OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, November 15, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-11-15/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
APARE ÎN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO.
5705 07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Bell EdgVUoater 3295. Cuy. Lorain 420-R.
EDITOR-MANAGER: JULIUS E. V. 10AN0VICI.
EDITOR: IOAN J1VI-BĂN ĂŢEANVL.
BUSINESS MANAGERc NICK NESTOR.
UNITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA
Vni?r$d at second-class matter Aug. 16,
fpfl it the Post Office at Cleveland, O.,
•tntfcr ike act of March 3, Î879.
'1 Ml 111111
5501 Detroit Ave.
F. AD. RICHTER & COMP.
74—«0 WASHINGTON STB., NEW YORK.
DR. CARL J. MEHLER
SUITE 214 (al. doilea etaj) Hamory Bldg., SHARON, PA.
Boll Phone: 4731-J.
A I A N 0 O 9 1 0 (4)

ţy
?!PÎ'Vîsv
Ih
::.?
Vj('
w
i
fr
rf*,
v
k
K
PACHNA. 2.
twii'iiin iinniiN
fri
,W W*Ţ"
'î® 1
99
xp['Şti
iJ,
A E I A
tHE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENE FI
OIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
"el mai răspîndit ziar rominesc din Statele Unite şi Canada.
O I E
S U S I I O N
Xniidin ai noştri ni ge tîuguiau că nu au linişte He ei nici
pri?: fabrici, ca şi acolo, sunt contra la ori ce pornire romînească
şi contra Kominiei Mari. Ca sprijinesc pe unguri, să înscriu în
soc.etăţi ungureşti. Am avut destul de muncit cu dînşii-eă erau
centra cumpărării de obligaţiuni de stat (Liberty Bonds). Iar
cîix! ora să aflăm numele celor ce au cumpărat, tot ei, dacă clin
intîmplare au fost siliţi să cumpere, spuneau că nu au cumpărat
şî ca nu 'şi spun numele ca să nu fie spînzuraţi de limba cîud să
va termina războiul şi să vor duce în „fericita lor Ungarie".
Am suferit destule dela aceste minţi întunecate şi cu toată
truda noastră de a le lumina, tot Jteolo au rămas şi acolo mut
şi astăzi.
ar# »w
E A N U
Iarăşi „Liga".
De: TOIM V. IOÂNOVÎ0I.
Acum, după ce s'a pus armistiţiul şi au încetat harfele de
front, îmi vine aminte năcazul ce 'l-am îndurat în cursul ani
lor din urmă, dela creaturile pocite ale sistemului ţovinist un
guresc, cari să află prin America.
i ii articol mai înflăcărat, mai romîneae, era de
a juna ea
sccu din sărite şi să ni 'i arunce în spate cu cele mai jpsni
înjirrâturi trimise prin scrisori fără nume.
s
Ştiam însă dela început că afacerile să vor schimba şi nu a
fMo să iasă la cale pe cum dînşii au hotărît ori gîndit. Ştiauvcă
aliaţii au să învingă şi atunci să va face şi dreptate şi neamului
nostru. Şi tocmai de aceea, ne cugetam că batăr după ce vor ve
îfea învinşi pe Kaiserul lor ort pe ungurii lor, să vor mai dome
sticişi aceste creaturi dintră cele mai perfide cîte au esistat pe
suprafaţa pămîntului.
Iată, acum stăm în faţa armistîf tilui. Pacea să apropie şi
«Kftsa. Are să urmeze de nou emigrarea acasă. Ci, gîndiţi-Vă
fraţi buni, unde vor merge acestea creaturi Xoi ştim, că dri ca
re dintră noi să va duce în Bomînia Mare şi ştim că şi ei a^ tre
bui sn meargă acolo, pentru-că ţară ungurească pefcte pămîn
tul locuit de Hoinîni, nu are să mai fie.
Vor merge şi ei în ţara romînească, în Romîuia Măreţ
T5fcr, oare nu 'i va mustra pe ei conştiinţa, pentru celeiji ce
lNm spus pe aici, pentru insultele ce ni le-au adus atunci (?înd
noi, pătrunşi de cele mai curate simţăminte romîneşti, ceream
să înjugăm toate elementele noastre în jurul causei mari Jiea
mului. Oare au ei dreptul să se bucure de libertăţile şi demo
craţia mare a viitoarei Romînii Mari Ei, cari au înjurat'o ^i a
tacat'o înainte de a fi înfăptuită? Au ei drept sâ rămînă nepe
ijepsiţi pentru toata scurtimea minţii lor si pentru batjocorile
umiliriie ce le-au adus neamuluif I
Iată o întrebare la oara \m «fia f&sţra&g de jrfis pe
în faptele lor viitoare.
Cei ce nu au cumpărat „Libeîîy Bond"-urî şi "cei "ce după
ce au cumpărat nu
Tşi-au
arătat numele spunînd că nu vor să fie
apînzuraţi de unguri^ ce vor zice dacă acum ar sta în faţa aceloj
furci din partea Romînilor, pentru-că întocmai trădători lot ce
lor mai miserabili, lăpădatp-s'au de neamul lor atunci cînd ace
trta era în primejdie.'
Ce vor mai zice de acum cei ce totdeauna au fost contră Li-
^ei Naţionale, cei ce aveau teamă că vor fi duşi cătane? Sa vor
înscrie de pe acuma batăr în Ligă? Ori vor da şi acuma ortul cu
dosiţii?
Rămîne să vedem. Constatările avem să le facem mai'tîrziu.
Par credem că dacă nici acuma nu sUnt'în stare să revină la sen
timente mai bune, ntiti'romîneşti, ar fi bine să se scrie o mar»
listă a tuturor acestor creaturi. Lasă să ştim cînd va fi la ziua
lEÎntarituiuj de £apte, cît au săvîrşit ei şi ce merită .dela.ţară.
Cft pentru „Liga Naţională" această organizatiune po
litică, are să progreseze ţi pe viitor. Ou ori fără 4$ ajutorul lor
Inoral şi material. n .,
Naţională" este mai multă lipsa acuma defctt ori
jeînd. Preşedintele Ligei noastre, zilnic este chemat de autorită
ţile americane ca să dea lămuriri cu privire la aranjareşi che
stiei diferitelor state ale viitoarei Europe, deci, cu privire la
4, viitoarea Romînie Mar^f
ş. ţ,] „Liga Naţională" dătflpfnfîftîTO mult
/-f'v 4% public despre activităţile ei, va~pătrunde pe viitor şi atunci
eft fi-a croit un vrednic titlu de trai în inimile ro
mîneşti.
Ligft Naţională Romînă trebuie să continue a esîsla şi mai
departe şi trebuie sprijinită dfe toată suflarea romîne§scă. Acu
tiaa mai mult ea ori dad. Pentru că de pe acuma numai să îttce
pe adevărata ei activitate.
pentru cef ce şi 4® 4akta a6ea£ta sunt codaşi -1— vor
4 vor li şwfaţ'dţ
eu buzele. Şi p0ntru astfel
13^1^ fiitori^c. Cş'sksa
r&ţ(M[)Lţ^
lj
«v
v
INC
$5.00
$6.00
tar
v
!feţ»7»ţ£V
•, v
Mărunţişuri.
Călugărul de la Cerniea în nu
mărul cel mai proaspăt din „în
tunecarea" s'a „sâcajţ" numai
de două ori,
Dacă nit bărbat nu să căsătore
şte înainte de 20 ani, este pentru
că nu are curajul de a propune
căsătorie de la 20 pînă la 30 nu
să căsătoreşte pentru că nu are
„cash", iar de la o0 pînă la 40
nu are înclinare, de la 40 pînă la
50 pentru că nu are timp, iar
după aceea din cauza că nu are
„nerv'
nici.
să stea în faţa matrimo-
Ziarele Ihai proaspete ne aduc
ştirea că, Hohenzollernii şi-au a
vut şi el „Rasputiif'-al lor.
A
Răsmînăstiritul de la Cerniea,
ajuns redactor la ,.întunecarea",
crede că cu „vlaga" lui, care din
cauza îngustimii 1-a făcut să nu
poată spune în faţa publicului o
poesie după ce o învăţase trei
luni d^ zile, poate să lafei tteâ şi-fil
lumină h»mii!...
Nu poţî să judeci nici odată bi
ne şi să deosebeşti pe tînărul ca
re să landă cu calităţile lui vel£
faţă de unul care a$ laudă trti
mai cu cele bune.
La redacţie fte^a
..check" pe adresa
sosit un
„Amerika"
(Hohemian) Zamfiruţă de la „De
şteptarea" ar putea oare Bă
spiuiă ce Ră facem cu ell
Fiecare bărbat^căsătorit vă poa
te spune că femeia este o persoa
nă care totdeauna voieşte ceva ce
nu poate capete.
Casapul (m&celarn^ Holşevîkârt
din Petrograd are de gmd să vi
nă în America, să se stailească
în vecini cu Nieoliţă Cucuiln-Zgri
ur ici.
Căruţul A««tr»^i a permis po
poarăler sale să se adjust.eze după
placul lor, întocmai cum „Lama"
lin Tibet obicinuise sa4 permită
soarelui să răsară...
După «a vede Tino al 0re
eiei şi Năsosul Bulgariei au fost
cu mult mai fericiţi decît Contele
Hol^enzoiiern al Germaniei.
Imideş
Edwa
1
y
Acuma să s'au răsculat şi Romî
nii să-i măture pe-Iluni afară din ta
ră, să pare că ne vine în minte
povestea din copilărie, în care
să^întîlnise Crăciunul romînese eu
cel nemţesc.
INFORMĂTIUNI
tul American că mai mult de 15,
000 de Armeni au fost masacraţi
la Tasu (oşi Iîasuf) depărtare df
eincizeci de mile spre sud-T€şt de
Bitlis, în Asia Turcească.
Lipsurile de aewn din Belgia.
Washington. Belgia are
imediat de mai multe provizii de
şutriţie ca să parvină un chaos e-
pă hrana trimisă ca să poat» £î pu
sa
ţara în picioare din nou
tren. ^-^llianee.
dward Martin, literator la
New Central Railroad, a murit în
spital, ea un rezultat al căderei sa
le de pe tren, unde s'a suit ca să
aprindă lămpile., ,!:
Vaporul Scotpron rntemdt la
Constantinopol. Washington.
Vaporul Scorpion ce a fost trans
format în iacht naval şi care a fost
internat de Turci îa Constantino
pol, de cînd Statele Unite au întrat
în război, probabil va reprezenta
Statele Unite în încercările făcute
de forţele aliate de a trece prin
Dardanele. După eît să ştie singur
^eorjfion, dintre vapoarele.de*. răz
boi, se află în apropiere.
Roşii închide pe consulul Ameri
can. Omsk. Rodger Tread
well, consulul American din Tash
kent, a fost arestatda 27 Octombrie
după cum spun depeşele primite a
ici. Treadwell este deţinut după
ordinul bolşevichilor de K Mosco
va. Ordinul a fost dat pris o tpfe*
grama fără fir de la Moscova la
Teshkent Jînd insit^cţie autori tă
ţilor că toţi străini să fie rtţfefraţi
şi eă «oţi bărbaţii să fie tzfetiţl fa
1
I J.
7w-:
I 0 A
W'iji mi
lor străine şi să «e ia măsuri deci
sive contra Angliei, şi în special
eontra Colonelului Bijel.
Pîinea pentru „metorief^lgăi fi
înlocuită. Washington. Pu
nea ce se întrebuinţa pînă acum,
numită „Victory" va dispare în
eurînd de pe masa noastră. L^cul
ei va fi luat de plinea făcută în în
tregime din grîu.
Postul Maiser altfel. lon
dra. Postul Kaiser al Germani
lor se vede că a uitat euvintele can
celarului său de pe timpuri care a
zis că: Generalii bătuţi tac ori să
sinucid.' Se vede că lui Kaiser
îi este teamâ de moarte.
dl mici grevă sfîrşită. «f Kew
York. Greva lucrătorilor de la
cele 700 de vapoare ce au amenin
ţat că vor înceta cu lncrul de a în
cărca proviziile pentru a fi trans
portate dincolo s'a terminat azi,
oamenirVau întors la lucru âşfep
tînd regularea timpului de lucru
de către administraţia cailor fera^
te şi reprezentanţii lor din port»
.•
Lanţ de ceasornic îi scapă viaţa.,
Tlioinpsonville. Poliţistul Al
ton C. Payne, din acest oraş, îşi da
toreşte viaţa lanţului de ceasornic
pe care îl poartă. Cînd un fost po
liţist a puşcat asupra lui, singura
puşcătură ce ar fi fost fatală a lo
vit lanţul ce tocmai deasupra ini
mei stătea. Glonţul a rupt trei za
le din lanţ şi s'a oprit în haine, ast
Met a susţinut nunjpţi o mică rană.
Ambasadorul Argentinei demisi
onează. Washington. Romulo
8. Naon, ambasadorul Argentinei,
şi-a înaintat demisia preşedintelui
Trigoven.
Uşurîndu-se de postul de amba
sador, pe^Care 1-a ţinut din Decem
brie 1914 pînă acum, d-nul Naon
voieşte să scape şi de postul de co
misar financiar şi să se întoarcă în
Argentina. Departament^ de stat
nu a fost informat pînă acum de
acţiunea ambasadorului, şi nici nu
s'au ^anunţat motivele demisipnă
tai.
Copil de cinci ani, ars: Cle
veland. Hainele copilului Ro
bert G. Nunn copilul d-lui W. A.
Nunn, undertaker, ce locuieşte lk
8101 Woodhţnd Ave., au luat foc
de la soba deschisă eoptlul a mu
Ht.- -ypt -l-'
'X.'
Ti n tn0ft{fk itft s'a nftot ftt ti
mitir. Cleveland. Poliţia are
din nou de deslegat un alt mister,
Mercuri a fost aflat un om, ce se
crede eă este Antonio Soloma, mort
prin o lovitură de cuţit în eimite
rul Lake View.
Cadavrul a fost aflat de intenden
tul eimiterului.
Două stilete" s'au aflat în corpul
nenorocitului, unul era împlîntat
Masacrul Armenilor. Hagdad. iu spate şi unul în inimă. El a mai
S'a primit rapoarte la consula- primit o grea lovitură în cap, ceea
ce dă poliţiei de presupus că a fost
intii lovit în eap eu ceva greu apoi
a fost tras în cimiter şi ucis. Scri
sorile aflat în haina lui poartă nu
mele de Antonio Soloma, 12315 Ed
win Street Locuitorii ţie .$p însă
spun că nu-1 cunosc.
9
conomic, a spus ministrul belgian de la Postdam unde se află fosta
Decartier. Maşini, materiale de clă-1 Kaiserină, femeia prinţului de co
dire şi haine să urmeze imediat du-« roană şi alte princese, a fost luat
Fosta Kaiserină protejată de Ro-
i Copenhaga. Noul palat
cum
mos consiliului.
Cearta pentru libertate a dus pe
doi în temniţă. Cleveland. în
tramvaiul Union Ave., s'a iscat
cearta între doi, unul pretindea
ca toţi să primească libertatea la
fel, altul, pe semne s'a opus. Un
glonte a fost-slobozit. Mai tîrziu
Charles Gall a fost dus în faţa ju
decătorukii care ka condamnat la
25 dolari pedeapsă şi spesele şi 30
de zile în temniţă. O pedeapsă la
fel s'a dat şi Iui Michail Vasil (ul
tiraut ţare a fi Romîn. N. R.)
O unitate între Statele Jfnite şi
Italia. Charles EijRwarA Russell,
autor şi membru te comisia trimisă
tn Rusia a ţmtrt o vâfWre la Clu
bul „Cleveland Adverting Club"
în vorbirea lui a spus eă „relaţiile
dintre Italia şi «tatele Unite'' pro
mit a'Jfi foarte avantagioase.
fZttitfwl aviator perâut. Ver
duft. Uîtl^i aviator anterican
.ce nu «'a ÎD
după ce $'$
te I
fbor
IWPII f*
I
'tîstâ&fâiŞi
PWfF
sub protecţia Consiliului luerători- tot dar fără ca să pună la pi
lor şi soldaţilor. Kaiserina, după cioarele lui pe duşmanii iîn^gi
spune depeşa a
pAnfiiliiilni
...
i
De prima oară în acest
REFLECŢII:
CE A ZIS KAISEfeU£.
V: V
Credem ea nu strică daeă ne
vom reaminti cuvintele* arogante
ale aceluia cea fost pînă mai de
unăzi Kaiserul tuturor germani
lor. De sigur că ceea ce el dorea
£e facă altora ar fi de minune
daeă aliaţii ar face acum cu Hu
nii ce au fost atît de stupizi de
au urmat sfaturile unui degene
rat. Poporul german a ascultat
de el, şi erau mîndri de acest cri
minal, deci nu e nici\m motiv ca
acei ce au ajutat la perpetuarea
crimei să scape de pedeapsă, cel
puţin ei ar trebui să/fie puşi în
astfel de condiţii, încât să fie im
posibil de a mai face ceea ce au
făcut, pînă cînd vor primi o altă
educaţie mai umană. De sigur că
poporul german trebue civilizat
mai înainte, apfti a i-se da toată
libertatea. Iată ce ar ft'ebui acum
să facă aliaţii urmînd cuvintele
Kaiserului din,literă în literă:
în 1914 Kaiserul a zis trupelor
sale:
„înainte de a cădea frunzele de
pe pomi noi vom fi îndărăt în
„Fatherland". Voi, Soldaţii mei,
veţi dieta p^cea duşmanilor no
ştri".
Pe sigur timpul s'a*întors,
acum cînd trupele aliate sunt în
vingătoare, ele au dreptul a dicta
pacea, pe care germanii voiau a
o dicta aliaţilor sugrumînd
toate noţiunile de dreptate-." UW
mînd mai departe a zis:
„Mi-am tras sabia* care, fără
victorie şi fără^ onqare, nu o voi
băga în teaeă. Praf să se aleagă
de. toţi duşmanii Germaniei! A
mm".
Iată însă eă praf s'a ales de .a
rogantul ce fără ruşinare a în
trebuinţat cuvintul divin ca se
consfinţească crimele proiectate.
Beferitor la America bestia de
la Berlin a ais în 1915:
„America ina^ bine s& aibă de
grijă după acest război. Eu nu
voi suferi nici un nonsens din par
tea Americanilor.
„Sabia mea distructiv* a dia
trus Bnsia. în scurt timp voi a
nunţa o nouă victorie. Pentţji o
cauză jturt sunt wiit s deveni
ciud''.
Care să fie cauza aceia „justa"
Germania nu avea nimic de revin
decat."Ba ce e mai mult aroganţa
ei chestia cu Maroco a fă
cut de multe ori pe vecinii ei ca
să înghită nodiyfi. Dar să vede'~« "i
şi Dumnezeu şi-a întors taţi d?
la aceia ce în numele lui voiai
ca să comită eca mai 'criminal i
faptă din istoria lumei robirea
altor popoare.
în 1917 el a zisi
„Daeă inamicul nu rre* peec.
atunci noi trebue să sfărîmăni
porţile acelora ce nu vor pace cu
loviturile noastre de fier.
„In special Anglia e duşmana
pe care trebue să o punem jos
coste cît va costa".
1%.
Si de sigur l-ţ costat pe-Kaiser
liari.
în 1918 a mai spus:
Dumne?^u mia- pur |ie maeri
o grea povară, însă eu o voi pur
ta în conştiinţa credinţei noastre,
şi eu confidenţa în sabia noastră
ascuţită şi în puterea noastră".
închipuiţi-vă acum astfel de lip
să morală adeeă Kaiserul vrea
să facă pe Dumnezeu responsabil
de faptele lui mîrşave spunînd că
„Dumnezeu i-a pus pe umeri a
ceastă povară". Mai potrivit era
daeă spunea eă cel 'căzut dintre
îngeri i-ajpus pe umeri povara,
era şi mai logîfe şi eu«valt mai de
crezut.
v
SE
la linia americană
avmSftiţfol es
Chrii ^ord din
fit a întreprins
el nn mal
UIT LTJOEATOR UPOOtAT,
QAkS «4 9m T1PA81 LA
DlfXmL70BAWt TIPO
PLAT4B0HA,
aias ASBS-
ADIEZncgRfcâălA
V.J.
îşi
oraş,
j&râe automobilul/— Cleveland,
r- Reraard O'Rourke din Buffalo,
N. Y., a mers la poliţie rugîndu o
ca să-i ajute ca să-şi regăsească au
tomobilul ce a dispărut dinaintea
unei prăvălii prominente din oraş.
El a fost luat de mulţimea ce cele
bra ziua armistiţiului, şi nu a mai
patttt afla unde şi-a îăsat carul.
NU9 HtOtf
alcohol
MWYORK
1%wish
1 V
V -ft
1 4
& CLEVELAND, OHIO, VIN®
~f Jr
i
CATRA FRAŢII ROMANI!
Bunăvoinţa lui Dumnezeu şi ajutorul soldaţilor nosţri vi
teji au adus învingerea şi îngenunchiareft duşmanilor.
Neamul nostru romînesc să uită spre un viitor mgre şi fruj
mos. Doborîrea duşmanului aduse cu sine armistiţiul. împlinirea
condiţiilor puse de aliaţi va aduce cu sine pacea.
Cînd pacea va fi subscrisă de toate neamurile, atunci să vor'
deschide drumurile de mers acasă şi de trimis bani.
AeumS încă puteţi scrie, nu puteţi trimite bani şi nu puteţi
pleca acasă. Cine spune contrarul niînţeşte, şi vrea să va înşele*
'. Trebue să aşteptaţi pînă cîrid:
Sa va subscrie pacea să ,va hotărî soartea ţării ungureşti, şi
să vor hotărî preţurile banilor, atît cît şi felul lor.
Războiul a făcut mari schimbări şi ui linele de vapoare, tre-r
bue să-aşteptaţi pînă ce să vor pune şi acele îri regulă.
Cei unsprezece ani de muncă, eari i-am
Nu uitaţi! Pe Detroit Avenue numai un agent este
Barbul numai el Vă poate vinde şifeărţi, altul Btti
jSfatul nostru Vă v'a ajunge baiii ţaulţi.
j6u dragoste frăţească:
mttanas îois.
depus în conducerea
v
afacerilor fraţilor noştri romîni, v'a arătat, că noî totdeauna
Vam spus adevărul, şi cine a ascultat de noi bine a umblat.
Nu faceţi nimica grăbit. întrebaţi-ne ţy noi întîi.
1
Gavril Barbul
L£il
DE 50 DE ANI UZATE PENTRU:
Reumatism,* Nevralgie, dureri şi înţepc
nltori de muşchi şi kicheturi, răceală, influen
ţă, dureri de gît ^i măsele.
Adevărul vine înpachete, aici reproduse.
Refuzaţi pachete cari n'au mar ca fa
bricei „La Ancora*4. â§c şi 65c la farmacii şi
direct. (2—4)
..
O*BLEdbonam'x.î—4r.u. mp,m.
Acest este contribuit de Nîek Pala^ v (4)
*********4 M»»l MMtlUI ii 1111
Oea mai bonă pravăHe nnde puteţi găsi toate mobilele
necesare în casă. Piairan, Phonogimfe^ Sobe de gaz şi căr
buni Covoare, Patqn. Noi yiadeip cu preţurile cele
mai reduse. GercetaţiNfirro noastră vă convingeţi.
FRUMOSUL CEAS NUfSAI CU $8
Acuma aveţi singura ocazie să cumpăraţi acest ceas' eftin. Uitaţi-vă ljt
acest moiiel şi dacă cumpăraţi, un cea® $50"nu o să fie mai bun ca a
cesta. Aţaşinăria e făcută din-cel mai bun material şi are 21 rubine ţi-'
ne timpul corecţ. CapaciA suflat cu aţur are gravat un Vultur am©.
rican. îlaşfnăria ^apaepl garantat pe 20 ani,
Val^w|ife»i:e ifcr pentru un scurt timp îl
vi nŞMlţ tSnm.fo. CNroi e atît de bun precum
«Wde nemulţumire să-1 în
apd^în tiiap de zile şi primiţi banii înai
«n pierdeţi bani şi-,
v ^•htatea lui. Cine a cum
f#^ti|ggeut. pacă voiţi- un'.
ridice preţurile ci
|«cr^|i irumele şi adresa
l^ptru a acoperi
de oani îl trimite^
comandaţi acuftia,
:T
s
V-
:r
V
i
v
Gavril
V i
Clevetind, Ohio.ţ^
&
i
ti
^1 FSBBfGRîW
DR. RICHTER'S
PAIN-EXPELLER
I
ti
1
$
'ft
"ţ SS
7.
PCI
i
A
Key d2
mamnu

xml | txt