OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 12, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-12/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
6705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Bell Edgewater 3295. Cuy. Lorain 420-R.
EDI TOR-MAN A
GER: JULIUS F. V. fOANOVlCL
EDITOR: WAN JIV1 BĂNĂŢEANUL
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
S U S I I O N E A N U
UNITED STATES AND CANADA #6.00
CLEVELAND AND EUROPA $6.00
Entered as second-class matter Aug. 16,
1909 at the Post Office at Cleveland, 0.t
under the act of March 3, 1879.
PROVE THAT YOU ARE
A
AMERICAN
TODAY IT IS AN /NOR TO SAY:
"I AM AN AM) ÎRICAN"
When you see a boy in tb 1 U. S. lth&Ui, or a
blue-jacket from our I avy, it maktt
you proud to lay:—
"I AM AN AMERICAN"
When you read of the heroic acts of our boyt
on the fighting front, it makes you
thrill whep you think:—
«I AM AN AMERICAN"
You have a right to say that*
W
IP you are doing YOUR SHARE
IF you are obeying chaerfully the laws and
regulations made necessary by the war
IP you are learning to speak the language di
America, or helping others to learn it
IP you are a citizen or pr*oaring to become
citizen of America
W you are backing the LIBERTY LOAM*
Writh every dollar you can possibly invest
THEN you have the right to say with
-Eiiă®
"I AM AN AMERICAN"
BUY LIBERTY BONDS
The United States Gorernnment
through the
DEPARTMENT OF THE INTERIOR BUREAU OF EDUCATION
will cooperate with racial, foreign
I.mguige
njrencies for a better understnuditig of America and
the promotion of better relations between
•nd native-born Americans.
Write for suggestions.
COMPARAŢI LIBERTY BONDS
O E O N & S O N I
Alliance, O.
CONSOLIDATED AUTO TOP & PAINTING CO.
BINOTTEUL NOTAU PUBLIC &OMIN tN ALLIANCE.
Daţi sfaturi gratis. Vorbiri in Court. Adresati.vă la*
781AŞH STB. (0.8.8396, Boll 1131-W.) ALIJANCE O
îf

&•
f-
r%*
11
a
jr,
S
JT
4
PAGINA 2.
de
i/'ut
A E I A
0«1 mai rispiiidit ziar romînesc din Statele Unite ţi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
GESTUL FRAŢILOR
DIN CANADA.
De: IULIUS E. V. IOANOVICI.
("ît de mare este (lorinţîi de a ne vedea şi noi înfiripaţi în
o ţară proprie a noastră, care să cuprindă la sinul ei toată su
flarea romanească, si cît de răslăţită este această dorinţă a
noastră, abia războiul actual este în stare să ne-o arate. Ro
mînii, ori pe unde ar locui ei, ori în ce părţi ale lumii ar fi fost
aruncaţi de împrejurări, toţi, în un ghid si o mărturisire, ni
zuiesc, de data aceasta, la ispăşirea păcatelor din trecut, la ui
tarea relelor cari ne bîtuiră veacuri întregi şi la înfăptuirea
visului nostru drag, la înfiriparea Knmiînici Mari.
Acesta este ghidul soldaţilor legionari din Italia, acesta
este al celor din Franţa, acesta este al celor ce pribegesc, îm
preunaţi, ori nizuind să se înipreune cu oştirile Cehoslovace
din Siberia, acesta este gînriul soldaţilor romîni din diviziuni
le austro-ungare sosite pe frontul de vest, cari s'au predat si să
predau bucuros aliaţilor şi nutresc speranţa să mai reintre în
lupte ca legionari alăturea de fraţii lor din Franţa, alăturea de
cei trimişi de aici cu armata Statelor Unite. Acesta este gîndul
fraţilor nenorociţi rămaşi acasă, acesta este al celor din Romî
nia de astăzi, acesta este gîndul nostru, al celor ce muncim cu
zor pentru „Liga Naţională Romînă din America44 şi pentru
viitoarea ei „legiune" si acesta să vede a fi gîndul fraţilor no
ştri din Canada, cari iată, sar şi ei, ca să ne întindă o mînă de
ajutor, să ne arate că şi dînşii sunt de acelaşi gînd, nutresc
aceleaşi păreri ca şi noi.
Cetitorii noştri, cari au cetit în numărul de ieri scrisoarea
fratelui Onoeseu tkl* Limerick, Saska, Canada, vor fi observat
aeest lucru.
Ori cum, gestul fraţilor noştri din Canada, cari acum, în
ceasul «1 11-lea, arată că ne înţeleg şi voiesc să meargă alături
de noi, este foarte semnificativ. HI ne îndreptăţeşte a crede câ
munca noastră este justă si tocmai fiindcă este justă şi porni
tă din cel mai nobil altruism naţional, trebuie să fie sprijini
tă de toată suflarea romîneaseă.
Fraţii din Canada sunt primiţi cu mare însufleţire între
noi. Să dea Domnul ca munca pe care încep să o desvolte, să
nu să oprească numai la Limerick, unde să vede că a fost pă
mîntul cel mai roditor, ci să cucerească teren şi în alte părţi ale
Canadei, unde zac obidite în umbră, multe suflete roniîneşti,
din niîndra Bucovină cum şi din Romînia actuală. Va fi cu un
semn mai mult că astăzi să deşteaptă întreg romînismul, că
este nutrit de aceleaşi gînduri şi aspiraţiuni, că toţi am ajuns
k aceea ce să numeşte în adevăratul înţeles al cuvîntului „con
ştiinţă naţională", iar că de aci încolo, un pas numai mai este
J|hiă la înfăptuirea celui mai drag vis al nostru, despre care
poetul atîta de cuminte ne spune oft: „ne-au murit moşii ţi pă
rinţii"...
Deci, încă odată, toţi din toate părţile, sus frunţile asuda
te, sus, să ajutăm din răsputeri „Ligei Naţionale Romîue" ca
să 'şi ducă programul la îndeplinire
SPRE BERLIN.
„Predaţi întreg ţinutul pe care în fiecare zi *1 necinstiţi şi
murdăriţi, arătaţi-vă, imintea mea cu documente vrednice de
a fi crezute, cu documente subsemnate de poporul german, a
rătînd pe cine representaţi, arătînd ce voiţi să înţelegeţi prin
primirea celor 14 puncte ale mele, înainte de ce aţi cere înce
tarea dujmăniilor şi înainte de ce aţi cere să vorbim de pace".
Cam acesta este înţelesul adevărat, care să poate scoate
din nota pe care preşedintele Wilson a trimis'o ca răspuns la
uqta cancelarului Maximilian si la guvernul german.
Băspunsul acesta, în dulcea noastră limbă romîneaseă, să
pare că ar spune: „Fapte, nu vorbe goale!" HI cere părăsirea a
tot ce germanii au ocupat în cursul celor patru ani trecuţi şi re
tragerea lor pe pămînt german. în sflrşit, le mai spune că,
atunci putem să vorbim de pace, dar băgaţi bine de seamă
nemţoilor chiar şi atunci
trebuie Bă voi Şjrisori
acasă, dela poporul vostru....
Un răspuns mai admirabil nici că se putea da germanilor
îngîmfaţi şi nici bestiei care să vede că însăşi s'a îngreţoşat
de sîngele mult si ar dori pace! linişte!....
s.
Numai după ce Germania va împlini toate condiţiunile a
cestea, numai atunci sa va putea spune: „Halt" şi „Să ne în
ţelegem" Pînă atunci le spune Wilson toate propu
nerile de pace, sunt numai cuvinte de clacă.
Răspunsul acesta, cu refusul lui, ne ating^eea
cată coarda din inimile noastre şi pare a fi un fel de echou al
comandei pe care zilnic o da generalul Fwsh, soldaţilor săi
„înainte, spre Berlin!'1.
Iar dela trupele aliaţilor, din toate părţile să răspunde cu
fapte pe cari le cetim prin /diferitei^ rapoarte că: „englezii,
americanii şi francezii au înaintat peste tot locul, înfrîngînd li-
I&'&W Vai*.
rhtii
... I »R\••.
deli­
..'*
«H*-*
%'^U
iv
Mărunţişuri.
începe sa ne vină cu sifon pe
sub nas. Dar sâ pare că în ţara
aceasta dacă te mai prezinţi la o
prăvălie de ghete să cumperi o
păreche şi dacă nu ai mai mult
ca 7 dolari în buzunar, e ca şi
cînd ai voi să cumperi ceva cu o
miie de zloţi de ai lui Kossuth.
*Să tînguie mulţi de „influenţa
spaniolă". Judecind dujpă forma
în care sâ prezintă această boală
.mizerabilă, îmi vine să pun între
barea: de ce
JIU
o numim „influ­
enţă bulgărească?"
Fiecare femeie măritată este
în stare să-ţi spună că întreaga
deosebire între un bărbat şi o
mula este aceea că mulele îşi pot
mişca urechile pînă cînd bărbaţii
ba.
Oare cînd vom putea astupa
găurile din macaroane şi din
brinxa
elveţiană (de Ementhttl)
Nişte învăţăminte noi: în cu
rmei vor observa şi Romînii di'i
America că nu numai luptătorii
pe bani sunt cei ce îşi string mîi
nile înainte
de
a începe la luptă.
Să poate eă în unele ţări este
riscată încrederea ce să pune în
serviciul postai, dar la tot cazul
şi în toate ţările este mai riscată
încrederea ce o pan
bărbaţii la
femei.
0 împrietenire cu Germania să
poate face numai prin cumpăra
rea de „Liberty Bond»". De cîte
ori să cumpără cîte un „Liberty
Bond" în America, de atîtea ori
Kaiser de dincolo, şi oştile lui,
strigă: „Kamerad".
Prietenia între „Alla-h" şi în
tre „Got" să vede că este pe ca
le a se strica din cauza ţirului
bulgăresc.
O compensaţie (răsplată) fru
moasă ar fi dacă viaţa, care ne-a
furat rîsul copilăriei, ne-ar pu
tea reda măcar lacrimile ei.
Două turnuri
ale
„Pionerii" ofensivei de pace.
(jeneva. Elveţia, în săptă
raîna ultimă, gemea de emisari
ai păcii Germani, Austriaei şi
Turci, ce au fost trimişi de gu
vernele lor ca să încerce să în
tUnească pe diplomaţii ţărilor a
liate. Aceşti emisari încearcă ca
să influenţeze asupra diplomaţi
lor aliaţi că în ordine ca so nu
se mai verse atîta singe, se
pună un armistiţiu imediat.
Un ziar elveţian spune că En
tenta nu a fost nici odată în o
mai mare primejdie ca acum, nu
militară, ci diplomatică.
„Daeă beligeranţii", spune a
cest ziar, „se vor strînge în jurul
mesei verzi ca să discute pacea.
Austro-Germanii vor cîştiga jo
cul, care va rezulta în alt război
de acum in vre-o doisprezece
ani".
Aliaţii iau măsuri contra deva
ftărilor comise de Huni. Wa
shington. Guvernul belgian,
după cum spun telegramele din
urmă, a avut o lungă consultare
cu aliaţii referitor la la măsurile
ce trebuiesc luate dacă germanii
mai continuă să depradeze ţara.
Se spune că întreaga populaţie
dindărăt de Bruges de la etatea
de 15 ani pînă la 45 de ani au
fost brutalizaţi din cale afară ioc
cînd erau siliţi ca să lucre pentru
germani.
Convenţie ainînată din cauza
influenţei. Chicago. Pe zi
ua de î) Decembrie era să se ţină
în Chicago, IM. convenţia Asocia
ţiei pentru sănătate, însă din cau
za boalei ee .WuUue a ftj&t
amînată.
'v'
Subscripţiile în New' York.
New York. în districtul New
York s'a subscris pînă acum la
împrumutul libertăţii U69,720,250
dolari.
Examinările pentru armată a
minate. Columbus. Exami­
i'.f 4'
nările fizice a şygistanţilor ce a
fost sâ fie înrolaţi în 21—26 Oct.
au fost aininate din cauza influ
enţei spaniole.
Cazurile de influenţă în Ohio.
Columbus. .Rapoartele neo
ficiale din tot statul Ohio arată
că alte 5,700 de cazuri de influ
enţă ypaniolă s'au ivit ieri. A
ceasta face un total de 29,000 de
cazuri ivite pînă acum.
Moarte din un dueî, Akron,
O. Frank Berier a murit şi
Chris Kernan trage să moară din
un duel ce a avut loc între aceşti
doi., Se zice că cearta s'a iscat
din pretenţia că cine este „boss"
pe farmă în lipsa stăpînului.
Berier a fost junghiat deasu
pra inimei şi în coastă. Atunci
el a smuls cuţitul din mîna lui
Kernan şi 1-a împlîntat în pieptul
acestuia, din care i-se va trage
moartea.
Căderea Turciei sc aşteaptă."
Ijondra. Dacă Turcia se va
preda in paruzeci şi opt de ore
aceasta nu va surprinde pe Lon
donezi. Pentru că cidew* #i e
sigură.
y
Părerea unui Japonez despre
pacea Bulgară. Cleveland, O.
Dr. Tovokiohi lyenaga a spus
către corepondenţii ziarelor de
aici că căderea Bulgariei, ruina
rea puterilor centrale şi astfel
va spulbera visul german de o
„Mittel-Europa".
Sinibătă va fi
Domnului,
mise par ea doua braţe ridicate
spre cer în chip ae blastem.
INFORMATIUNI
tina
Om de 105 ani încă sănătos.
New York. James Murray
împlinit 105 de ani, şi e încă
sănătos. 'y
Murray mi 1 pui piciorul in
nici ua tramvai, automobil ori
tren. EI a declarat oă nici odată
nu va face acest lucru.
Lucyul lui e a alunga clinii de
prin eimiter, a da de mîncare la
pisicile fără stăpîn şi a spune po
veşti la ecipii.
El merge la ttţeru pe jos o
depătare de douăsprezece blo
curi.
Regele Spaniei bolnav de influ
enţă spaniclă. Madrid. Re
gele Spaniei care a fost atacat
dp influenţa spaniolă sc zice eă
se simte ceva mai bine. Doctorii
spun că condiţiile lui de sănăta
te sunt, acum excelente.
Explozie într'o fabrică de che
micale. Pittsburg. Partea
fabricei de la Aetna Chemical
Co. din Heidleberg, unde se fa:
fitilurile, a explodat. Oficialii de
la companie au anunţat la cîteva
oi'e mai tîrziu că nimeni nu a fost
omorît or| rănit in, acest' acci
dent.
1
uii desorganizaţi, cari fug ca nişte dobitoace tn cea mai marei
neorînduială"
Deci, pînă cînd Hunii
va?
facem ca din toate părţile să răsune strigăt
4
ft ,"
1 1 1 1 1 0 A
lui Colum­
bus. Cleveland. De la ofi
ciul maiorului din Clevelasd s'a
lansat o proclamaţie prin care
sunt rugaţi locuitorii acestui ora?
a observa această zi atborînd
drapelele în aceia li.
Casa oraşului şi alte instituţii
publice vor fi îndiise în aceia zi.
Nouă condamnaţi pentru că au
purtat arme. -7- Cleveland Ohio.
Judecătorul Pearson de la
Criminal Court a condamnat no
uă persoană la temniţă grea pen
tru că s'a" aflat asupra lor aripe
ce sunt interzise a fi purtate.
9
•oldat-redaaicr mort. Little
Rock Ark. -r- Primul locotenent
D. C. Defriea din Boston, şeful
corpului căruia,, i-s'a încredinţat
să grijeaiseă iW morala armatei
a murit de inrluenţă. Defries a
fost şef redactor la Boston Globe.
9
LEGAŢIA AMERICANA
DIN MOSCOVA CALCATA
DE BOLSHEVICHI.
STOCKHOLM, 10 Oct. O
depeşă primită azi aci spune că
Legaţia Americană din Moscova
a fost călcată de autorităţi şi li
nele #uţ/|ofct 15
cate.
o
PRIZONIERI ELIBERAŢI.
ROMA, 10 Oct. Astăzi s'a a
îmnţat aici că formata italiană din
Macedonia a etfberat pe toţi prizo
nierii italieni, capturaţi pe frontul
austro-italian, cari fuseseră siliţi
fcă sape la tranşeele austriacilor din
Macedonia. Ştirea a umplut întrea
ga populaţie cu o nespusă bucurie.
avea nas eă rfejrandă, haid' să
-ii
*rv
100%
AN ST
JvIiDAM, 11. Oct. O
telegramă sosită aici din Colonia
inujjţâ că împăratul Obrmaniei .»
îliemat la sfat, la -Birli.-i, pe trei
suverani din stateie ele sub îm
părăţia germană. Dîiişii vor for
ma un consiliu de coroană, care
va urma a fi ţinut mîine, înainte
le a se răspunde uot.31 preşedin
telui Wilson.
Unele ştiri neofi :ioase «pun că
răspunsul îermaniei este deja
•onipus şi că fuse.,e redactat cit
prilejul unei confmuie avute în
tre Kaiser, canceidrul Maximili
an, vice cancelarul Voii Pra.ver
miniştri germani şi reprezentan
ţii militari.
UN REGE NOU.
»toc
kho'LlAi,
Doamnele şi Domnii diletanţi
sunt rugaţi a-şi păstra rolurile de
teatru pînă vor fi anunţaţi din
partea preşedintelui aranjator.
Toţi fraţii membrii «are voiesc
a plăti cotele lunare să se prezin
te Duminecă la hală de la orele
2—6 xdup|i amiazi. Acolo va fi
d-nul secretar financiar |i le va
primi cotele.
in numele Societăţii
Traiaj#" dilfc Erie, Pa.:
'•4a
1
LA BERLIN- LA SFAT.
nnd other
fOKira-born
4
ta
11 oct.
tramele sosite astăzi aici \estcs
•ă principele Frideric Carol de
Hessa, a fost ales de rege al Fin
landei, de lantagul acelei ţări.
Noul rege este fratele lui Kai
^r. A fost născu"t în 1 Maiu
1868, a luat în căsătorie pe Mar
gareta, sora mai tînără a împăra
tului Wiliam şi nu de mult a fă
iut o tură prin Finlanda, unde a
tat de vorbă cu «QUducâtorii po
litici de acolo.
A V I Z
Toţi aceia care -ciimpărat
bilete pentru serbarea teatru
ne caro era să o aranjeze Socie
tatea „Ulpia Traiană" 111 seara
zilei de Simbătă, 19 Octombrie
1018, să ia la cunoştinţă căci a
ceastă petrecere s'a amînat din
cauza epidemiei influenţa spanio
lă, care bînttiie în localitate, şi
în conformitate cu ordinul servi
ciului sanitar superior. Toate
goalele, bisericile, teatrele, clu
burile şi saloanele sunt închise,
şi fiind că în acest ordin întră şi
petrecerea noastră, toţi fraţii Ro
mîni sunt rugaţi a lua aceasta
la cunoştinţă.
PzwfcUnL
CLEVELAND, OHIO, StMBATA, 12 OCTOMBRIE 1918.
1
VMI
•-'«ptss?isf^ţi«:
PROBEAZĂ GA EŞTI 100%
AMERICAN
AfttAsI tute o onoare de n wpunet
„EU SUXT AMERICAN"
Cin«l
un Holdnt fn uniform» Stofelor
Unite NAii 1111 marinar «le nl noxtrw, te
pune In poslţlunen (crlrltA «le u itpuitl
„EU SUNT AMERICAN".
Cină oetlfl dc faptele eroice ale Moldtffji*
'Ml no»trl dc pe clmpul de hfttnle, acest
fapt vft face rn
HA
H|»uneţlt
„EU SUNT AMEUICAN".
Al tot dreptul ca mă «pul eft:
Iţi dai partea de CONTIMIIl TIEt
DACA tU ftenmft de lewlle ffteiite hî ne*
cenare pentru InvInKeren răseboiiilulţ
DACA înveţi a vorbi limita Americană,
Hau ajuţi pc alţii «A o inveţeţ
DAX eţll eetAţean «nu preparat de A
deveni cetftfean nl Amerieel}
DACA dai pentru împrumutul llhertftţlt
flecare dolur care-l al pentru Invemtiri
ATVKC1 al dreptul de n npune cu min
drlct
nEU SUNT AMERICAN".
Guvernul Statelor Unite
prin
ffEPARTAMENTUI. DE INTERNE
BIROUL DE EDUCAŢIE
doreşto a coopera cu acoi cari vor
besc limbile străine pentru a so i'ace
s&
se înţeleagă- mai bine cauza Ame
ricei şl de a să promova rclaţiunile
tntre cei nftscuţi străini ţi cei n&scuţi
in America.
C8,rtmni de vînzare, lemnărie şi tot felul de ffiAteriale
Y
V pentru clMirea caselor. Vine iarna, comandaţi cărbuni
acuma pînă nu se scumpesc. (2—5)
TELEFONAŢI LA: BELL 58 sau O. S. 5167. i
V
11 »l
•IIWI i II |i|ţ|
DEVIZA NOASTRĂ ESTE SERVICIU.
E. 23rd şi CHESTER AVE., CLEVELAND, O.
Cortine cu deschizături, burdufuri de scaune. Tot felul
tapiţerie specială pentru automobile. Lumini sistem Johnston
Plate Glass. Avem cel mai mare şi mai bine echipat atelier
de
vopsele şi garnituri de la vest de New York. (2&5)
Telefon: Prospect 3139. J.
I I I 1 1
:ir,r,rrin'n,K'r"g|""——
BANCA DETROÎT AVL SAVHttS & TRUST CO.
DE PE DETROIT AVE. ŞI WEST 65 STREET
solicita afacerile D-tra dc fianca. Oameni prietenoşi,
eficienţi şi responsabili vă întimpină la ferestrele Băneei
noastre.
PLĂTEŞTE 4% INTERESE DIN ZIUA DEPUNERII.
Aci se vorbesc şi limbi streine.
MIKE POPARADI
1 f#lul
!. gihal»SooUt6ţ«i.

de
W. HAYES
i i i n i i
ricoritoare. Lin-
•r!
3
v
"Ti I
•ii
v
'S'J
iţi1
"A"
..
(B)
n i i i
kxTV- .ii

xml | txt