OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, November 05, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-11-05/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVIN6S STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED states
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
VOL. XIII.- NO. 254.
a u a e i a n n a n a N o v
FULL LEASED WIRE 8ERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
ROUMANIAN DAILY NEWS
CLEVELAND, 0., MARTI, 5 NOV. 1918.
O 1 1 U A I O i A A E N i y I I i A i E I I I I
Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
fhe only Roumanian Dfaily in U. S. and Canada Largest circulation.
RStWHOf 1MB, Mt.- IS OWMF K WSMn it MfMt nsmsrarcoHi.
A S W i U n i i U i a i i

pi'fWf^Die'
.',f
rs:
a-
s
I A
'"ft
i
B^|pPWPW'"ir 'UJU- ".H!*"
v
mm mmmm
v
w. s. s.
Armata germană e obosită
SOLDAŢII VOIESC CONCED».
DISCIPLINA LIPSEŞTE. GENERALII NU ÎNDRĂZ
NESC SA PEDEPSEASCA SOLDAŢII.
12 Aeroplane germane Gad ta pamant si numai urnii american
4» Pe lîngă retragerea lor din
aintea francezilor şi americanilor în
Test de Meuse, germanii îşi retrag
şî artileria grea şi materialul nece
sar pentru dînsa, spre Metz. în în
treagă regiunea dela Moevre, est
de Verdun, este o activitate de ar
tilerie nemai pomenită îndărătul
finilor inamicului.
Americanii şi francezii continuă
presiona asupra inamicului pe în
tteg frontul de 30 mile dela est de
Attigny şi pînă la Meuse.
Tunurile americanilor bombar
dează regiunile dela Conflans,
Montmedv, Longuyon şi Donremi.
Înaintarea franco-americanilor a a
propiat posiţiile germane de ţeviile
lunurilor noastre de calibru 75, ca
ii au să 'şi adaugă glasurile lor la
CDrul artileriei de îndată ce vor pu
tea fi aşezate pe înălţimile noi cu
jeerite.
Germanii etan In faţa eelei mai
Şerioase probleme, dela începutul
•Războiului încoace. Morala lor nu
liste complet înfrîntă, din contra,
idînşii au încă o mulţime de bărbaţi
^""i de luptă, ci comandanţii lor îi
întărită mereu spunîndu-le că alia
i"^ii au de gînd să distrugă şi să de
vasteze Germania, prin urmare tru
pele germane aH să lupte cu mai
multă îndîrjire şi rîvnă.
Natural că aceste declaraţii sunt
făcute anume pentru ca să întărite
soldaţii la împotrivire.
CONVOCARE.
UNGURII BLOCHEAZA A
iJMENTELE PENTRU
GERMANIA.
în conformitate cu capitolul VII., articolul 16, litera din
statutele generale ale Uniunei Societăţilor Romîne de Ajutor
şi Cultură din America, se convoacă adunarea comitetului sup
rem executiv al sfts numitei Uniuni pe zilele de şi 10 Novemb
rie (Sîmbătă şi Duminecă) a. c. în oficiul Uniunei de sub No.
734 South Liberty Street, Alliancfe, Ohio.
GENEVA, Nov. 4. Pentru ea
să înduplece Germania la pace, un
gurii conform rapoartelor tele
grafice sosite astăzi aici, au dec
larat o blocadă asupra nutreminte
lor pentru Germania.
Prima şedinţă va avea loc Sîmbătă la ora 1 p. m.
Deci rog pe toţi D-nii funcţionari generali şi pe membrii
comitetului suprem executiv (afară de suplenţi), a se confor
ma acestei convocări precum dictează capitolul XV, articolul
61 din statute. IOAN PACURAR, preş. gen. al U. S. R. A.
Întreg traficul (circulaţiunea) în
t?e Germania şi Ungaria a fost o
pHt atît pe uscat cît şi pe apă. Un
ziar Berlinez aduce ştirea că acea
stă blocadă a scurtat Germania cu
50.000 tone alimente, mari cantit&ţi
de petrol şi previne reîntoarcerea a
două corpuri german*, d* pe
frontul din Balcani.
O telegramă din Viena spune că
soldaţii şi marinarii germani cari
au trecut peste Laibach, au fost
desarmaţi.
BERLINUL PROTESTEA
ZACOŞTRA UNGARIEI.
ZURICH, Not. i
i-' BerthHrt
a
protestat contra opreliştei ungure
şti a proviziilor şi locomotivelor din
Ucrania şi a ameninţat du i*epresa
lii (răzbunare) pentru asigurarea
transporţuţui eelor două corpuri de
armată germane din Balcani, cari
probabil an să fie desarupte în trea
c&s| prin UngariA»
K'i
,. %. 1 #t,
pomit ko. mjtw w
Thc4y'
r'%\\V
V
Multe diviziuni mt au pace dfc
săptămîni întregi, din causa asal
turilor aliaţilor. Diviziunea 76 a
germanilor care este la un punct
numit tocmai în faţa americanilor,
a dat o rtigare subscrisă de toţi sol»
daţii şi ofiţerii cătră generalul com
mandant, cerînd să fie scoasă afară
din lupte, ("a o evidenţa despre ma
rea schimbare în disciplină, genera
lul a răspuns că politician» aliaţi
lor plănuiesc distrugerea germaniei
şi că trupele trebuie să lupte şi pc
mai departe, pentru că dacă vor fi
scoase din linia de luptă de aici, vdr
trebui puse aiurea.
Ofiţerul comandant al unei uni»,
tăţi germane care venea de pe fron
tul de vest, a fost delăturat din ar
mată pentru că soldaţii de sub co
manda sa au scris pe vagoanele de
tren:
„Concediu ori Libertate'
S'a pornit o mare mişcare cn seo
pul de a convinge pe soldaţi că pî
n.î cînd se va semna armistiţiul din
şii trebuie sa lupte pentru ca să
prevină devastarea locuinţele lor.
în pregătirile de luptă dea
îtfligul oului Metise,' germahi
au îngrămădit atîtea aeroplane eîte
nu au avut niciodată la un singur
loc. Trei circusuri întregi de aero
plane, au fost văzute ieri, în decur
sul unei lupte vrăjmaşe de aero
plane, cu al cărei prilej au căzut
la pămîut 12 aeroplane germane şi
unul american.
FLOTA ALIAŢILOR
LATRIEST.
BASEIj, S Nov. Comitetul
sigliranţei publice din Triest, a
larmat de sosirea miilor de sol
daţi fugiţi de la Veneţia a tri
mis un torpilor la Veneţia să ceie
comandantului flotei aliaţilor
din Marea Adriatică a ocupa
Triestul. Comandantul a ascul
tat cererea şi a dat ordin să în
tre o forţă navală în portul Tri
est. Prin Viena circulă svonuri
că trupele america»» au dab*|
cat la Pola.
CHESTIUNEA DINASTIEI
HOHENZOLLERNILOR IN
REICHSTAGUL GERMAN.
PARIS, Nov. 4. Grupurile
din reichstagul german se vor sfă
tui astăzi şi mîine cu scopul de a a
junge la un înţeles asupra dinastiei
Hohen^ollernilor.
Presa germană crede că atît Kai
serul cît şi cartierul general al ar
matei vor propune respingerea ter
menilor de armistiţiu. Guvernul ci
vil este înclinat sa'i primească. Har
ţa între cele două partide are s& fi£
foarte critică.
Ziarul „Berliner Ţageblatt" dec
lar| că numai abzicerea tyi. Kaiser
«r putea tabunăUţi sHuaţiuneft.
v #:aa
1
i-
or ocronot 6,
k
GERMANIA VA FI PEDEP
SITA PENTRU CONTI
NUAREA RĂZBOIULUI.
•iXfâmifciisov:
miralitatea engleză prin telegra
fia iară firX După ce termi
nii armistiţiului vor fi trimişi
Germaniei, şi dacă războiul se
va promulga (prelungi) asupra
Germanici, se va impune o pe
deapsă specifică pentru fiecare
zi cît va mai ţinea războiul. Ar
mistiţiul ce se va trimite Ger
maniei mai bine să-1 interpre
teze ca un ultimat, spune ziarul
Londonez Sunday Observer.
,,0 continuare a războiului diti
iniţiativă germană, care deja
sunt responsabili şi de aceşti 4
ani de orori de nedescris, nu mai
poate fi tolerată," spune sus nu
mitul ziar. „A Venit timpul cînd
trebuc forţat un sfîrşit atît prin
mijloace diplomatice, cît şi prin
forţa militară.
„Acum duşmanul principal e
isolat şi fără speranţă, el nu tre
bue lăsat ca se prindă toporul
şi în desperarea pentru ce va
mai bine să se arunce orbeşte.
Timpul a venit în care trebuc
vorbit franc Germaniei. Aliaţii
şi America trebue să vorbească
ca stăpîni pe situaţie.
,,Acuni ori războiul trebue să
sfîrşeaseă, ori că pentru Germa
nia va fi eît se poate de râu.
Pentru fiecare zi cu cît se va
prelung războiul trebue impusă
o pedeapsă specfică.
„Trebue făcut ca Grmania si
înţeleagă că o refuzare a acestor
termini, noul sistem din Germa
nia. or care ar fi, va fi ţinut de
responsabil, deci cu datul cel
mai apropiat ţara lor va fi in
vadată şi vor fi siliţi ca să plă
tească costul imediat pe timpul
cît va ţine războiul de la data
numită în ultimat".
r- O
GOANA DUPA GERMANI
A REÎNCEPUT.
i
V
Ou armata Americană în Fran
ţa, 4 Nov. Infanteria şi artile
ria uşoară şi-au reînceput goa
na, azi dimineaţă, după germa
nii ce se retrag.
Artileria noastră grea eît fi
aeroplanele bombardează drumu
rile ce gem de soldaţi, tunuri şi
materiale.
Americanii adue tunurile- mon
stre ce sunt montate pe vagoa
ne ţie drum de fer, pe liniile fe
rate de curînd construite, ca sa
lovească concentrarea inamicului
diadăr&tul rîuiui Meuse*
ouăle
mi,
At
ia-
Forţele Aliaţilor
au sosit la Con-
-t *v
•V
topul
PAlîlS, Nov. j. O telegramă
din Atena adresată ziarului pari
sian „Petit^ Journal" şi datată de
Duminecă, spune că forţele aliaţi
lor au sosit la în Constantinopol.şi
au debarcat acolo. Ziarul spune că
ştirea nu este confirmată
111
mod o-
ficios, cu toate acestea confirmarea
poate urma în fiecare minută.
Insula Princesei, unde au debar
cat aliaţii este în marea Marmoră,
aproape de coastele Asiei Mici la
10—15 mile departe de Coustanti
nopol. Sunt nouă insule mitutele
sub această numire.
ÎNAINTAREA
ITALIENILOR
ROMA. 4 Nov. Ministerul
de război anunţa într'un comuni
cat oficial că trupele italiene au
trecut de prima linie austriacă
PARIS, 4 Noembrie. De la
ministerul de război francez s'a
dat astăzi următorul comunicat:
„Iiă nord de Serre, o trupă
franceză dc recunoaştere a pă
truns în Bois Les Pargny, de
unde au trmis la bază 100 de
prison ieri.
„Artileria şi mitralierele au ţl
nut-o' într'un foc toată noaptea
dealungul întregului front Ais
ne, de la Rethel pînă la Semuy.
„în decursul lunei Octombrie
Francezii au prins pe frontul Oi
se 10,367 de prisonieri, printre
cari şi--'204 ofiţeri. De asemenea
au mai luat de la? inamic şi 113
tunuri, peste 1,500* de mitraliere
şi mari cantităţi de material de
z o i
#"v
a
.1
%A8!JIN6TON,
definitiv din acest război.
Germania îi va urma, de acea
stă părere sunt toţi din capitală,
pe cînd aşteptau nerăbdători ea
să audă termenii armistiţiului
ce se vor impune germanilor.
Publicarea lor se va face poate
azi sau mîine.
Atît de încredinţaţi sunt cei
din capitală că termenii armis
tiţiului vor rezulta în încetarea
ostilităţilor încît a început să se
dec o deosebită consideraţie la
locul unde pe va ţinea conferea
ţa de pace.
i
pe un front de 50 de mile dcalun
gul aripei de veţt a liniei de
luptă. jj
Ele descind pnn trecâtoarea
Tonale în valea Vermigleo şi
de aci caută să suie înălţimile
cari-i despart de valea judecărei.
Iată ce zice comunicatul:
„Am înaintat între rîul Astico
şi pasul Tonale, trecînd peste
formidabilele linii austriace.
„Deschidem de la Tonale în
valea Verglio şi «uim către va
lea judecărei, Jrecînd podul
Mont Par ca să pjungem albia
rîuiui."
CUCERIRILE FRANCEZI
LOR IN OCTOMBRIE
Despre Washington se vorbe
şte foarte mult şi această' capi
tală e favorizată nu numai de
Americani, ci şi de alţi diplo-:
maţi. La fel e numit şi Brusel
însă nu s'a ajuns la nici o
decisie tentativă.
Elementele ce favorizează Wa
shingtonul zic că preşedintele
Wilson are drptul în mare par
te de a decide locul, pentru că
el a formulat bazele ideei unei
păci acceptată de toţi beligeran
ţii. Astfel şi dorinţa lui de a
lua parte la conferenţa de pace
se va realiza mai uşor dacă a
ceastâ conferenţă s© ţinea în
America.
Veştile despre abdicarea ivai
serul vin mereu, însă nici una
nu poartă sîmburel^ de a fi ade
vărată.
Aprobarea lui de a se face re
formele electorale, ori cum do
vedesc că el *'a supus ca să i-se
scurteze drepturle. însă e deter
minat ea «â-ţi ţi&ă tUn**ua atît
cît poate.
16,550 DE PRIZONIERI
LUAŢI IN ITALIA.
LONDRA, 4 No». De ia
ministerul de război s'a dat un
comunicat care anunţă că arma
ta a zecea a luat peste 16,000 de
prisonieri în Italia,.
Comunicatul zice astfel:
^Armata a zecea a continuat
s\ avanseze Duminecă, ajunşjnul
linia care taie pe ia Vilotta st
Praturlone, pe ia rîul Meduna,
San Quirino şi A "ian o,
„Această armatei a luat în to-
jtal
v
'L,'
i
44- vr^~
s
16,000 de pmpnier, dintre
(ari 1,000 au fo*' aiaţi de regi
mentul No. 14 de călăreţi.
„Pe platoul de Asiago^ di
vizia No». 46 a mai luat încă 550
tie prisonieri şi lv tuauri.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
UNDE SE VA ŢINEA CON-pppr AŢipi f)f
FERINJA DE PACE? vinnm UL
4
'St*
a- trftrr
c::rtrx"x Şttt
REPUBLICA IN
'"UNGARIA.
COPENHAGA, 4 Nov. îm
păratul Carol a înştiinţat -"pe
membrii cabinetului său şi pc
şefii de partid că are intenţia să
abdice şi să se ducă să locuiască
hi Elveţia.
Se mai raportează «& cabine
tul contelui Karoly va submite
unui referendum chestia republi
ce! ungare.
v
SFÎRŞITUL* EPIDEMIEI.
După semnele ce le arată presa
şi cei dela cîrma oraşului, sfîrşituî
epidemiei numită „influenţa spa
niolă" este aproape. Caşurile sunt
tot mai rari şi deja pentru Dumi
neca viitoare sunt anunţate deschi
derea teatrelor, bisericilor, librării
lor publice. Lunia următoare are să
fie ridicată opreliştea de pe restau
rante, saloane, tutungerii şi tea
tre.
TRIESTUL OCUPAT
DE AMERICANI.
AMSTERDAM, NOT. *. Din
Pola să raportează că basa navală
pe marea Mediterană a austriacilor,
oraşul Triest, are să fie ocupat în
curînd de flota Statelor Unite.
PRISONIERH SI ARMELE
KRINSE DE ALIAŢI PS
FRONTUL DE VEST.
PARIS, $ Nov. Din ziua de
15 Iulie, ziua în care a început
marea ofensivă, aliaţii au luat
pe frontul de vest 362,355 de
prisonieri, printre cari sunt şi
7,990 de ofiţeri. De asemenea
au mai luat $i 6,217 tunuri, 38,
622 de mitraliere şi 3,907 arun
cătoare de mine.
ALIAŢII ARUNCA PODU
Rl PESTE RÎUL SCHELDT.
LONDRA, 4 Nov. Fieldma
reşâlul Haig aunţă că trupele
franceze şi Americane au arun
cat poduri de pontoane peste
rîul Scheldt la Welden şi Neder
Bename, în partea de nord-est
de Audenarde.
Englezii au trecut rîul pe la
Potters, opt mile spre nord de
Tojornal
•...•» & ,%• ţ..
k A i
*, Tf
!. V
'V
IAIVTTT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI. 1^111. MV.
"VTTT
A «1
Cîteva localuri de administra
ţie din vecinătatea Budapestei
au fost jefuite şi în urmă arse.
îu Viena continuă demonstraţi
uni violente, ar jefuirea pră
văliilor n'a mai încetat.
o
ENGLEZII ÎNCEP
UN NOU ATAC.
LONDRA, 4 Nov. Mareşa
lul llaig anunţă că -azi diminea
ţă englezii au început un atac
pe un l'rout foarte marc la sud
de Scheldt.
OSTILITĂŢILE AU ÎNCE
TAT PE FRONTUL
ITALIAN.
VIENA, 3 Nov. (Noaptea).
Ministrul de război Austriac,
în un comunicat dat azi spune
că ostilităţile între Austro-Un
paria şi aliaţi au încetat pe baza
armistiţiului de curînd încheiat.
Condiţiile acestui armistiţiu vor
fi publicate mai tîrziu, în un alt
comunicat.
GHENTUL CAPTURAT DE
BELGIENI.
LONDRA, 4 Nov. (De la
amiralitatea engleză prin tele
grafia tară fir). în un raport
neoficial s'a raportat că trupe
le belgiene au pus piciorul în
Ghent, însă o altă depeşă trimi
să tot de amiralitatea engleză
prin telegrafia fără fir, anunţă
că Ghentul a fost capturat de
belgeni Duminecă dimineaţa. A
ceastă depeşă a fost primită din''
Roterdam la Londra* şi de aei
transmisă aici.
o
TERMENII ARMISTIŢIULUI
CU AUSTRIA SA VOR PUBLI-?
CA ASTĂ31 DUPĂ AMEJAZI.
WASHINGTON, Nov. 4*-- Ter
menii armistiţiului cu Austria vor
fi publicaţi în ziarele de după aW
mcazi de astăzi.
SUBMARINELE
STRINSE LA UN LOO.
LONDRA, 2~Nov. O depeşă,
primită aici arată că toate sub»^
marinele germane snnt concent
trate i baielc Iot,
"w-
y
msaassest
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPARA
UNA AST AZI.
•V ••„vi
-O
-'H
1VO
Germania in fa
ta primejdiei de
a fi invadată.
Austro-Ungaria
a ieşit din rezboi.
PARIS, Nov. 4. De azi dimi
neaţă la 3 ore, cînd Austro-Ungaria
a încetat de a se mai lupta, întrea
gă frontiera de est a Germaniei este
deschisă faţă de ameninţările unei
invadări din partea aliaţilor.
Oraşele Munchen, Dresda, pro
vinciile Bavaria şi Saxon ia, ca şi
Prusia vor fi direct ameninţate.
Termenii armistiţiului cu Au
stria vor fi făcuţi cunoscuţi publi
cului de aici, mîine, prin un comu
nicat oficios.
Consiliul diplomaţilor interalia
ţi păzeşte foarte deaproape întorsă
tura evenimentelor, cu o deosebiţi
satisfacţie. Parisul este calm, lini
ştit, seren, aşteptîud pasul următor
pentru căderea puterilor centrale
europene publicarea termenilor
cari vor fi dictaţi Germaniei.
FĂGĂDUINŢĂ DE SPRIJIN
ZURICH. 4 Nov. Ga^rniAA
^de Ja Viena a făgăduit sf»ri
ap*
man.
s 1 7
*':î
rt
A
•f"A'

xml | txt