OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 14, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-14/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
iTAT "VTTT MO 93^ FULL LEASED WIRE SERVICE
.VVJlj. JS.IIL. ZOD.| UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
Reaches 100,000 peo| The only Roumanian Daily in U.
PUBLISHED AND DISTMBUTED UNDER PERMIT
NO.<p></p>AMERICA
ROUMANIAN' DAILY NEWS
CLEVELAND, OHIOJAJNI, 14 OCT. 1918.
386, AUTHORIZED BY THE ACT OF OCTOBER 6,1917, ON FILE A POST OFFICE OF CLEVELAND, OHIO. BY THE (M OF Tf PRESIDENT A. S. ETON/MASTER1GENERAL
Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
NILOR PRES. WILSON.
and Canada Largest circulation.

w. s. s.
Văzînd cum armatele aliaţilor să
izbesc înainte pe frontul din Bal
cani, cercînd să-.şi stabilească fron
tul la malurile Dunării. Turcia în
săşi îşi grăbeşte toate sforţările ea
8ă se retragă din război.
După încercările de negocieri Cu
aliaţii, încercări cari au fost re
gistrate şi de ziarul nostru, Turcia,
după cum să spune, are să trimită
un apel la preşedintele Wilson, pro
babil la fel cu cel al Bulgariei, ce
rînd un armistiţiu cu aliaţii şi asi
gurîndu-i pe toţi că dînsa este re
trasă din alianţa teutonică.
Cînd aliaţii vor fi stăpîni pe Du
năre, atunci bărcile transportatoare
„de muniţinni pentru Turcia peste
Marea Neagra, vor trebui să-şi în
ceteze operaţiunile şi împărăţia o
tomănă va ştearsă de pe mapa
răzl toiului.
De îndată ce tf'ar înfăptui aceas
ta, Dardanelele ar fi libere pentru
Hota aliaţilor, Odessa ar fi recon
struită ca bază pentru operaţiuni
Rnlimv Paşa, guvernorul Smir
nei, sc află acum în Atena, unde în-
I
GOVERNMENT, ^^ficial
TURCIA VOIEŞTE ARMISTIŢIU
Austria este in mare incurcatura.
TURCIA INSASI PROMITE A
FI DESTRAMATA CA RUSIA.
Poziţiunea dînsei este cit se poa
te de primejdioasă şi predarea ei
8& aşteaptă din oră în oră, pentru
ea să prevină dezastrul ce o ame
ninţă. Generalul Allenby a ruinat
întreaga armata turcească şi de în
dată ce aliaţii ar face front la ma
lurile Dunării, Turcia va fi despăr-.
ţită de Germania şi prin aceasta 'i
se va tăia toată nădejdea de a mai
primi ajutor nemţesc.
cearcă nişte legături de pace sepa
rată cil reprezentanţii aliaţilor de
acolo. Cu toate că dînsul este unul
din partidul „tinerilor turci", dîn
sul este contra Germaifilor şi ne
contenit a refuzat a se supune tri
misului german din Constantino
pol şi vasalilor săi. Dînsul are am
biiţunea de a deveni independent
de Turcia şi tractează în această pri
vinţB cu reprezentanţii aliaţilor din
Athena.
Premierul grecesc Venizelos, în
-trînd prin secţiunile devastate ale
Macedoniei greceşti, a telegrafiat
'detalii legaţiutiei'greceşti din Wash
ington.
în o parte a acestora, Yenîzefos
spunea că oraşul grecesc Seres, din
Macedonia, din 23,000 locuitori cî
ţi avea înainte de război, astăzi mai
are numai 6,000.
„Condiţiunile în care aia aflat o
raşul", spunea Venizelos, „sunt atî
ta de înspăimîntătoare, încît nu
sunt cuvinte cu cari să pot descrie
ororile şi atrocităţile (sălbătăciile)
'făcute de Bulgari. Locuitorii cari
tau mai rămas în oraş, seamănă mai
Uiult cu stfiile (nălucile) decît cu
oamenii. Sălbătăciile făcute de hu
ni în Belgia, sunt jucării de copii
faţă de eeJe care lc-a îndurat nefe
ricita populaţie greceaseă din Ma
cedonia de est."
li pe frontul de est în Rusia şi Aus-.'le, să trimită delegaţi la faţa locu
far'id ar fi în o primejdie mai mare
ca ori cînd.
ÎNARMAŢI CU DOLARII.
CUMPĂRAŢI LIBERTY BONDURI.
Germanii stint împinşi îndărăt la graniţele lor de oamenii aliaţi
lor şi de banii lor. Dolarii echipează pe oameni, ei îi îmbracă, le cum
pără de mîncare, cumpără cu ei cele trebuincioase şi muniţia ce a
pus pe Friţi la fugă. în un fel putem zice că fie care soldat american
trimis în Franţa e armat cu dolarii americani.
Guvernul grecesc cere dete gu
vernele aliaţilor şi dela cele neutra
lui ca să vadă paguba ce o au fă
cut Bulgarii pe tcritorul grecesc.
La conferinţa de pace, să va cere
despăgubire.
Nu poate fi născută o idee mai periculoasă în mintea Americani
lor, chiar în acest moment de cît a-şi face iluzii că războiul e pe sfîrşite
şi pacea e la o palmă de loc. Veştile ce vin dela front dovedesc că o
încetinare a sforţărilor făcute, sforţări ce a pus pe Huni pe fugă, e
departe de ideea soldaţilor noştri. Şi trebuie şi acasă aici să fie aceiaşi
determinare mm o a progreselor făcut^contra inamicului
să nu aibă loc.
Puterea Americcl nit va da Şi nici dolarii america»! nn se
vor lăsa mai pe jos! Cîte odată să uită că dolarii americani nu ajută
iiumai eforturile făcute de noi ci ajută şi celorlalte ţări aliata en noi.
Statele Unite de cît-va timp a devenit Bancherul lumii.
Guvernul trebuie să continue a împrumuta suma mari aliaţilor iar
poporul trebuie să împrumute lui Uncle Sam mereu. Cursul dolarilor
în tesaurul statului nu trebuie să se micşoreze, şi cu atît mai puţin
fluviul de muniţie ce curge plătit de aceşti bani. Fie care Liberty
Bond reprezintă un ceva necesar victoriei aliaţilor. Fie care care refu
ză să cumpere un Bond cauzează o lipsă de armament al unui soldat,
tăcîndu-1 să nu fie destul de eficient contra inamicului.
Hunii se retrag, însă ei nu sunt sdrobiţi. Hunii vor paee, însă Hu
nii au vor o pace aşa cum ţările democrate doresc. Ilunii luptă şi alia
ţii trebuie să lupte şi ei.
Germania ştie că nu poate cîştiga o victorie cu armele. Cu între
gul ei sistem de prusianism stricat, Junkerii realizează perfect că sin
gurul mijloc de a învinge pe aliaţi e a-i înşela. Dacă ei vor reuşi ca să
cîştige un mare număr de oameni în ţările aliate cari să fie atît de
proşti ca să cauzeze încetineală în maşinăriile de război, aceasta ar în
semna un mare triumf german. Prin această manevră «ei speră ca să
facă infrîngerea lor în o victorie.
Fie care American trebuie să fie la postul lui *şi să alunge din
mîntea poporului sugestia că pacea este aproape. Dovezile dovedesc că
pacea e încă departe. Ea este foarte departe. Ea nu poate fi atîta timp
cît plutocraţii germani sunt la putere. Ţările democrate nu pot vorbi
de pace cu călăii dela Potsdam, nu-ţi poate fi milă de aceia ce nu au
avut milă de copii, femeile şi bătrînii din Belgia, Romînia, Serbia şi
nordul Franţei. Criminalul trebuie tras la bara jusţiţiei, cu el nu poţi
pune pace.
Pacea se poate pune numai cu Germania sdrobită complect. Vipe
ra dacă nu e moartă de-a binele, iar învie. Aceasta trebuie si fie ţinut
Şa painte. i ,Ui
Cumpără mai multe liberty Bonduri. Ajută ca aa armam pe soi­
SITUATIA REZBOIIiLUI
PE DIFERITE FRONTURI.
ţiONDRA, 12 Oct. Progre
sul aliaţilor în est de €ambrai .şi
St. Quentin, după cum se vede, a
mai slăbit puţintel, înâă presiu
nea contra părţilor de sud ale
marelui front din vest creşte pe
fiecare oră şi germani sunt alun
gaţi îndărăt cu repeziciune pe un
front de aproape 40 mile hi nord
est de Rh'eims.
Englezii înaintează în nord-est
spre Donai şi (lupă cum să rapor
tează sunt la o apropiere de mai
puţin ca patru mile de acel oraş.
Retragerea germanilor în nord
est de llheims a făcut o îndoitu
ră mare la Aisne. Dînşii au fost
alungaţi spre nord pînă cînd au
ajuns numai la 8 mile de acel
rîu, pe locul unde trece prin ora
şele importante Attigny şi Re
thei. Dînşii sunt la o depărtare
de două mile de Neufchatel.
In nord-vest de Rheims, ina
micul a părăsit întreagă regiu
nea de la Drumul Damelor. Fran
cezii şi Italienii, reduc în mod în
semnat salientul din sud de Cra
onno şi sunt numai la tvei mile în
sud-vest de acel oraş.
Din Flandra să raportează un
atac al germanilor în vest de Ro
ulers, care a fost respins de bel
gieni.
Progresele aliaţilor continuă în
Sîrbia şi Albania. Hîrbii au ajuns
la partea dreaptă de rîul Topli
tza» sunt numai la 12 mile de
Nish şi sunt in legătură cu arma
tele mari ale germanlor. Dînşii
sunt ţe partea dreaptă a rîul ui
Morava.
în partea de *irrt-ve*t, în apro
piere de graniţa dintre Sîrbia,
Montenegro şi Albania, aliaţii au
alungat pe austriaci din impor
tantele orşe Prishtina şi Prisren.
Cavaleria italiană alungind ipe
Austriaci în nordul Albaniei, a
trecut, pe şa front lat, rîul
Skumbi.
DECIMAREA AUST
RO-UNGARIEI.
WiASIIINXJTON, 11 Oct.
Formarea unei constituţii a u
niunei de mijloc dî"n Europa, ca
re s'a organizat acum de curînd,
de către conducătorii naţionali
tăţilor asmprite de puterile cen
trale, e în progres.
Dr. Thimas Masaryk, de la
consiliul naţional al Cehoslova
cilor,v şî preşedinte al Uniunei,
lucră la o constituţie ce va fi
submisă .celor şapte conducători
a celor şapte naţionalităţi ce for
mează: Uniunea Europei de
mijloc.
La fiecace grup naţional i-se
va da un vot în determinarea
punctelor principale. Aplicare
specifică a principiilor preşedin
telui Wilson ca fiecare naţiune
să-şi croiască soarta ei vor fi în
trebuinţate în formarea acestei
uniuni ce va decima Austro-Un
garia.
Uniunea este formată din: Ce
hoslovaci, Poloni, Jugo-lSlavi,
Lituani, Romîni şi Iredentişti I
talieni.
o
S'au pus sub tipar primele
forme ale Calendarului Naţio
nal al ziaruluiAmerica".
Noi nu-1 lăudam. Se va lăuda
singur cînd va fi gata. Tot ce
spunem este să grăbiţi eu co
manda, în special Societăţile
din U. S. R. A. sunt rugate a
trimite comenzile.
Acela care va r&mţnea fără
Calendar anul acesta, va regre
ta. Deci grăbiţi cu comanda,
astăzi nu lăsaţi pe mîine.
PREŢUL 70c.
ŢŢi
RESPtJNSUL
GERMANIEI
E PE ©RUM.
IrTâcest: "tîmp, Iftţ
ză că Austro-Ungaria şi Turcia a
notificat pe guverjiul' german că
ele snnt gata să primească termi
nii impuşi de preşedintele Wil
son ca bază a armistiţiului. O de
peşă din Amsterdam spune că o
anunţare oficială se aşteaptă în
fiecare moment.
SeVmai
S.
niei la nota tri
e Wilson refe-
Răspunsul Ge
misă de preşedi
ritor la armistiţiul pe care l'a cerut
Germania acum de curînd se ra
portează că a fost trimis la mini
strul Elveţian dinj.Berlin ca s& fie
trimise la locul destinat.
Cîteva ziare germane scriu că
acest răspuns coprinde o lăhiurire
la cerinţele preşedintelui Wilson,
referitor la evacuarea teritorului
ocupat de forţele germane, cît şi
o lămurire la întrebarea că care
fracţiune a fost reprezentată in
cererea armistiţiului.
Cele mai definire rapoarte de
spre răspunsul Gprinaniei au fost
primite din sunH neoficiale ,d
cătrp presa unitfirîiN-ă de ieri. A
ceste spun că Gtevmama se în vo
ieşte ca să părăSeacă Franţa şi
Belgia, ca un început al negocia
ţiunilor de pace, însă aceste nego
ciaţiuni să înceapă înainte de ce
evacuarea e complectă, şi că tru
pele Austro-Germano să rămînă
în Rusia şi Romîniji pînă ce pacea
e încheiată şi sujpscriiă.
ta. se «pane ca
supraveghiarea
ni (.'clarul ger
să fie confir
H") conferinţă ce
Răspunsul ace!
a fost făcut su
prinţului Max,
man, însă a tre
mat de Kaiser
a avut cu şefii militari şi civili
cît şi a domnitorjgor din diferite
state germane.
ACCEPTAREA
spune că
Turcia_a început negociaţiimi de
a pune o pace separată.
In acelaşi timp, pliaţii eoali
nuă să înainteze ipe toate frontu
rile.
Englezii atăcînd pe un front de
22 mile, între Lens iş Cambrai,
ieri seară, au înaintat, în vest de
Douai, pînă în apropiere de o mi
lă de acest oraş. Acest important
oraş e eu totul încunjurat. Alte
lupte mai majore nu au avut loc
pe celălalt front, adecă la îir" ţi
melp de la St. 'Gchain.
Retragerea germanilor din re
giunea Champagne a ajuns pînă
la cotitura rîului Aisne, la I:nia
generală de la rîul Retourno şi
drumurile mari Pau vres-v o i'/i
ersr Vouzicrs a fost capturat
către Francezi.
Retragerea germanilor din re
giunea Chemin des Dames se fa
Ve cu mare iuţeală, Francezei şi
Italienii din această regiune sunt.
aproape de Craoitne.
în Balcani, iSîrbii *unt numai i%
12 mile dela capitala ţărei. lor.
Francezii şi Sîrbii înaintează spre
vest în Albania, unde să ţin de
urmele Austriecilor, ce se re%'ag
spre nord. Trupele Italiene loves
puternic pe austriacii din Alba
nia.
0 OPRELIŞTE- RETRASA
Din "Wjashington să raportea
ză cu data de 11 Octombric a. c.
va fi retrasă opreliştea pusă pe
automobilişti de a nu mai face
preumblări de plăcere eu auto
mobilele în Dumineci.
daţii democraţiei. Ajuta-ţi-ne ca să răspundem ca nişte oameni cu min
tea clară la propagandiştii germani ce încearcă să prostească lumea eă
pacea e aproap*
BULETIN.
BASEL, 12 Oct. Ziarul „Na
tional Zeitung" -vesteşte că răs
punsul Germaniei la nota preşe
dintelui Wilson, ara
b&
fie pre
zentată astăzi ambaaadorului el
veţian la Berlin.
4 v
LONDRA, 12 Oct. Se aşteap
tă că Austro-Ungarfa şi Turcia
să anunţe acceptarea armistiţiu
lui bazat pe termenii preşedinte
lui Wilson. Ştirea a fost trimisă
din Berlin către Exchange Tele
graph.
O depeşă le la Central INews
din Amsterdam spune că Austro
Ungaria şi Turcia au informat pe
Germania că ele sunt gata să pri
mească terminii preşedintelui Wil
sou.
Ziarul Expres declară eft aliaţii
agrează asupra unei politici co
mune referitor la negociaţiunile
de pace.
SCĂPAŢI DE OPRE
SIUNILE TURCILOR
LONDRA, 10 Oct. Ştirile
din Mesapotamia anunţă că în
interiorul liniilor engleze au so
sit 47,000 de Sirieni, Armeni şi
Ruşi, refugiaţi de la Urumiah,
din Armenia persiană, cari au
scăpat fugind noaptea peste
frontul turcesc.
Ştirile mai adaugă eft
alte
10,
000 dp refugiaţi sunt distribuiţi
în oraşele Kurdistane. In timpul
cînd acestea fugeau către En
glezi, Turcii i-au urmărit cîtva.
Mai tîr»n Turcii au intrat în
Urumeah şi au masacrat 200 de
persoane, cea mai mare parte
oameni bătrîni. vSe crede că 600
de femei creştine au fost distri
buite printre soldaţii Turci şl
printre locuitorii Musnlmani din
Urumiah.
însă le-a ieşit înainte cavaleria tat aproape 4 mile în vest de Bea
engleză şi i-a scăpat de urmări- umont. Brebieres este la două
200,000 CHINEZI.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIATIUNEA PRESSEI.
TERMI-STIRi
BULETINE.
COPENHAGA, 12 OA Aici
s'a raportat astăzi prin o c&blo
gramă că generalul Elexieff, foi
tul comandant al armatelor ru
se#- este mort.
PARIS, 12 Oct. Oficiul de
război a anunţat că înaintînd cu
progresul lor pe întreg frontul
Champagne, trupele franceze au
întrat azi dimineaţă în importau
tul oraş Vouzieres, pe marginea
de vest a pădurei Argonne.
Francezii stăpînesc acum linia
generală de la rîul Retourne şi
drumul de la Panvres spre Vou
ziclli.
LONDRA, 12 Oct. Mareşa
lul Haig a anunţat astăzi că en
glezii, continuind să încunjure o
raşul Douai, s'au apropiat mai
bine ca la o milă în partea de vest
a acelui oraş. Oraşul însuşi este
aproape predat. Trupele engleze
au mai ocupat oraşele Quincy,
Brebieres şi Hamei.
Quincy este mai pufţin ca la o
milă în vest de Douai. Aceasta
arată că englezii de nou au înain-
mile şi jumătate în sud-vest de
Douai, pe drumul ce duce la Vi
try-en-Artois.
„înaintarea noastră" apu
nea comunicatul oficios „a
continuat aseară în nord de rîul
Sens ce. Pe întreg restul frontu
lui nu este nimica de raportat de
cît lupte lccale pe unele locuri."
„Statele Unite vor importa 200.000 chinezi, pentru
„ca să ajute la lucrările de război". (Din ziare.)
Să vorbeşte că Statele Unite au să importeze 200.000 chinezi, cari
sfi lucreze aici, 111 locul celor duşi la război.
Femei şi copii din America, muncesc în lucrări car! au snnt pen
tru ele şi pentru ei. Prin urmare: mdarat cu femeile la cămin, iar în
locul lor şi în locul muncitorilor duşi 111 ca tanc sa vină chinezii, cari vor
fi trimişi îndărăt în ţara lor, de îndată ce su va termina războiul.
Afacerea aceasta nu interesează numai pe americani ci interesea
ză foarte de aproape pe toţi locuitorii şi mai ales muncitorii din
această ţară.
Ne aducem aminte de întinsele frecări din California, cari au
avut loc mai anii trecuţi. Atunci le fusese oprită intrarea în ţară, atît
chinezilor cît şi japonezilor. Acuma să naşte întrebarea că dacă în vre
mile de pace şi prosperitate, Statele Unite, nu 'i-au suferit, este cu ca
le şi e cu dreptate ca în timpul de acum să 'i cheme ca să facă aceea ce
noi nu putem face?
Şi iarăşi, din însăşi venirea lor aă mai naşte o întrebare, după ce
va trece războiul, cum, pe ce cale vor putea fi poftiţi afară din ţară?
Şi acea „poftire" nu are să însemneze un conflict diplomatic? Cum,
este cu dreptate ca după ce te-a ajutorat omul, în loc de mulţumită,
să'l paehetezi, să'l pui pe tren şi mai apoi pe vapor şi să'i zici: „Mul
ţam, nene Ioane, dar acuma poţi „pofti11 acasă, că nu mai ara lipsă
de tine''.
Ci ţi oare din aceia cari vor veni, vor putea fi trimişi îndărăt aca
să Cîţi vor rămînc aici şi eîţi, pe urma lor, vor lăw o eoreitură de sin
ge, în Statele Unite
îngăduim că vor fi trimişi toţi îndSrSt. Dar, rttrpS ce sîl va termi
na războiu, cînd Statele Unite vor trebui să grăbească cît să poate de
milt eu transportarea soldaţilor lor din Franţa acasă, cînd vor tre
bui folosite toate vapoarele spre acest scop, cine va mai avea vapoar
la disposiţie pentru trimiterea chinezilor acasă. Mai ales că aproape în
acelaşi timp are să fie de lipsă de şi mai multe vapoare pentru trans
portarea multora de pe aici în Europa?
Iată nişte întrebări, cari preocupă astăzi minţile conducătorilor de
la cîrmtiirea acestei ţări.
Chinezii vor veni bucuroşi ce eate mai uşor ca astaf/— dar este
vorba că la răspunsul lor bucuros şi inimos la un astfel de apel al Sta
telor Unite, cum va purcede mai tîrziu ţara aceasta cu ei? Poţi trata
grobian cu aclea care te-a deobligat prin purtarea luit
Nu ştim dela cine porneşte ideia aceasta de a importa mftneHwi.
Şi încă de cei cari lucrează mai ieftin, dar putem să ghîcim. Şi tocmai
pentru asta pare că ni se întunecă naintea ochilor. Umfo lueruri îneep
să ia avînturi prea nefavorabile.
Statele Unite au avut destul de furcă cu problema rasei. Ar pu
tea acum, în privinţa muncitorilor, să ia pildă dela Anglia, Canada,
Australia, cari sunt de atîta amar de vreme în război şi totuşi nu im
portează muncitori, şi nu încurajează seminţiile asiatice. Şi ar face bine
să îa sfatul eît de curînd, pînă nu încurcă în neplăceri ett Vecinii
din Asia*,.
€f]T"
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA ASTĂZI.
ANUL XIII.-NO. 235.
TELEGRAFICE
FEMEI CRIMINALE.
CHICAGO, 12 Oct. Două fe
mei au fost aduse in acelaşi timp
la poliţie, acuzate amîndouă de
omor. Victimele lor sunt (foi băr
baţi.
D-na Lucia Del Fiacco a fost
arestată după ce a împuşcat şi 0
morît pe Filipo Moholozio, un
tînăr care sta la ea în gazdă.
Dînsa a spus că acesta i-a făcut
propuneri de dragoste, şi cînd ca
1-a refuzat, el a atacat-o. Femeia
este o văduvă cu patru copii mici.
Cealaltă este d-na Hilda Ex
lund, pe care au arestat-o gardiş
tii pe cînd sta în pragul casei sa
le. Ea a condus oamenii legei în
sufragerie, unde bărbatul său ză
cea în agonia morţii pe pardosea
lă. Femeia a mărturisit că-1 jun
ghiase cu cuţit ipe cînd şi-,
perdut stăpînirea de sine^în tim
pul unei certe dintre ei amîndoi.
o
Sumarul Războiului.
Astăzi se împlinesc de zile
de la începutul războiului.
Se raportează că Germania
înaintat răspuns notei preşedinte
lui Wilson, înmînîndu-l azi dimi
neaţă ambasadorului Elveţian din
Berlin. Diferite rapoarte zic că
ea numeşte toţi termenii preşedin
telui Wilson, însă se învoieşte nu
mai la cîţi va din ei. Pe de altă
parte, Austro-Ungaria şi Turcia
se zice eă acceptă termenii lui
Wilson pe de-a întregul.
De la Marea Nordului şi pînă
la Lens, crăciţi peste canalul de
Suez, Englezii au înaintat din
spre Lens către nord-est, ajun.
gînd la Annay şi oeupînd Her in
Lietard.
De la Lena şi pînă la La Fere
Englezii, în avansarea lor pe nn
front de 22 de mile, au ajuns la o
milă de Douai. Maximul avansării
lor este de patru mile. Pe restul
acestui front n'a fost nici o altă
schimbare
I)e la La Fere pînă la Rlieima
trupele franceze şi Italiene au
măturat aproape cu totul inauii
cui de v»e calea damelor. Acîi+e
trupe sunt acum la trei mi'e
Craonne.
De la fîheims şi pînă la Ver
dun Germanii cad înapoi cu iu
ţeală, pe 1111 front de aproape 40
t'e mile la nord-est de RheMiis.
Francezii sunt la barierele oraşe
lor Neufchatel şi Juniville. iar
pe cel cu numele Vouzieres l-au
ocupat. Ei au ajuns la linia gene
raia a rîului Retourne şi a şose
lei Pauvres-Vouziers.
Pe frontul ce mergere la Ve.'
dun pînă în Elveţia a fost linişte.
în Balcani Nişul unde fus^e
mutată capitaia Serbiei în decur
sul invaziei austriece, este în bă-
7
taia gloanţelor luptătorilor S b',
cari au o-'.upht malul de nord iii
rîului Toplitza, situat la 12 mile
spre sud de oraş. Sîrbii iş F»w*
cezii au mai ocupat deasemenea
şi Prieşt/ina şi Priesrend, la îm
preunarea graniţelor Serbiei,
Muntenegrnlni şi Albaniti.
U E TN
AMSTERDAM, 12 Oct. Une
le din ziarele germane susţin c&
răspunsul Germaniei la nota ptra*
şedintelui Wilson să învoieşte lit
toate condiţiunile din această. Al»
tele spun că au fost făcute nunui
nişte concesiuni.
I
":W
"1
-«*41

xml | txt