vapor italian.
ig
A i O A
vaporul italian
nimic
Comentafffle de
german
trecute Bul­
garia aliaţilor: „'Nu sloboziţi puş
tile în mine. căci mă predau bucu
roasă",.
Politic^ bulgăreasca
şi
jfi.
raportează că
cu
numele Alber­
to Treves a fost scufundat în
zi­
ua de 3 Octombrie de submari
nele germane la 300 de mile de
părtare de coasta americană. Va
porul Arizaba a adunat de pe a
pă treisprezece oameni, însă des
pre alte două bărci, în cari se
aflau douăzeci şi unu de nefe
riciţi scăpaţi
în
timpul scufun­
dă rei vaporului Treves,
jiu se
pîtţgt aeum.
i»'.
Cjim păae&c fiunii pe Belgieni:
Paris. Trupele aliate au gă
sit că Belgienii aflaţi pe terito
rul ocupat de Huni erau păziţi
straşnic. întne sirmele electrice
cu care este încunjurată frontie
ra mai este şi un zid dublu, mult
mai greu de trecut ea gardul de
sîriaă.
pace
în
Spania.
Madrid. Propunerile de pace a
le Uerinajtniei au scormonit ofici
alii şi presa din Spania. Sîmbu
rele opiniilor este că timpul de a
vorbi despre pace e numai după
ce aliaţii vor
fi
intrat pe teritorii 1
şi vor fi slăbit binev1e
inamic.
Dimisia eabinetului turcea#»
Londra. O ştire particulară
primită astăzi de ziarul -Star a
nunţă că cabinetul turcesc a di
misionat în întregime. Se rapor
tează că în Constantinopol sunt
mari fierberi politice*
Scnftmdarea untrt ¥a,por Ame
rican.
rul american cu numele Westga
te, care făcea parte din serviciul
naval de transport, s'a ciocnit
cu un alt vapor şi s'fc scufundat
în ocean. Odată eu el s'au dus la
fund şi şase oameni. Westgfcte a
vea capacitatea de 5,800 dc tone.
Soldat condamnat la cinei «tu
închisoare. l'amp Sherman,
Cbillicorthe. Curtea marţială a
condamnat pe soldatul Ambres
Sandrowske la cinci ani închisoa
re pentru nesupunere cu voinţă
la ordinile militare. Acesta îşi va
face osînda la fortul Leavenwort
din Kansas.
to
Moartea melodiei germane.
Kansas City, Mo. Membrii clu
bului muzical din Kansas City
au luat hotărîrea ea pe toată du
rata războiului să nu mai eînte
în localul lor note făcute de vre
un compozitor German viu sau
mort.
9
Găsirea unui şarpe în casă.
Creensburg. l'a. Cînd servito
rul John Klingesmith a făcut fo
cul în cuptorul (furnace) pala
tului Bank & Trust din această
localitate, dinăuntru a eşit un
şarpe boa de o mărime colosală.
Cn negustor de fructe din clădi
rea vecină a primit de curînd un
mare transport de banane, şi Se
presupune el şarpele venise as
cuns în'e|e.
Oeraiare de tramvai. Ne
wark, Ohio. Un tramvai care
mergea la şantierul din portul
Newark a sărit alături de pe şi
ne, răsturnîndu-se şi omorînd
patru persoane, mai rănind de &
semenea încă alte patruzeci.
Şolşcivicii încep să fie comple
zanţi.
re a dat
form ştirilor primite din Norve
gia, cetăţenii Francezi şi Englezi
cari eăutasera refugiu în consu
latul American din Moscova, au
fost lăsaţi să plece din Rusia fă
ră niei jo
cercetare partea
Bolşevicilor.
Peste
mp e
Pare că e blastăm. Pare că o seama din ai noştri s'au tică-'
loşit, s'au insălbătăcit şi atunci cînd cei mulţi dau tot şi toate,
ei să cugetă cum să 'şi apere pielea de gloanţe. Tare rău ne-am
stricat noi Romînii din America! Adecă-»» vorba yin^ sea
mă din noi.
Şi iară mă gîndesc: oare codaşii aceştia, paserilfe acestea
cobitoare ale nopţii na să cugetă la răspunsul ce vor trebui să'l
dea cînd vor merge în Romînia Mare şi 'i vor întreba copii ca
ri au jertfit mai mult decît ei, că dînşii ce au, jertjfit? Nu să
ip ae
cugetă dLvor fi scoşi afară din satele lor, în
tre hotară şi arătaţi Înmii de batjocoră?
Pînă c^id iot aşa?
Jv'
de^automobil,
{Jmorjt
Ole-
Locotenentutl de
veland, Ohio.
pompieri anume John'Zobeek a
fost omorît de un automobil, ca-
eX în tim ul
stra,la
ceţ ce mîna
G'md
automobilul se nu-
Cf)(le Hurley şi. a fo$t a-,
restat pentru omucidere.
lovitură de atat. londra,
O depeşe primită aici prin agen
ţia Central News anunţă că în
1
pace, în
Viena se discută pe faţă imi
nenţa unei lovituri de stat, şi se
declară că aceasta va duce la ur
mări senzaţionale atît iu, JUisţria
cît şi în Germania.
REFLECŢII.
NU EŞTI ÎNSCRIS ÎN SOCIE­•
TATE. CETEŞTE ACESTE
RÎNDURI.
ţJli frate din Baltimore, un
bun membru al organizaţiei noa
stre— şi pare-ini-se preşedinte
ori secretar la Societatea „Dîm
boviţa" ne face cunoscut o ne
norocire ce s'a întîmplat în acel
oraş. Astfel de tragedii să întîm
plă zilnic. Am scris despre ele în
ifenumărate rînduri în ziarul nos
tru. Ş.i... cu părere de rău sunt
încă o "mulţime dintre Romînii
noştri ee stau nepăsători, stau la
o parte de societăţile de ajutor
par'că ar fi o ciumă pentru
ei. Şi, vai! cît de greu plătise
unii această nepăsare. Ei ^îu se
gîndesc că nenorocul ne pîndeş
te din fiecare colţ, gata, în fie
care moment de a se arunca asu.
pra noastră. Nu se gîndesc că
dacă o nenorocire îi loveşte nu
vor suferi numai ei ci vor sufe
ri şi urmaşii lor. Dar Romînul
nostru nu vrea să te asculte
cînd îi vorbeşti de binele lui, şi
mai ales atunci cînd eşti om cin
stit. 4
O ştim destul de bine eă mulţi
bani s'au luat de la ai noştri fU
indcă unul şi altul i-a meintat,
promiţîndu-le că-i face să fie bo
gaţi ca Morgan ori Rockefeler
la aceştia, ai noştri deschid pun
ga largă, dar atunci cînd e" vor
ba de binele lui, de binele urma
şilor lui, să scarpină la eeafă şi
să face că nu aude.
Ni-se comunică că un tînăr,
Romulus Miu, a trecut la cele
eterne. Fie-i ţărîria uşoari.
Decedatul nu a fost scris în -So
cietate. Din banii munciţi greti
a trebuit să i-se facă înmorinîn
tarea bani ce ar fi prins bine
acelora pentru a căror susţine
re a venit în această ţară. Cînd
te mai gîndeşti că pe lingă banii,
ce posibil i-a adunat decedatul,
bani ee s'ar fi trimis moştenito
rilor lui, ar mai fi primit şi şapte
spte de dolri, beneficiul ce-1 plă
teşte Uniunea Societăţilor Romî
ne de Ajutor cîte dureri nu
ar fi lecuit aeeaati sumă însem
nată?
Romîni nu mai staţi nepăsători,
pentru binele vostru şi alor vo
strii, cari vă sunt dragi, şi pen
tru a căror înlesnire a traiului
aţi venit în această ţară, înscri
©ţi-vă în Societăţile de ajutor
asigurîndu-vă pe voi şi pe cei
scumpi vouă in jmarginile po
sibilităţii de nefasta nenoro
cire, ee loveşte, tocmai atunci
ciad omul nu sţî aşteaptă.
NU POATE ÎNDURA INVAZI
UNEA.
Germania nu poate îndura in
vaziunea aliaţilor. Chiar umbra
armatelor aliate cari îşi croiesc
calea către graniţele germane e
prea mult pentru populaţia hu
nă. Prezenţa unui duşman puter
nic în teritorul german, duşman
care înaintează către inima vie
ţei naţionale a Germaniei, va a
runea pe locuitori în panică şi
disperare.
E lămurit dl fcbţi aliaţii ştiu
că nu vor avea decît sa mai îm
pingă puţin înainte şi Germania
se va pune în genunchi, predîn
du-se complect înaintea judecăţii
unei lumi eare a suferit destul,
•poate prea mult. Se cunoaşte
bine că ultima sforţare a pute
rilor centrale de a obţine pace
nu e altceva decît frigurile spai
mei, nu e decît teama înfrîngerei
dezastruoase. E teama pentru »a
siguranţa Kaiserului şi a fami
ei sale, teama pentru clasa stă
pînitoare din imperiul German,
teama de invazie mai presus de
toate. Vocea conducătorilor Ger
mani reflectează simţul naţiunei
germane, simţ care-i comandă
că eu ori ce preţ ca teroarea şi
dezastrul luptelor trebue să fie
înlăturate din ţară ceea ce ar
însemna că cea/ mai criminală
naţiune din lume să nu sufere
nici un pic din agoniile ee le-au
îndurat ţările inocente şi fără pu
tinţă de apărare.
IS'ar putea ca drepti&ea aă fie
atît de batjocorită înaintea tri
bunalului lumei? Nu. Aliaţii vor
face ca şi Germanii să guste cît
va timp din paharul amărăeiunei
băut de Belgia, ÎYanţa, Romînia
şi Serbia. Germanilor le e frică
de ifivazie, şi decît să vadă pe ar
liaţi înlăuntrul grapiţelor lot,
mai bine aruncă pe Kaiser de pe
tron lucru de eare o s& aiui
j.y$sr*«rT:«#W*
CLEVELAND,
i
VT
OHIO, JOI, 10 OCTOMBRIE 1911.
Fier de călcaţ electric se poate căpăta pe
un preţ moderat şi ţostă foarte puţin electrica
întrebuinţată. De ce nu cumperi unul înainte de
2iua în care trebuie să calci?
Aflaţi întotdeauna. îndeplineşte ori pe lucru în branşa a
ceasta. Ohios Bldg, Room 7-8, ALLIANCE, O. (3)
Phone: Bell 297 Ohio 2163. La reşedinţă: Ohio 4747.
i i
mi
i
fL^*r-T^.^:nf-.:"jr^-.
ALLIANCE, OHIO.
{FondatA la 1872)
rWA D|IT CBI.E NAI VKCffl Şl MAI
MARI BĂNCI IN STATUL OHIO.
RESURSE $3,500,000.00
Tepoxltaţl
Bancăc unde Runtetl anifcurnţl prin
Inupecţllle ce 1 le face guvernul.
IBfMflll DAM 4 LA SUTA INTERES
Vf* DEPOZITARII STATITLUI OHIO. 3
MOBILE IN CASA
PHONOGKAFE ŞI PLACI PENTRU PHONOGRAFE
De asemenea suntem în posesiune complectă de diferi
te Covoare, Perdele, Plapome, Blancete, pentru iarnă. Ma
şini de spălat haine, Sobe şi tot'c eeste necesar în casă.
CALCATUL CU
ELECTRICITATEA
D-ta poţi face lucrul mai bun în cel mai scurt
timp şi cu mai puţina munca, dacă întrebuinţezi
electricitatea. Nu-ţi vei pierde timpul şi energia
schimbînd fiarele de călcat nu vei mai avea
de temut „că le arzi" ori „le strici" hainele.
Şi nu vei mai fi închisă în sufrageria plină de
căldură înăbuşitoare atîtea zile.
tMiiitmniH
O N O A E
Avem gruniofoane din toate calităţile şi de toate preţu
rile. încercaţi plăcile Şu cîntece romînesti. Dacă nu avem
ceea ce doreşti D-ta, Vă comandăm placa dorită. (3)
DEPARTAMENTUL MAŞINILOR DE CÎ^ÂT
A TLÂTTM 4% LA BANI DEPUŞI ÎH BAJCCA NOASTKJL
VOI «B VORBEŞTE BOM1NEŞTB. (3—6)
Ft cart li put«ţi scoate ori şi dnâ.
CUMPĂRAŢI ACŢIUNI
DE LA
I care este o corporaţie de automobile din cele mai bune şi care în
scurt timp a făcut un mare succes. Automobilul HARROUN as
tăzi se preţuieşte în fie care oraş. Fabrica lucrează cu cea mai de
plină forţă, grăbindu-se să facă toate comenzile, pentru care e
plătită Corporaţia de înainte. (1-3-5)
LA ANUL 1917 CORPORAŢIA A AVUT APLICAŢIU
NI PENTRU 250,000 DE AUTOMOBILE.
a cumpărat pămînt şi ograde pentru $189,076.14
Fabrica nouă în care se lucrează la automobile $506,637.02
MaşinUe costă nu mai puţin de cti
.....
Uneltele şi alte aparate V $221,687.38.
Cu aceste proprietăţi şi cu calitatea automobilului HARROUN
I D-tră aveţi acum o şansă bună a investa o parte din banii D-tră
ca să asiguraţi viitorul D-tră şi al copiilor D-voastră.
O acţie acuma costă $12 şi ge aşteaptă să se scumpească.
CINE SE GRĂBEŞTE, ACELA CIŞTXOA.
Scrieţi pe romîneşte la adresa:
ALEXANDRU BELIEF i
DOMNUL JOHN GTJZA ESTE AOENTTTL SPECIAL.
'V'%*
V
(•/fi
1
4-
banii voţtrl In acenKtft
4
4-
$306,096.97
.i'-

xml | txt