OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 28, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-10-28/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

ROMAN de A. VLAHVţĂ.
113 E. Long Ave., New Castle, Pa.
Telefon: Bell 495-J.
I. Vice-Preşedinte General
3501 Penna. Ave., Ind. Harbor, Ind
II. Yice-Preşedinte General
122 New Castle Str., Sharon, Pa.
734 S. Liberty 8tr.f Alliance, 0.'
Phones: Bell 473^Y Stark 5233.
734 S. Liberty Str., Alliance.
706 N. I*ark Ave, Warren, Ohio.
136 Jackson Str., Newark, 0,
118 Depot Str., Salem, O.
E. 14 Str., 2-nd Floor, Erie, Pa.
P. O. Box 21, Homestead, Pa.
IOAN STEFAN
514 Bank Str., Warren, Ohio
2434 Bloom Str., Cincinnati, O.
REV. SOLOMON
201 Greater Str^ Ft. Wayne, Ind.
Telephon: 6057-Blue
$18 West Washington Street
Indianapolis, Ind.
1384 W. 58th StrCleveland, Ohio.
COM. SOTRmjEXECUTIV.
IOANGTHOZA
0. Box 42. Allianc%, 0.
i ^ifc.i
366 Farnsworth Str., Detroit, Mich.
1847—7th Str., CANTON, O.
Telefon: Bell 1306.
ALLIANCE, O. Viahanta O.
Zăgan, P. O. Bf 93.
CHICAGO, ILL. Paul D. To
rni, 1400 Fullerton Ave.
CINCINNATI, O. Die Bogdan,
1814 Republic Str.
E. YOUNGSTOWN, O. George
Marliao, P. O. B. 886.
FARRELL, PA P. J. Coctea,
601 Broadway.!
MASSILLON, O. loan Neagu,
1618 Kent Street.
NEW YORK, N. Y. G. Brănuţ,
417 E. 64th Street.
PHILADELPHIA, PA. M. G.
P. O. B. 343, Funii, Pa.
YOUNGSTOWN, O. loan Bu
dai, 132 S. Forest Ave., Young'
«town, O.
CBOBOBOKOKOSOXEOSCftSEOBOttOnOH
3ELE MAI BUNE BAI ELEC­
Bell Phone: Market 1108-W.
REV. PAVEL CRĂCIUN
preot gr, or. rom.
318 Stone Ave., McKeesport, Pa.
PROF. DR. H. G. BAER
IOAN PĂCURAR, Preş. Gen. al U. S. R. A.
WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT
UNCLE SAM
WAR SAVINGS STAMPS
CINCI DE CENTS

*£ift}r
.-ÎŞ
.fts'
1* *'***.
Â&S
»,v
i'W'-.X&Kf
*T v
PAGINA 4.
DIN PROVINCIE
De Dumitru Teleor.
(Urmare).
Toată atenţiunea actorilor cum
şi a directorului fiind atrasă de
svîrcolirile lui Fănescu, nu pu
tură observa că pe la uşe se strîn
jsese multă lume curioasă care
privea la repetiţie. N'ar fi obser
vat ei aceasta pînă la sfîrşit dacă
vre-o eîţiva inşi din cei ce căscau
gura pe la uşe, nu scoteau excla
maţii în semn de deplină apro
bare pentru jocul artiştilor. Fiţă
nu perdu vremea şi alergă iute
la uşe pe care o trînti în nas ace
lor curioşi. „Dacă o veni toată lu
mea să privească la repetiţie, ci
ne o să mai vină seara la repre
zentaţie?" zise el coprins de in
dignare justă.
In actul al treilea trebuiau să
repete o scenă prea frumoasă, a
ceea a banchetului. Se aduse o
masă lungă şi mai toate persona
gele începură să mănînce...
vînt. Cum erau toţi cam lihniţi
de foame, scena aceasta le-a esci
tat şi mai mult pofta de mîncare.
Ar fi voit toţi ca să mănîuce cum
treime, bucate adevărate, iar nu
imitaţii, nu fripturi şi pîine de
carton!
Directorul îi învaţă cum trebue
să mănînce pe scenă par'că ei
nu ştiu mai bine decît el. Li-se
spuse că în seara de reprezenta
ţie vor consuma, poate, mîncări
adevărate.
De ce n'am consuma acum, zi
seră toţi într'un cor? Şi flămînzi
cum erau, le lăsa gura apă nu
mai cînd pronunţau cuvîntul mîn
care, iar găina friptă, de carton,
care sta pe masă, lua în ochii lor
nişte forme foarte reale. Imagi
naţia le transforma cartonul în
carne şi li-se părea că Văd bine
eum ies aburii din acea imitaţie
de găină.
Terminară fi supliciul acesta
destul de teribil după care toţi
cîntară nişte cuplete vesele în ca
re se lăuda că au băut, au mîn
eat şi s'au desfătat.
Ce minciuni grozave spuneau
ei atunci în acele cuplete vesele
afirmînd, fără consimţământul
stomacului, că au mîneat şi băut
peste puterile lor!
Către finele piesei intrară în
sala de spectacol mai multe per
soane înalte care făceau parte
din autorităţile oraşului. Aceştia
intrară cu mult ifos, dar în cele
din urmă începură a vorbi din
ce în ce mai familiar, plictisind
peste măsură pe actori cu între
bări nesfîrşite şi nesăbuite şi îm
pedecvndu-i a-şi sfîrşi cum se ca
de repetiţia. Fiţă îi pofti să şează
-pe scaune, dar ei se scuzară că
nu pot find grăbiţi a se duce fie
care la slujba lui. Promiseră însă
că vor încuraja din răsputeri tea
trul şi spre o mai bună asigurare
cerură şi bilete pentru mai multe
reprezentaţii. Pe cînd acele per
soane înalte numărau banii pen
tru bilete în mîinile lui Fiţă, ac
torii înghiţeau în sec şi-şi făceau
în gîndul lor planuri cum au să
mănînce şi cum au să bea dupa
repetiţie.
Cîteva zile în urmă, actorii nu
nai duceau grije de nimic. Se
vînduseră toate biletele pentru
prima reperezentaţie ba Gîlcescu
încassase bani şi pentru a doua
reprezentaţie şi chiar şi pentru
DAN.
(Urmare).
Oatneni, înzestraţi ett JA ni
Sttem nervos escepţional de desvol
î»t, naturile aşa numite sen
sitive, au presimţiri şi vederi la di
stanţă, în adevăr uimitoare: sem
ne izolate cari ne dau o idee, de pe
Acum, de ce-or să fie oamenii viito
rului.
Curios, Dan ascult* pe Potera^
şi i se părea că tot ee-aude îi de
şteaptă reminiseenţi de fapte pe
«are le ştia. De multe ori gîndul lui
«iergea înainte şi prevedea exact ce
gre săi spue. Nu simţise el de atî
*j|ea ori, în neliniştea nopţilor lungi
^[e iarnă, că se varsă'n sufletul lui
talurile unei nemărginite suferin
|i 1 A, ştiia el bine de unde 'i vin a
jpele grinduri de o afîşietoare triste
ţe un glas misterios îi spunea ade
şea, că îndărătul acelei ferestre în
tunecate e un sulfet, rănit de moar
te, cari tremură şi se vaită, fără ni
«i o mîngăiere şi firi nici o spe
ranţă.
Acum i se părea că văzoâe de
uit, In ochii lai Peruianu, tot pla
«a fi «Snd'il'ar
de
Mi
a treia. Toţi aveau bani şi toţi e
rau veseli şi vorbitori. Unii din
ei nu o mai curmau din băutură.
Cîţiva îşi cumpărara, cu banii
primiţi de la direcţie, flanele
groase şi şoşoni-galoşi pe fcare i
purtau şi ziua şi noaptea ţi pe u
scat şi prin noroi. Gîlcescu după
ce dete cîte ceva actorilor, înce
pu să facă risipă, cheltuind tot
ce încassa.
Sîmbătă de dimineaţă se văzu
ră lipite pe zidurile oraşului şi
prin cafenele, afişele teatrului,
care vesteau cu litere grozav de
mari, începerea reprezentaţiilor
cu piesa: Femeia cu părul albas
tru, dramă naţională etc., tradusă
din limba spaniolă de mai mulţi
tineri, cu modificări şi adaose de
domnul X. Costime noui, deco
ruri cu totul din nou. Muzica de
capel-maestru Chingă. Apoi mai
la vale numitele afişe arătau îm
părţirea tablourilor Ifei modul ur
mător
„Actul I: Disperarea necunos
cută! Foc şl pîrjol! Nici tu
nici eu! sau: în faţa vieţei!!
în faţa morţii. Gemetele mor
ţilor şi vaietele apelor!
u „Actul al II-lea: Trei amo
ruri într'o secundă. Cavalerul
nepricopsit! Alt cavaler!
0 luptă cu Wk titan! Sărma
nii!...
„Actul al Ill-lea: Lupul şi mie
lul. Umbra răzbunătoare.
Fantomele care ies din mormin
te! Strigoii vorbitori şi stafi
ile nevorbitoare!
„Actul al IV-lea: Comoara fer
mecată. Vînătoarea de tigrii.
Cina cea de taină.
„Actul al V-lea: Mămăliga mi
sterioasă!!!!! Infernul. Ju
decata deapoi. Resbelul cu An
tichrist. Congresul dracilor şi
voiajul îngerilor.^— Regimentul
1 de vîrcolaei. Regimentul al
11-lea de pricolici. Escadronul
I de zmei. Femei, copii îngeri
şi mai mulţi balauri".
Nu vă puteţi închipui entusias
mul care coprinsese pe cetitorii
acestui afiş. în mintea lor înce
pu să se învîrtească toate tablo
urile pline de adevărate minună
tăţi, de pe afiş. Erau răpiţi de
bucurie şi de un ^entusiasm ne
mai pomenit. Li-se părea că pă
mîntul e gata să crape sub pi
cioarele lor şi sta să iasă afară
toate acele regimente şi escadroa
ne, toate acele grazăvii din pie
să. Nu puteau să-şi exprime bu
curia şi fericirea ce era să le ca
uzeze vederea acestei piese.
Lumea toată era nerăbdătoare
şi cu drep^t cuvînt, să vază mai
curînd numita piesă, adevărat iz
vor nesecat de miracole. Ea tre
buia să se joace a doua zi, Du
minică, şi cele 24 de ore de aş
teptare erau pentru publicul gă
eştean 24 secole de supliciu! Au
alergat după actori ca să-i mai
întrebe, să-i mai ispitească cu cî
te ceva. Dar actorii nu se mai ve
deau. Nu ştia nimeni ce se făcu
seră, unde se înfundaseră şi lu
crul acesta îi umplea pe toţi de
amărăciune.
în cele din urmă aflară şi
mai toţi deteră dreptate actori
lor eă ei dorm buşteni, fieca
re în odaia lui, pentru a putea
a doua zi mai cu dispoziţie şi
mai cu putere să-şi îndeplinească
rolurile lor aşa de grele. începură
apoi, cei de prin cafenele, să
spue la prostii cu chila, zicînd că
actorii ar avea a face şi cu spiri
tele necurate, cu care se înţeleg
mai înainte la urzirea şi desfăşura
rea acestei nenorociri.
Dar cum ai aflat ţa, Dinicu
le, toate astea?
Apoi că taman vroiam: să vă
spun... (Dinicu ţinea grozav la
espresiile locale de alt-fel pentru
dinsul nu fusese nici o greutate să
'şi asimileze imediat felul de a vor
bi al romînilor de dincoace de Mil
cov).
Cînd s 'a dus el întîi, eu chitanţa
de abonament, a dat eu ochii de
Maria, şi numai decît şi-fc zis: „dia
vol iţa asta trebue sa ştiie toate, Ş&
mă dau bine pe lîngă ea'r. In prima
zi au schimbat cîte-va vorbe din
ce loc sunt... daca le trăiese pă
rinţii...
De-atnnci în fie-eafe âutA dttoea
el gazeta, ş'o dădea în
fcstlia Mă
riei. într'o Duminică dopă prînţj
nici el nu ştie cum, cacsi 4MB
seră întîlnire, s'au pomenit wntndoî
pe o bancă din grădina IepanlL. Ar
'colo şi-au spus yiaţn şi primele ew
vinte de dragoste.
Aşa s'au întîlnit în fia-care Du
minică pe aceeaşi vreme. Aetua, In
iirmă, fără s'o întrebe, ea'fBRjţiBtâ:
a luat vorba şi i-a spus tot ee se pe
trece în casă. E orfana, se hftww Şi
s'au hotărît si se
vară... El an
(mie de lei, ea e
'." ."y^ «M» 'i.'in'i» "Willi '.,('0'4,'i 'i»'B
VT. ,VÎ'MÎ ^V^ T'™
de minune în uneţe ocazii. Căci
altfel n'ar putea ei, oameni ca
toţi oamenii, să facă fel de fel
de minuni cu greu de îndeplinit
de alţi muritori! Mai atribuiră
absenţei lor şi alte cauze foarte
ciudate şi pe care le explicară în
tr'un mod destul de naiv. Ziceau
unii: că actorii cu o zi înainte
trebue să nu se mai arate lumii
iar alţii: că ei nu mănîncă în zi
lele în eare au să joace, şi multe
alte nerozii spuse e|l o deplină
siguranţă.
Cucoanele se cam zăpăciră (le
marea bucurie ce le prieinuisă
cetirea afişului. Nu se mai ocu
pau decît de teatru, nu mai vor
beau decît despre teatru. Unele
nici poftă de mîncare nu mai a
veau, fiind cu gîndul tot la pri
ma reprezentaţie.
Duminecă de dimineaţă Gîlces
cu se duse la cafenea ca să mai
încassezc ceva bani. Pe drum tre
cătorii şi mai ales copii de la
şcoală şi băieţii de la prăvălii,
priveau la el ca la un om miracu
los. Li-se părea tuturor, în urma
cctirii afişului, că Gîlcescu nu e
aşa cum îl cred ei, ci e un om
şi jumătate este adică la el ceva
tainic care-i înfăşură întreaga fi
inţă că nu e în fine ca eeialalţi
oameni. Gîlcescu ar fi avut mare
dispoziţie în ziua aceea ca să în
ceapă iar un chef straşnic şi să
nu joace seara. Se temea însă de
urgia tovarăşilor săi care i-ar fi
luat urechile cu cîtelile şi cu
vaetelc lor. Intră în cafenea, ce
ru o cafea cu lapte, şi. pe cînd o
sorbea, lumea şe uita pe la fe
restre la el. Unii funcţionăraşi
mai curagioşi intrară în cafenea
şi cerură şi ei cafele cu lapte nu
mai de curioşi ca să poată privi
de aproape şi cu atenţiune figura
lui Gîlcescu. El observînd că este
obiectul unei aşa de mari aten
ţiuni îşi luă o atitudine impozan
tă şi aruncă asupra tuturor nişte
priviri bizare, deschizînd ochii
mari şi mişcînd într'un mod natu
ral muşchii feţei.
în curînd cafeneaua «e umplu
de muşterii dintre aceştia unii
cari făcuseră cunoştinţă cu Gîl
cescu, veniră la masa unde şedea
el şi începură vorba. Conversaţia
lor se mărginea numai la propu
neri pentru petreceri şi chefuri.
Lui Gîlcescu îi rîdea mustaţa, dar
nu ştia ce să răspundă. înclina
cu corpul şi cu sufleul în partea
celor cari propuneau începerea
ziafetului se gîndea însă şi la re
prezentaţia din seara aceia, în ca
re avea rol mare şi pe care nu
l-ar fi putut, pentru toată lu
mea, juca cu capul plin de vin.
începu să reflecteze matur, ş:
cîţiva ceeri mai înţelepţi din ca
pul lui îl sfătuiau cu blîndeţe ca
să nu facă nebunia să se apuce
iar de chef. Dar ce puteau face
cîţiva creeri înţelepţi pe lîngă
majoritatea celor nebuni, cari îi
spuneau: că şi făcînd beţie el tot
va putea să joace seara, că era
prea de dimineaţă şi avea destul
timp ca să se trezească cum tre
bue.
Şi In lupta asta, între slaba-i ju
decată şi marea-i patimă, beţia,
patima avînd mai mulţi sorţi de
izbîndă, el primi propunerile ace
lor prieteni şi porniră cu toţii că
tre un loc cunoscut şi vestit prin
vinurile sale bune şi ieftine.
Era pe la orele 4 şi jumătate
şi actorii aşteptau cu cea mai ma­
nică, şi pricepută la toate. Dacă
„Domnu Vasilică'4 ar vrea să le fie
naş... n'are să cheltuească nimic
ce fericire ar fi pe ci.
Bine, Dinicule, să ştii că te cu
nun. .. Ia lasă... ce, eşti nebun?
Poteraş se repezi să'i sărute mi
na a trebuit sa i-o dea, ca să sca
pe,- •.
Dan rămas «inţrar. Un eeas se
primblă prin odaie simţia că 'i urlă
capul, şi mereu îi veniau în gînd
vorbele acestea: „un amor aprins în
umbra unei dureri"... ,,o floare
jpe-o ruină" îl enervau, şi se hotă
rî sa le scrie se aşeză la masă, des
chise caetul în care 'şi nota el une
le impresii nu cel de versuri
şi se
rise cu creionul „Cum s'au cu
noscut ţi s'au iubit Dinu şi Maria
Iii", apoi, în paranteză, vorbele
$&re 1 obsedau. Cercă să cugete la
Ana, la le soarta ei, dar îşi simţi
glodurile ostenite şi risipite, ca ni
şt$
ostaşi învinşi după un măcel
şwaplit. Tot înţelesul şi noima vie
ţii i se răsturnau în minte şi 'n
lume vedea atîta nedreptate, atîtea
dezordine, că'i venia nebunie de dis
perşi*, leîrşniâ de inutilitatea de
Ş«rtei lui revolte. Un gol imens i se
ţktm 'n vie*|!, şi nu mai putea
", .» », ^_%v^ _. ru 'v11L_
îf ty w.t ,/^r i /V ^v rw**vv
-1' *N
-1.'.»
A I I O
re nerăbdare sosfrea lui Gîlcescu
spre a putea începe pregătirile
pentru reprezentaţie. El luase la
dînsnl şi cheile de la cuferile cu
costume, peruci, grimă şi foc ben
gal. Ce era de făcut? Actorii o
sfecliseră. Unora le era teamă ca
nu cumva Gîlcescu s'o fi şters din
oraş cu banii ce incassase. Alţii
bănuiau că-şi face veacul prin
vre-o circiumă. Alţii îl credeau
oprit prin vre-o familie ca să
prînzească. Toţi erâu coprinşi de
o adevărată groază, văzîndu-1 că
întîrzie şi mai mult.
(Va urma.)
ADRESELE FUNCŢIONA
RILOR GENERALI Al
U. S. R. A.
IOAN PACURAB
Preşedinte General
IOAN COSMA
MOISE'SCHIOPU
EFREMUKCAN
Secretar General
AUREL CRĂCIUN
Asistent de Secretar
PANTILIMON
1
A"
ORTMA
GEORGE NT50DÎRNEA
IOAN"SCHITEA
SUPLBNŢI:
VASILE~MUNTFIAN
SIMION ANDRONE
GEORGE GLIGOR
P. O. Box 446, Torrington, Uwvh.
în odaie. Se ghemui în plapomă, a
tunci îşi aduse aminte iar de sufe
rinţele şi iluziile copilăriei lui,
şi, ca să'şi împrăştie vedeniile, în
cepu să fluere încet o arie din „Tra
viata", adormi cu gîndul silnic că
din toată viaţa lui n'are să s'alea
gă nimic. Zilele treceau, şi Dan se
gîndea tot mai rar la Ana. Une-ori
se întreba dacă'n adevăr a existat
o fiinţă care-a trecut, aşa ca o lu
mină, prin existenţa lui, sau e nu
mai o amintire mai vie din ce-a ci
tit ori a visat odinioară alte-ori i
se părea c'a murit. Intr o diminea
ţă, la redacţie, uitîndu-se distras pe
ste hîrtiele răvăşite pe masa lui pa
pa Săndulescu, dete cu ochii de slo
va Anei: era o carta poştală din
Paris, prin care cerea să i se tri
meată ziarul aeolo.1
Iţi mai trebue asta, papaf
Nu, i-am luat adresa, rupe-o
răspunse „papa" fără să bage de
seamă că Dan e puţin schimbat la
faţă.
Apoi, tot in zîua aceea: Priboia
nu face cuvenitele amputaţii în. foi
le lui Bimbirică, pe cînd acesta su
fla greu pe nas şi'şi freacă un vîrf
de mustaţă în degpţele el aşteaptă
lcuv
atinse lu
cra frig
nerăbdare sa i ie citească ulti
ma foaie: acolo ***fţire de senzaţie,
la care ţine foarte mult, şi pe acea
sta a redactat'o Wutt stil... Im-
0.
IOAN NTŞÎJFANU
Casier General
ADAM~PRIE
Controlor General
EFTIMFFISĂLIŞTB
Controlor General
2103—6th Str. N. E., Canton, 0.
ANTONMARIAN
Controlor General
MDL
MSILE MDLDOVAN
•"r 606 Powertdale Ave.
Youngstown, Ohio,
ŞTEFÂÎTLUŢAI
ILIESTMOGA
1
DUMA
Preot. gr. or. ]Romîn
DR. •. LAPF1TCB
MEDIC DIN ROMÎNIA
281 Farnsworth, colţ cu HatUng»
DETROIT, MICH.
Zilxile de la 9 dimineaţa ptnl la 9
seara. Duminica 9—12 princuL
Telefonaţi North 2397. lxf
INI
A V I Z
Toţi fraţii Romîni din Farrell,
Sharon şi Wheatland, Pa., care au
primit cărţi poştale de la Socie
tatea „Transilvania'* din Farrell,
Pa., cu ocaziunea subscrierei la
al patrulea Liberty Bond, sunt
rugaţi a înapoia cărţile poştale
pînă în ziua de 1 Noembrie 1918.
Fiindcă trebue să ne dăm rapor
tul la d-nul preşedinte al Uniunii,
pentru suma de bani care s'a sub
scris din partea Romînilor din
loc şi jur. Fiind hala Societăţii
închisă din cauza influenţei spa
niole, poştalele se pot trimite d
lui preşedinte al societăţii P. Zei
cu, sau la alt funcţionar de al
societăţii „Transilvania", sau să
se aducă la mine în prăvălie.
P. J. COSTEA,
preşedinte al comitetului pentru
Liberty Bonds, Farrell, Pa.
(46—48)
REPREZENTANŢII
ZIARULUI AMERICA.
Marian, Notary Public., S. W
cor. 4th & Brokn Str.
SHARON, PA. -4- Petru Maior,
TRICE se află la Domnul
O N E E I K
40 Robinson Road, peste drum
de oficiul Doctorului Smith
E. YOUNGSTOWN, O.
(3-6)
C»OnOSOHO^£K:EIC»OKOBOnO^
REV. M. GAVRILESOU
Preot gr. or. romîn
731N.
4
Str., Philadelphia, Pa.
REV. IOAN PETROVICI
Preot gr, ort. rom.
.830 Dayton Street
CINCINNATI, OHIO.
A. BAILA
preot gr, or. romîn
P. O. Box 160f Thorpe, W. Va.
3-6
mos de tot, e sigur care să'i placă
şi Directorului... în sfîrşit, eată
e'o citeşte: „Un scandal în lumea
mare: aflăm din sorginte cît se poa
te de autorizată că Domnul avocat
M. P. profitînd cu abuz de poziţiu
nca D-sale de uittehiu al Domnişoa
e i A
Priboianu rupe foaia bucăţele, le
aruncă şi fără să se uite la capul
lui Bimbirică, îşi scoate batista şi
se şterge pe degete, cu disgust, ca
de ceva murdar.
Domnule Director, zice Bimbi
rică ofensat şi căutînd să'şi ascun
dă emoţiunea, eu, zău, nu mai ştiu
ce informaţii să v'aduc...v
Domnule Gamulea, turcul are
o vorbă... pa«sez a la cause!...
Papa Săndulescu! cum sta, te wofe.
D-l Alfred Gamuleaî
In toată redacţia trece'ca un fior
de solemnitate, se face tăcere, nţ
meni nu văzuse pe Priboianu aşa dt
grav, nimeni nu'l apzise
Domnule" la ..băeţi lui". De bu
seamă, era supărat r£u în sta* asprit 1
ceia. .*
Domnul GamuW: opt-xeci
cinci lei avansaţi din chenaena vil
toare.
Aşa vorbia papa cu D4:
scurt şi lămurit
ministraţie.
JZ-t
•'fpo#
DOUĂZECI
mwmLWP* OHIO, LUNI, 28 OCTOMBRIE 1918.
ESn BOUUV D-TA ACUMA.
Nn lăsa ca boala să se agraveze caută numai de cît
doctoral care să te vindece. Ştiu că dacă ai suferit boale
vechi, ai cercetat fel de fel de doctori dar
fără de nici un folos şi ai pierdut poate şi
speranţa de a te mai vindeca. Eu ca doc
tor specialist pot să vindec absolut toate
boalele cronice, boale de ficat, reumatis
me, boale venerice atît la dame cît şi la
bărbaţi. Avem la îndemînă aparate chi
rurgicale şi RAZELE X, prin cari ve
dem în corpul omului. De asemenea po
sedăm serul 606 pentru injecţii contra
sifilisului. rTatamente speciale avem pentru Dame şi Băr
baţi, indiferent dacă boala este nouă sau veche.
Noi suntem renumiţi în oraşul nostru şi reclama care
o avem este în urma vindecărilor asupra sutelor şi mii
lor de bolnavi. VINO ASTAZI ŞI NU LĂSA CA BOA
LA SA 8E1NVECHEASCA. Adresaţi-vă cu încredere la:
311 SMITHFIELD STB. PITTSBUBG, FA.
In apropiere de Oficiul Poştal. (4-6)
UNIUNEA SOCIETĂŢILOR ROMÎNE AMERICANE.
COMUNICAT OFICIOS.
!Prin prezentul comunicat sunt rugate toate societăţile
aparţinătoare U. S. R. A. a lua la cunoştinţă că absolut toate
ceckurile cari se trimit Uniunei pentru comenzi, cotele luna
re sau repartiţii, să fie făcute în felul acesta: I. N. UF ANĂ,
CASIER, U. S. R. A. şi cari ceckuri se vor trimite la Secre
tarul general al U. S. R. A. împreună cu conspectul sau co
manda cerută. Toţi domnii funcţionari ai Societăţilor
sunt rugaţi a da atenţie acestui comunicat.
că cincispre-zece franci ca să fie su
ta, şi sper că m'ai înţeles.
Bimbirică lunecă o privire, cu in
tenţie de dispreţ, peste cele trei pa
tece, aruncate pe masă, şi mai mult
lor le zice „adio'' făcînd un salut
stîngaei şi eşind, cu jobenul pe cea
fă dar trist şi, probabil, intrigat
de „vorba turcului", pe care n'o
înţelesese.
Utf, nene, bine c'am isprăvit
o-dată-cu licheaua asta!
Şi Priboianu îşi desface braţele
şi respira mulţumit.
îmi sta pe suflet. Ce speţă
de pungaş detestabil!
FII PATRIOT
WS.S.
ECONOMISEŞTE Şl ÎMPRUMUTA ECONOMIA Tţ
i—• LUI
EL ARE NEVOIE DE ELE ACUM!
DUMNITALE IŢI VOR TREBUI DUPA RAZBOIt
CUMPĂRĂ
0 CAUŢIUNE A GUVERNULUI AMERICAN.
Purtătoare de dobîndă de 4 procente, adăogată la trai luni,
DUMNEATA POŢI ÎNCEPE OU
SI
Dan începe iar să
Ana. Cînd îşi scrie
par'că Tar seri numai
i citeşte fie-Care rînd
mintea ei par'că ce
lui bolnavă, din do
şi trist se strecoară îii
^e^^RâsS ca nn om care, vor
W ascnltă în altul, aşa se ob
el în cugetul ei, îşi urmăreşte
uati£n(te toate gîndurile cum
cuxnpărînd o marcă de profit a Statelor Unita.
Şeful Poştal, Bancherul D-tale, ziarul pe care-1 citeşti şi mulţi
agenţii de vînzare, îţi vor spune despre aceasta. Vorbeşte cu «U
ACEASTA ESTE DATORIA DUMNITALE.
ACEASTA VA SALVA VBEŢL
ACEASTA VA CIŞTIGA RĂZBOIUL.
jfc i|# «ţ» li|# ti|* t|« «ţ» «j||l lj|£
[ml
n
spus la vreme, de la un pas întîc.
ziat, de la un moment de nehotărîr^
atîrnă adesea fericirea noastră, d$»
recţia şi planul întregei noastre vie*
Nu vesi, 'aceleaşi căi s'aştera
Deşertei tale alergări
Că' vraja unui vis etern
Te soarbe 'n şterse depărtări,
Din umbra ee la piept o
s
v
Alta-dată într o poezie. „Dor cp
ducă" îşi aşterne pe cele cinci c§*v
Ioane de foileton, tot focul, toaţ|
neliniştea visurilor lui de o trişti,
sfîşietoare nebunie: sunt strofe oe
dau impresia unor căderi de braţe
ostemte, a unei fatale renunţări la
ori-ce aşteptare, la ori-ce licărire de
speranţăî," S»*.'/?'" 'X
In veci n'ai s.'o întrupezi'pe ea !.f
Apleacă ţi faţa 'n mîini şi plinţi,
Nebun, înamorat 'o steal
A venit primă-vara. Acum stau la
un loc, Stelia^, Graur, Petroni şi
vibrează şi răsună în^ pan, în casa lui Priboianu, din sţŞa
sufletului ei.
jjfcre de seamă despre noul
Graur „Schiţe din tre
să scrie: „Aşa
visuri ale noastre
de suflarea unei
eare 'am
da Fîntînii.
ho,- i
(Va urma).
r,'
/•,
i
i w|
i 'vjj
(%'ti
1
jj ,|
'4*1
-4
vf
^4
wrfik'
V $
-y?
KH
a
V
A
Jt'
HP7

xml | txt