OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 14, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-14/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
6705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Bell Edgewater 3295. Cuy. Lorain 420-R.
EDITOR-MANAGER: IULIUS F. V. JOANOV1CI.
EDITOR: 10AN JIV1 BĂNĂŢEANUL
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
S U S I I O N E A N U
UNITED STATES AND CANADA $5.00
CLEVELAND AND EUROPA $6.00
Entered as second-class matter Aug. 16,
Î908 at the Post Office at Cleveland, O.,
under the act of March 3,1879.
REV. SOLOMON DUMA
1847—7th Str., CANTON, 0.
Telefon: Bell 1306.

KSŞfei ,^:
99
A E I A
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Oel mai răspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
•PARE IN FIE CARE ZI AFARĂ DE DUMINECA.
O I E
DOUA RELE
Pînă cînd cu mîţa în sac? Zadarnic o vom ascunde căci 'i
se vad ^'hiarăle. Să dăm seamă deci de unele rele pînă nu
este prea tîrziu. Să le tîlmăcim cum să cuvine, ca să fim înţeleşi
aşa cum cerem să fim.
Deodată cu înfiinţarea Ligei Naţionale, ne-am cugetat şi
la o „legiune roniînă". De ce nu am putea şi noi trimite o le
giune la front aşa cum au fraţii noştri din Franţa, cum au cei
din Italia Nimic mai uşor ca aceasta, de îndată ce guvernul
ne îngăduie să o facem.
Dar atunci s'au născut vociferări din dreapta şi din stîn
ga, ca „Liga Naţionala'4 este înfiinţată pentru a duce pe oame
ni cătano. Absurditate. Prostie coarne fi prost cel oe a stîr
nit vestea.
Să ne închipuim numai că „Liga Naţională'4 ar duce pe ci
lisv» cu sila cătană. Zic să ne închipuim numai, căci de fapt
nu va duce pe nimeni cu sila. O catastrofă mai mare ca acea
sta nu se poate închipui, atît pentru Romînii din America cît
şi pentru cei de pretutindenea, pentru însăşi Statele Unite. Că
ci cel ce nu merge de bunăvoie, ne-o arată fraţii de acasă
prin predările lor pe toate fronturile acela, la cel dintîi pri
lej dat se predă de prisonier. In un astfel de caz, mulţi din ai
noştri ar face acest lucru. Iar din gloria aceasta nu ne poftim
aici nouă, nici neamului romînesc şi nici guvernului american.
Nu. în legiunea romînă pot să între numai tineri, cari ei de
bunăvoie voiesc sa meargă la front. Liga nu sileşte pe nimeni
să între în legiune. Dar nici nu stă în calea nimănui. Să nu se
uite însă că şi dintre cei ce de bunăvoie voiesc să meargă, vor
fi aleşi cu prilejul asentărilor, numai cei sănătoşi şi vrednici a
merge. Sa nu să uite ca în legiune nu va fi nevoie de stîrvuri,
de trupuri espuse păcatelor şi plăcerilor. Acolo va fi nevoie de
inimi, de suflete, cari să ştiu avînta, să ştiu desbrăca de gîn
durile de toate zilele şi să ştiu însufleţi pentru soartea neamu
lui întreg.
Astfel de tineri trebuiesc la legiune. Şi după toate semnele
sunt astăzi şi vor fi atunci cînd sa va face chemarea destui
pentru ca să se ridice, să se urnească şi în aplausele celor ce vor
rămînea aici, să plece în faţa ghiulelelor hune.
Aşadară cîrcotasii, cari să tem şi să codesc să între în Li
ga Naţională de frica că vor fi asentaţi, de aci încolo, nu mai
au pentru ce să sa-teamă, pot să între fără frică. Căci în Liga
jNaţionala este loc pentru toţi şi avem nevoie de sprijinul tu
turora.
Cu acestea credem că ne-ana înţeles.
Dar, din apusurile îndepărtate să ridică un alt nor asupra
vieţii noastre roniîneşti. Pare că am fi copii şi ne-am juca în
ţărînă, nu alta. Să ridică unii cari necurmat întreabă şi doresc
să ştie pentru ce fel de Romînie vor lupta dînşii Pentru o îm
părăţie Eoiuînească ori pentru o Republică Romîuească
Măi, măi!.. Rău ne-a bătut pe noi tot nenorocul din lumeţi
asta toată. Să pare că stăm în faţa plinirei zicătorii vechi care
spune că „satul arde şi baba să pieptenă".
Bar cui îi trece în minte să se ocupe de pe acum cu astfel
dl gînduri Cui îi trece prin minte să aranjeze un viitor întreg,
o şemă, un plan de lucrare pentru întreg neamul romînesc? De
Ulide si cu ce drept ne-am mesteca noi cei 200.000 Romîni din
Americă să croim soartea celorlalte milioane de Romîni, după
placul lui Petrino dela Chicago, ori după placul altor deochiaţi
de minte?
Noi Romînii din America nu avem modru şi nici putinţă
a ne mesteca în afacerile de stat ale Romîniei de astăzi. Nici nu
putem să ne arogăm dreptul de a da direcţiuni miniştrilor, ţă
rii şi bărbaţilor politici romîni. Dar fiindcă nu le putem face
toate acestea, nu urmează să nu putem ajuta la făurirea unui
stat independent rcmîn, în cadrele ^ă-ruia să fie cuprinşi Ro
mîni i de pretutindenea.
S'a spus de atîtea ori că trtţi avem un idea! rfcrlmplinit, Un
vis de realisat. Şi ştim cu siguranţă că Romînia Mare este visul
ttostru, este idealul nostru. Să luptăm deci toţi din toate părţi
|i?, cu mic cu mare, pentru înfăptuirea ei, iar afacerea cu felul
de guvernare al ţării să o «eoatem pentru totdeauna afară din
discuţiunile noastre.
Şirele noastre de faţă nu sunt scrise cu ghidul de a supăra
pe cineva, ori de a creia partid. Nădăjduim că vor fi ascultate
fu aceeaşi bunăvoinţă cu care noi le-am scris, nădăjduim că
«icrisele acestea ale noastre nu vor da prilej de certe şi la pati
mi urîte ci un nou prilej de muncă folositoare, binechibzuită,
,|n interesul neamului.
Să nu ne perdem deci timpul în zadar chibzuind lucruri
fcari astăzi nu pot fi duse la îndeplinire. Să nu ne spesăm ener
giile, că timpul e de tot aproape, cînd vom avea nevoie de din
tele.
Oi mai vîrtos să nizuim a ne lumina şi a lumina pe toţi con
fraţii noştri asupra rolului ce ni se incumbă nouă romînilor
Umericani în noul sţţtţ romîn de dincolo.
.» V
Mârunlişuii.
Judecind după numărul răscu
îărilor din Rusia, ar trtbui să
credem eă locuitorii din acea ţa
ră nefericită, trăiesc numai din
„aluat" ori „drojdiuţo".
Kaiser a vizitat nu de mult fa
brica de tunuri a lui Krupp. Ce
bine ar fi fost să fi privit în gu
ra vre-unui tun şi după aeeea, al
ţii, să fi putut spune în locul că:
j,nu a ştiut că tunul era încăr
cat".
Acelaşi Kaiser zice că are să
trimită o tiouă notă tuturor pute
rilor îu care are să denunţe pe
aliaţi că nu-i dau paec să se re
tragă ca un „gentleman'*.
Piuă şi lui Dumnezeu îi placc
de omul care dă din inimă curată.
Cumpără Liberty Bonduri.
„La rîul V^vilonului, ne-am a
dunat şi am plîns" spune cu
vîntul din Biblie. Aliaţii noş
tri însă, în modernismul lor, să
vor aduna la rîul Rinului şi vor
rîde...
Citul vedeţi un bărbat şi o fe
meie pe stradă, cînd observaţi eă
el este rău dispus şi că atita de
tare .să grăbeşte încît este cu doi
paşi înaintea femeii, să ştiţi că
dînşii sunt căsătoriţi.
Pentru fiecare fată slnamăgită
în dragoste sunt 99 procente de
tineri cari sunt sinamăgiţi în că
sătorie şi în felul acesta să echi
librează afacerea.
Un ziar american propune ea
aliaţii să nu stea la masa de pace
alături de Germani ci să-i însăr
cineze pe generalul Pocii, cu a
planarea afacerii.
Cel mai sigur loc în Europa să
zice că ar fi fost în imediata a
propiere a lui Kaiser. Aşa ne pu
tem explica şi noi de ce dînsul şi
acuma după patru ani, are tot 6
feciori.
Cînd îşi îmbracă pentru prima
dată mirele haina neagră,. să
ştiţi ei se începe doliul!
Unde o fi fata cea sfătoasă, ca
re să jpricepea la toate mai bine
declt mumă-sa?
INFORMATIUNI
Vizita Italienilor. Cleveland.
O sută de soldaţi ca bradul, nişte
veterani ce au venit direct de la
frontul de luptă toţi au luat
parte la luptele de la Piave, upde
Austria a fost bătută şi soldaţii
monarchies duale aruncaţi peste
rău îndărăt în ţara lor au so
sit în acest oraş.
Mii de oameni i-au aşteptat ei
să le zică un bine aţi venit.
Pe feţele soldaţilor se vedea
mulţumirea sufletească a acestei
primiri călduroase.
Posibil toate lesalurile ver fi
închise. Cleveland. Mai toa
te localurile publice din acest o
raş se prepară ca să-şi închidă
porţile de luni încolo pe un timp,
cel puţin de două săptămîni. Prin
aceasta să speră că nu va ajuta
ca să se răspîndească epidemia
ce bîntuie influenţa spaniolii
Conspiraţie în Canada. Otta
wa. Cercetările făcute de poli
ţie au descoperit că cel puţin
douăzeci de asociaţii au fost for
mate
ÎJI
Canada eu scopul de a
face revoluţie. Aceste organizaţii
duc o mare propagandă îneer
eînd ca să strîngă pe socialişti şi
alte elemente ea prin o răscoală
să silească ţara de a face o pace
cu ori ee preţ.
Casier defraudează, apoi dispa
re. Amboy, Ind. După o
controla ce s'a făcut la registrele
de casă la banca Amboy, din a
ce! oraş, du.pă ce fostul casier
John W. Kendall, a dispărut cam
de o săptămînă, banca a fost în
chisă ieri după ce controlorul de
stat o făcut cercetări.
Controlorul de start a aflat că
lipsesc între $80,000 ori $90,000.
Kendall a fost casier patru ani de
zile Şi de sigur că i-a mers
bine.
Un magnat al oleiului mort.
Chicago. Laurin J. Drake, pre
şedintele de la Standard Oil Co.
din Indiana, a murit ieri noapte
de pneumonie. Drake a fost de
mai mulţi ani tovarăş de afaceri
eu John D. Rockefeller.
Colera în Berlin. BtMâ.—
Colera cu încetul să lăţeşte asu-
«».»
'î'^/'lf'-^ftT
**'. V-..V-'
A E I A
pra Berlinului, cu toate măsurile
preventive «e s'au luat. Şapte
sprezece cazuri s'au raportat în
8 Octombrie
Nou cabinct Turc. Amster
dam. Corespondentul berlinei
a raportat că din surse demne de
încredere a aflat că vechiul cabi
net turcesc s'a retras, iar noul
cabinet e compus din oameni ce
sunt contra Hunilor. Se zice că în
locul lui Talaat Paşa este acum
ca mare vizir Tewfk' Paşa. Iezze
Paşa fostul comandant suprem a
înlocuit pe Enver Paşa ea minis
tru de război.
Cutremur de pămînt. Wa
shing! on. Un cutremur de pă
mînt foarte sever a fost însemnat
de seismograful de la universita
tea Georgetown. Părintele Fran
cis A. Tondorf, observatorul, spu
ne că nil are nici o indicaţie unde
a fost, însă se pare eă a fost oare
undeva în statul Washington.
Femeile lucră în fabrica de sti
dă. Pittsburg. De prima
dată în istoria industriei de sti
clă, femeile au fost amploiate în
aceste fabrici. Ele scot sticla şi o
suflă lucru pe care înainte îl
făceau numai bărbaţii.
S'a căsătorit ca să nu plătească
datoria. Chicago. Nick Be
cker a, făcut o greşală. Cu cîtva
timp mai înainte el datora stăpî
nei casei, nouă, dolari. Lui nu i-a
plăcut ca să plătească. Aşa că a
luat-o de nevastă ca să nu-i plă
tească datoria,
if
La scurt timpfemeia 1-a trtls în
faţa judecătorului spunînd că el
refuză să o suipoarte. Aşa eă Be
cker a căzut în mîini bune.
Sufragelele engleze cer drep
turi. Londrar|— Acum după ee
femeile au luaţ lucrul în care lu
crau înainte bărbaţii, ca să aju
te în purtarea acestui război, ele
cere unele concesii, iar unele spun
eă femeile să aibă dreptul a intra
şi în pariamen^
Nu a cumpărat bend, a fost a
mneat în upă. Worcester,
Mass. Toţi lucrătorii dintr'o
fabrică au subscris pentru liberty
bonduri afa'ră dti unul. Omul cart
a refuzat să cumpere cîşt-iga un
!alar rar ei al alţi lucrători
desgustaţi de
runet îu un vs
.--ii.u« t..-'^5^it,«'it.u
irtarea lui, 1-a a
apă rece. Poli­
ţia nu s'a amestecat în această a
facere.
Femeia ambasadorului {Urines
a murit. Washington. I)-na
Willington Kog, femeia ambasa
dorului Chinez!, a murit azi de
pneumonie, după ee a fost întîi
atacată de influenţa spaniolă.
REFLECŢII
UN PROFET MINCINOS.
iNu sunt nici trei săptămîni de
eînd Kaiserul, vorbind armatelor
sale din Alsacia, a zis eă nu nu
mai fiecare German, dar şi fieca
re Austriac, fiecare Ungur, fie
care Bulgar şi fiecare Ture îşi
va vărsa uftiina picătură de sîn
ge, de va fi necesar, ca să păs
treze Alsacia ffc*l/orena pentru
Germania.
Războiul acesta a făcut pe
mulţi profeţi distinşi să devie ri
dicoli, dar puţini, au fost aşa de
mincinoşi ca Kaiser cînd a zis că»
fiecare Turc şi fiecare Bulgar ca
pabil de a purta arma va muri
pentru cauza germană.
Bulgaria e scoasă din luptă, e
umilită, supusă cu totul aliaţilor,
gata să le împlinească ori ce do
rinţă şi să le servească cauza.
Turcia se află în ajunul predărei.
Nimic nu e mai lămurit ca fap
tul că atît Turcia, cît şi Austro
Ungaria nu pot fi nici că vor ipu
tea să dea vre-uri ajutor militar
armatelor germane, atît de dis
perate şi de decimate. Aliaţii Ger
maniei sunt sdrobiţi cu totul mo
raliceşte. Ei sunt deja nefolosi
tori scopului Germaniei.
Acesta este unul dintre motive
le principale, cari cauzează pa
nică în centrele financiare ale
Germaniei, precum şi turburări
în Berlin şi în alte oraşe teutone.
Tot din această ea uză cere şi
guvernul german un arniisţiţiu
grabnic, prin care să înlăture de
zastrul definitiv al armatelor sa
le, cari să prăbuşesc în faţa alia
ţilor victorioşi.
Kaiserul mai ţine să se lasă
de profeţie, că Ori de e'îte ori pre
zice ceva nu i-se împlineşte, şi dă
ocazia să fie taxat ea unul dintre
cei mai proşti şi mai mincinoşi
proroci. Dacă e el profet bun, a
tunci să spue în ce insulă are să
rinegscă zăipada"ta i
iarna.
TATAL SI FIUL.
Tatăl muncitor în America.
Fiul le^icnar în Italia. Corespon
denţa lor.
(Scrisori simple, documente Ia
redacţia noastră, cu o introdu
cere de: Iulius E.
V.
Ioanovici).
•Domnul Nieolae Taropa din
Criş (comitatul Tîrnava Mare)
este muncitor la o fabrică din
Youngstown, Ohio, dar este un
Romîn aşa cum trebue să fie
astăzi toţi Romîn'ii. Dînsul a pri
mit dăunăzi o scrisoare de la
fiul său Zachei, care a fost sol
dat în armata austriacă şi a că
zut prisonier la Italieni. Din pri
sonier ce fusese, cînd cu forma
rea legiunei romîne de 18,000 din
italia, a intrat şi dînsul de le
gionar.
După intrarea în legiune, a
scris bătrînului epistola de aci:
Iubitul meu tata)
îţi fac cunoscut că pînă la
scrierea acestei epistole mă aflu
bine şi sănătos, care sănătate ase
menea îţi poftesc şi d-tale tată.
De acasă nu mai ştiu nimic de îl
luni de zile. Noi ne-am mutat de
unde am fost. Tată dragă eu am
primit bani, dară nu ştiu de un
de i-am primit PÎO de lire, eu
n'am văzut mandatul fără mi-au
dat banii, dară cu toate acestea
m'am bucurat de ei.
Tată, acum e un timp îndelun
pat de cînd nu am mai căpătat
earte de la d-ta. Dacă ai voie să
mi .scrii, eă eu din toată inima
o să-ţi răspund, căei pînă acuma
am scris numai cînd am primit
poruncă să seriem. De acuma
înainte îţi scriu şi d-tale tată că
sunt voluntar în Italia, dară dra
gă tată cum te afli cu părerea
pentru asta că cu ţi-aş fi scris
şi pînă acuma, dară tot am cre
zut că te vei supăra, dară aeum
am făcut şi eu pentru patria şi
naţiunea mea ce am putut. Eu
sunt voluntar de 15 luni, dară
pînă acum nu am fost la sigur că
merg. Acum sunt la a 6-a arma
tă tată dragă. Te rog să-mi scrii
că ce crezi despre pasul pe care
l-am făcut, făeut-am bine sau nu
Te rog scrie-mi înapoi eă vreai
să mai şti de mine sau nu, scrie
mi cît se poate de curîiul că pî
nă, eînd ara un pic de sînge de
Romîn, şi pe acela vreau să-l
dau pentru legea mea romîneas
că. Dacă ne va ajuta bunul Dura
nezeu o să lie vedem şi noi oda
tă liberi uniţi într'o Romînie
Mare. Căci sunt veacuri decînd
purtăm jugul străin şi pentru ca
re ţară barbară am stat atîtea
luni în linia de bătaie pentru
susţinea la putere pe omorîtorul
şi sugnimătofaâ naţiunei noastre
Tisza Pişta.
Cu ajutorul celui de sus o/să
vedem afară din Ardealul nostru
iubit cît mai eurînd. în calea în
care am pornit acum, fiecare
Romîn cu simţăminte romîneşt
nu să dă înlături şî nu se Iapă
dă de naţiunea lui, căci ştii tată
dragă că toată pasărea îşi cîntă
cîntecul, tot aşa vreau şi eu să
mi-1 cînt pe al meu romîneşte.
Primeşte tată dragă multe sa
lutări de la toţi fraţii mei Romîni
cu care sunt aici.
Iară in partea mea primeşte
salutări şi sărutări, al d-taîe fiu
Taropa Zachiu din Criş, comită
tul Tîrnava Mare*
Vrednic tînăr. De aceştia să ne
dea Domnul cît de mulţi, ^i cît
de puţini de ceialalţi, cari să fe
resc de lupte şi cari cugetă nu
mai la binele lor, dar nu la feri
cirea şi mărirea neamului, lată
însă că nici tată! din America nu
să lasă mai pe jos şi îi răspunse
de aici următoarele*
Iubite fiule!
Azi am primit scrisoarea ta
din 4 Septembrie 1918 şi m'am
bucurat foarte mult de cele ce
mi-ai scris. Mă bucur din toată
inima că eşti sănătos şi mă bucur
şi mai mult de gîndurile bune şi
frumoase ce porţi.
Te laud din toată inima pen
tru vrednica hotărîre ee ai luat
şi că ai intrat ca voluntar Romîn
în viteaza armată a aliaţilor
Toţi cari aţi intrat veţi avea lauda
şi bineeuvîntarea neamului no
stru amărit, pentru a cărui liber
tate luptaţi. Dumnezeu să fă a
jute la izbîndă deplină.
,Noi cei de aici vă urmărim cu
drag şi rugăm pe Cel de Sus
pentru sănătatea şi izbînda voa
stră.
Poate că în eurînd vor veni în
ajutorul vostru şi fraţii voştri
Romîni din America, cari încă să
înscriu ca voluntari Romîni în
Legiunea Romrnă pentru a lupta
pentru libertatea neamului
Eu mulţumesc lui Dumnezeu
sunt sănătos şi lucru înainte.
Plata e bună aici. Avem de toate.
Ajutăm şi noi cît putem cu mun
ca şi cîştigul nostru pe America,
care luptă şi pentru noi.
Vezi şi scrie mai des să ştim
ţi noi cei de aici despre isprăvu
rile voastre frumoase. Voiu cer
ea să-ţi trimit ceva bani de se va
putea.
Te sărută in mult drag al t&u
tattj
Nieolae Taropa.
Cin
părinte euminte! Drept o
are romînul ei din stejar, stejar
răsare.
Ei, bolşevicflii, voi mărunţei
lor de pe la răspîntii ce mai căs
caţi gurile? Locul vostru a tutu
ror este în legiunea Romînă din
Ameriea.
O MARE ADUNARE POPQRA
LA.
Secţiunea Ligei Naţionale 'RoT
mine din Farrell, Pa., a avut o
mare adunare Duminecă, 29 Sep
tembrie 1918. Era la orele 8 sea
ra cînd hala Societăţii ^Transil
vania" era plină, peste 1,000 de
Romîni adevăraţi, care sunt ga
ta întotdeauna de a sprijini sco
pul sfînt al Ligei 'Naţionale.
La orele 9 soseşte Domnul Că
pitan şi .preşedintele Ligei Naţi
onale din America, profesorul
Vasile Stoica, în compania d-lui
Dr. Nieolae Lupu. (Poporul îi sa
lută strigînd eă trăiască domnii
oasepţi.
D-nul preşedinte al secţiei Li
gei naţionale, P. J. Costea, prin
puţine cuvinte arată poporului
scopul pentru care au fost che
maţi la această mare întrunire
în rîndul al doilea recomandă pe
Domnii Dr. Lupu şi Căpitanul
Profesor Vasile Stoica.
Luînd cuvînt d-nul Dr. Lupu
care a fost ascultat cu mare a
tenţiune. D-sa ne spune despre
tratarea păcii, care a fost silită
Romînia ca s'o pună cu Germa
nia şi aliaţii ei, al doilea ne S(pu
ne cum prisonierii Romîni au fost
traitaţi de anarchiştii de Bulgari
că Dumineca *se adunau Bulgari
într'o grupă mare unde aducea
cîte trei sau patru -prizonieri Ro
mîni, le punea un ac pe cap şi
apoi anarchiştii şi Bestiile de
Bulgari ii loveau pe bieţii Ro
mîni cu bîta în cap şi îi batjoco
reau cum voiau ei. Aceasta era
distracţia Bulgarilor în zile de
sărbători. Asemenea ne arată
Dr. Lupu calea pe care am putea
lucra ca să avem o Romînie Ma
re. Datorinţa D-voastră d-lor
zice d-nul Dr. Lupu e ca să
vă uniţi cu toţii laolaltă, lăsaţi
dujmăniile şi alte mănii ce le a
veţi, acum e nu este vremea duj
mâniilor între poporul romînesc
ne trebue o unire, conducătorii
d-tră s'au unit, acuma e dato
rinţa d-tră să vă uniţi, înscrieţi
vă ca membrii în Liga Naţională
Roinînă. Tinerilor datorinţa
tră e ca să vă înrolaţi ca volun
tari cînd vi-«e va da ştirea şi să
mergeţi ca să luptaţi în contra
dujmanilor, care vreau ca să ni
micească poporul romîn. Vrem
ca să facem o Romînie Mare, şi
acea Romînie numai cu spriji
nul d-tră o putem face. Iară d-tră
cei mai bătrîni ajutaţi guvernul
American, cumpăraţi Liberty
Bonduri, daţi ajutor Crucei Roşii
şi împliniţi toate cele ce vi-«e
cere din partea Americei, atun
cea putem numai ca »ă zicem că
vom cîştiga Romînia mare.
Urmează apoi la cuvînt maio
rul oraşului din Bharon, Pa.,
Honr. Teodor Morgan, care prin
puţine cuvinte ne spune. Domni
lor Romîni, mă bucur şi sunt
mândru ca să mă văd între un po
por aşa cinstit cum e poporul
d-tră. în seara aceasta am avut
ocaziunea prima dată ca să ştiu
cum că d-tră Romînii aceştia a
devăraţi care sunteţi un popor
vrednic ca să aveţi o Romînie
Mare şi -pe care eu nu vă, cu
noşteam pînă acuma că din ce
ţară a-ţi venit aici în America,
credeam d-lor eă sunteţi toţi Ro
mîni din Romînia, din ţărişoara
aceea micuţă, care a fost zdro
bită de ticălosul de German. tDar
numai acuma am avut ocaziunea
de a mi-se spune eă d-tră toţi
sunteţi supuşi ai Austro-Ungariei,
dară fiţi siguri domnii mei aă
sfîrşitul războiului acestuia vă
va aduce şi d-tră visul dreptăţii.
America a luptat şi va lupta pî
nă atuneea «înd poporul din Tran
iA
CLEVELAND, OHIO, LUNI, 14 OCTOMBRIE 1918.
Moşul tău îneă a fost de două
ori în bătaie şi a scăpat şi de-ţi
va ajuta Dumnezeu, vei scăpa
şi tu. De altcum cu o moarte
suntem datori toţi şi de va fi să
mori, vei muri ea un viteaz pen
tru drepturile neamului tău, OU
cinste şi cu laudă.
silvania te va ani Într'o Romînie
Mare.
Voflbeşte maiorul oraşului Far
rell, Pa., H. J. Moody. Dînsul în
că ne mulţumeşte şi zice: Domni
lor eu nu am să vă vorbesc mul
te, fiind că v'am vorbit de mai
multe ori, ne cunoaştem unul pe
altul, eu ştiu dorinţa d-tră, eu
ştiu durerea aceea mare care
d-voastră o aveţi, şi vă asigur că
tot ceea ce d-tră aşteptaţi de la
America vi-se va împlini. Al doi
lea vreau să vă spun numai atîta
că poporul Romîn din oraşul
meu e un popor cinstit şi cîn|â
ne trebue bani ca să dăm la Cru
cea Roşie sau în alte locuri la
care ni-se cere din partea guver
nului, ştim că poporul Romîn e
primul, a fost şi va fi, de la Ro
mîni am încassat sumele cele
mai mari de bani. Romînii din
Farrell a fost poporul prin care
s'a colectat suma cea mai mare-'
pentru Crucea Roşie. Romînii attv
subscris 100 procente din Lib^fr
ty Bonduri, şi sunt sigur că Ro
mînii vor eşi deasupra şi cu oea
zia de al patrulea Liberty Bond.
Poporul şade şi ascultă fără ea
să se mişte vre-unul de pe scau
ne, şi alţii care stau în picioare,
mai mişcă din cînd în cînd, fi
ind că se apropia de orele P2 din
noapte. Dară liniştea a fost foar
te mare.
Domnul Căpitan Vasile Stoica
vorbeşte:
Domnilor Bomîni: Mai «tis
domnilor tineri Romîni D-voastră
mă adresez mai tare, cu d-tră
vreau ca să fac o Romînie mare:
Dragii mei a sosit timpul ca să
facem ceva, Legiunea o avem, u
nirea s'a făcut între noi, acuma
trebue ca să ne apucăm de lucru.
Tinerilor ni-se cere ca să mergem
şi să ne luptăm pentru desrobirea
poporului Romîn. Veniţ? Atun
cea peste 200 de tineri s'au scu
lat în picioare şi au strigat: Da,
d-le căpitan, suntem gata, plecăm
cu d-tră. Suntem gata le căpi
tan ca să murim pe cîmpul de
luptă ipentru desrobirea neamu
lui nostru.
Apoi zice d-nul căpitan: Iară
d-tră cei mai bătrîni, care aveţi
familii vi-se cere ca să munciţi
şi să ajutaţi America pentru a
putea suporta pe aceea care merg
ca să se lupte pentru d-voastră.
Vi-se cere ca să cumpăraţi Li
berty Bond. Vi-se cere ca să daţi
bani la Crucea Roşie. Daţi dragii
mei, că numai atuncea vom pu
tea ca să avem o Romînie marc.
Vorbeşte după aceea d-nul pre
ot Romul B. Doctor. Dînsul încă
arată datorinţa noastră care tre
bue ca s'o facem ca să cîştigăm
o Romînie mare.
A vorbit apoi d-nul loan G.
Hoza, preşedintele Companiei de
Publicitate a Uniunei Societăţi
lor Romîne din America şi ne sipu
ne că are deja un frate care e
în tranşe ie îu Franţa, şi dînsul
încă e gata ea să plece să lupte
pentru libertate.
Urmînd după aceea la cuvînt
d-nul P. J. Costea, preşedintele
Ligei naţionale locale, în numele
Ligei Naţionale şi în numele po
porului romîn din Farrell şi jur,
mulţumeşte Domnului căpitan
Stoica şi Domnului Dr. N. Lupu,
fiindcă au binevoit a lua parte
între noi, asemenea asigură pe
d-nul Stoica că poporul romîn
din Farrell, Sharon şi jur e ga
ta a sprijini cererile naţionale
care li se cere din partea Ligei
Naţionale.
Urmind după aecea înscrierea
de membrii în Liga Naţională şi
voluntarii care voiesc ca să iple
ce să lupte cu dujmanul poporu
lui Romînesc.
Dintre membrii care s'au în
scris în Legiune avem onoare a
aminti că d-nii Vasile Coman a
donat $50 Vasile Oprea $50 şi/
George Coman $25.
S'a încassat peste $1.100.00.
S'au înscris 120 de voluntari.
în numele Comitetului Ligei
'Naţionale Romine din Farrell
Pa.:
P, J. Costea, preşedinte.
John Roşială, secretai'.
Preot. gr. or. Romîn
mmmm
DR. •. LAPP1TCR
MEDIC DIN ROMÎNIA
981 Farnnvorth, colţ cu Battmat
DETROIT, MICH.
ZOnk de la 9 dimineaţa pîil la
•ean. Duminica 9—12 prinsul
TcUfonmji Nârtk 2897. lx«
ooooqOdOoonoQOOooooooooooo

xml | txt