OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, November 20, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-11-20/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Cel mai râspîndit ziar rqminesc din Statele Unite şi Canada.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY I
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
Phones: Bell Edgewaţer 3295. Cuy. Lorain 420-R. I.
EDITOR-MANAGER: IULIUS E. V. lOANdVICI.
EDITOR: 10AN J1V1BĂNĂŢEANVL.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR
UNITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA ....
Entered as teoond-class matter Aug. 16,
Î90S -it the Post Office, at Cleveland, 0.,
under the act of March 3, 1879.
F. AO, R1CHTER & COMP.
74—80 WASHINGTON STR., NBW YORK.
THE RELIABLE TAILOR
CONSOLIDATED AUTO TOP & PAINTING CO. i:
E. 23rd şi CHESTER AVE, CLEVELAND, O.

î.r
#r
'*rw v
S. uf* „l
4 1
K*
.r -w- Im+um-r ,. ,J£,
PAGINA 2.
»v' -.#**•*"
••..' -nSV/T
,.î«
A
1'^
I
*1
(In
ik
fir
atac^.
«m*
mm*
hk
m-*
'-m
«*.
f,
•je#»
1?
S
Wlta
fir *i*
«•"JKrf %n
:. r£
•fc
-'0...
*'#.•
tot-
măk ».
mm'
'."'vV
i
A E I A
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
W05-07H15TROIT AVE., CLEVELAND, OHICfe
S U S I I O N
La a-tiunarea Uniunii din vara trecută ştim că s'a liotărît
ca toate caşurile de moartevee se vor întîmpla după 1 August a.
G*
să fie plătite din cotisaţiile lunare ale membrilor şi să nu se
x&ai racâ repartiţie, ("ele cari nu fuseseră încă publicate, dar
G6ri erau înştiinţate înainte de acel timp, natural că
fi jilătite ca şi pînă aci, ca şi înainte, din repartiţie.
Am arătat în articolaş ii din nuruerii trecuţi că statutele
Uniunii spun că în caz de catastrofă adeca în caz, de epide
X&ii, beneficiul nu este obligator. El poate să fie scăzut. Dai"
în acelaşi timp am arătat că nu s'ar cuveni să fie scăzut, pen
tru că scăderea lui iii* da prilej, de nemulţumiri în sinul mo
ştenitorilor1,
Am arătat după aefea eă diii fohd im este iertat să se plă
tească. Nici un economist nu are să scoată banii din bancă ,ca
Eă plătească o datorie, atunci cînd poate plăti din jbusunav.
Din suma de bani ce incurge lunar de pela sociejă^i în fon
dul 'iiiunu, încă nu este bine, nu'i consult ca să fi^ acoperite
caşurile de moarte pe urma epidemiei. Iar gasurilej trebuie să
se plătească. Şi anume: trebuie să se plătească.e# wiua
gă de bani. Cu $700.00.
Nu putem constata cu siguranţă numărul caşurilor c6 sunt
fcă fie plătite. Deci nu putem ^pune nici suma esactă ce este a
&e plăti. Nu voim să mărim lucrurile şi nici să le micşorăm, în
să, după părerea noastră, în caşul de faţă, cel mai (bumiiUe lu
cru este, ca să se facă o repartiţie pe membrii Uniuiiii.
Bine înţeles, repartiţia trebuie făcută nuftiai pentru caşu
rile de epidemie. Aşa cum însăşi statutele spim. Şi iarăşi, să nu
fim greşit înţeleşi, pe lîngă repartiţia aceasta, cotizaţiile să
meargă ca şi pînă aci. înţelegem ca dela 1 August încbace.
Muncind aşa căci acesta să jrnre cel mai drept drum ca
Be poate scoate din impas vom putea să ţinem sus stea
gul si pe mai departe. Vom putea plaţi urmaşilor celor trecuţi
la eternitate suma de 700 dolari şi de alta parte,! nici fondul
Uniunii, '!& care trebui© să, ţinem mai mult e* w| cet
Va fi el, nu 'i vorbă, va fi o leacă greu pentru societăţi,
pentru membri lor, dar noi, cei învăţaţi cu tot soiul de greutăţi,
nu trebuie să ne spăriem det fiece nimica ce ne ies^i în cale. So
cietăţile nu trebuie,să uite că pe dînsele tot Uniunea le-a edifi
cat si le-a pus în pibioare, întocmai cum pe membrii lor, socie-,
tiţile 'i-au ridicat. i
Obicinuim să spunem ca timpurile sunt bune. Şi de fapt,
avem dreptate. Ei bine, dacă timpurile sunt bunte, să nu fim
noi răi. Să facem şi sforţarea aceasta micuţă ca «ă trecem peste
primejdia ce ne-a. ieşit în cale, să ne mai cîstîgăni un nou tit
li^ de laudă şi să lăsăm fondul Uniunii aşa cum eşW dînsul, ca
s& crească şi pe viitor.
Cţi. în toţi anii, aşa şi în anul viitori i mai fi adunare ge
nerală. Şi iară ne vom Întruni şi vom discuta asupra celor bune
şi celor rele. Şi vom cbibaui asupra celor de făcut. Daca atari
dintră societăţile noastre s'ar simţi stînjinite în înaintarea lor,
Uniunea este destul de puternică, ca să le poată face un izvor
de venit de a«a, ca să'şi cîşti^e aceea ce an perdut
"y Spun de nou: singurul drum drept, este repartiţia. Să se
ŢJ facă repartiţie pe membri căci si statutele spuijt aşa şi din
eft să a^oj^ră ca&uriLe de moarte provenite din influenta
spani(4ft^
Nimeni pfwr
3
,. S-W
•-.
\*t^«
U 4
E A N U
•«••••«••••A $5.00
$6.00
IN FAŢA UNEI
PRIMEJDII.
Ds: IULIUS E. V. IOANOVICL
ultiitieie două numere trecute ale ziarului nostru, scri
sesem două articolaşe cn titlul deasupra, arătîlid 'raportul
ctim a fost atinsă Uniunea noastră, în timpul din urma, prin
caşurile de*, moarte- ijUieiplate pe urma epidemiei „jnfluenţa
tpîîiî'olă".
N
Am stăruit atunci ctf «să ia măsurile aoeesare de
apă. are pentru toiului Uniunii, căci, cri cum am soco'ti, astazi
$& poate salva foarte uşor fondul iar mîine poate fi prea tîrziu.
Xu voiese să 'şi facă nimeni gînduri grele despri Uniunev
Primejdie mare nu este. ÎŞi nu este }entru aceea, peiitru-că a
veiiioameni destul tie harnici la cîrmă. Sunt luptători încerca
ţi, cari vor şti dînşii cam s& iasă dia greutatea aeeasta, c^oi
să treacă rîul.
Am stăruit mai mult asupra acestui caz pentru-că, dacă
astărd nu este primejdia mare, dînsa poate să fie mai mare cu
alt prilej, altă dată. Şi tie aceea mai bjiîe să ştim dinainte ciint
să prevenim relele, decît atunci cind ar fi prea tîrzip.
urmau a
i
I
o*
mea ee a dat şi fondttl, fe adunarea eăruia s*a muneit atî
ftă ani, are sl răusfnă neatîiM, iar iite^it morgilor au să fia
)P®. 4e^Iin r^ulţunşiţi. pe lîngă mulţumirea dînşilor însă, v6m
a
mim
TOlţwnire
^ă 'f poatâ păre» rău de
mfbt&mk, a
p.4w«r MRMU «ţek^âtori^i wrtu-,
v $.% -i ,Yvu-
'Acum, după ce s'a semnat ar
mistiţiul, să pare «ă tot nemţii
sunt mai dîeoşi şi tot ei au fost
cei dinţii, car KM calce paragraf»
armistiţiului. Curat ca în unele
armistiţii de ale noastre din A
merica. Si apoi, să se mai mire
feme va do «rmărit...
Nici odată să nu jiule«aţi" bu
cătarul din ciţină, (lupă cartea de
bucatc diî^ bibliotecă.
•v
Anul 1918 va fi încrestat în 7Î
uarele fetelor pentru săniînţa nă
dejdilor albe de desaă^ăjdttit^ pe
ca
I
le-a produs.
Cţnd am căuta la pro-germauis
inutdinainte de asta cu trei ani.
în unele din ziarele romîncşti din
America, şi an\ privi la astalaltă
ţinută ^pV care o au în zilele noa
stre. ne-am putea convinge pe de
plin despre aceea" ce numim -n
perversitate. 5
Aşadară «weiaUst dm Cîe
vclancl. Ohio nu-i maLtrehue'„at
vocaţi" în Romînia Mare. SĂ pa
re că dînsul am să ])ledeze pe vii
tor la curţile de apel, ori să che
me pe atare ^tovaftş*1 al sfttt din,
ţara roşijlor.
V
Preţul bumbacului a scărat Jn
mod considerabil pe urma armis
tiţiului. Înainte, cînd să pusese
taxa, cei din"1 sud (unde să.pro
duce) ceruseră congresului să nu-3
pună la taxă. findcă doreau să fa
că cîştig mare, acum probabil ar
cere să-1 pună la fcaxă, ea să pl&
tească mai puţin.
I^r intre multele soiuri dt
^.scrap" ce-1 are Kaiserul vremi
lor trecute prin hirtiile sale, tre
bue pusă şi promisiunea dinsului
în care spunea că „eu nu voiu de
şerta nici odali adînc îna*reiitul
meu popor^.
O fată:
u
poarte foarte uşor pe ciorap
v
Wk
este
rv,
O
fi
y 'a.'
v -4 i «v
c«»telivA poate să
păr
mătuful de pudră şi" rumeueala,
una mai zdravănă, mai durdulie.
deşi ar voi, nu are loc pentru elc^.
Femeia e&re bbicinuise să tri
mită diipa medic cînd era bolna
vă, acuma are o fată p« care o
trimite după
fiţâciaik". De, nc
v
cultivăm şi pace!
«L
Oare de ce an tînăr umblă 6
săptăfiiîm beat de cap ca un viţel
la poarta nouă, -cînd poate tot a
tîta de uşor să aibă mîna fetei în
ziua primă, dabă i-ar cere-of
INFORMATION!
Panică într'un teatru. Ma
drid. La teatrul Castelon s'a
produs, noaptea trecută o mare
panică cînd cineva din public a
stricat „foc". în îmbulzeala ce a
urmat au fost/ striviţi de moarte
doisprezece c^pii şi un eo)jL
Moartea reginei Bavariei.
Amsterdam, r— ^iarul Ta^eblatt
din Munich anunţă «că Regina Ma
ria Teresa a Bavariei a încetat
viaţă Marţia trecută.
•r
Republică tirpleză. Milan, I
talia. Ziarul Secolo serie că
Tirolul a fost proclamat repu
blică, şi că Herr Schraffl este.a^
Ies de preşedinte al- ei.
4
.*
Udătură de contrabandă. De
troit, Mich. în gara de aici au
sosit ^e la Chicago 166 de butoâ
ie^ specificate în fract ca •conţi
nînd q^ere. Bănuind că afacerea
eu butoaiele nu prea miroasă a
mere, agenţii federali aiKdeschis
o anchetă, în urma căreia au do
vedit că merele se schimbaseră în
Whisky de prima calitate. Acea
sta a {ost «ea mai mare contra
bandă de rachiu de cînd a intrat
în vigoare legea care opreşte bă
utura în statul Michigan.
Ungaria ordosă ţaolilisirţ*.
Basel. Biroul presei G#ho~Slo
vace, care da ea^ sursă nişte ra
poarte din Skaliz, anunţă că Un
garia a dat ordin de ^lobHizarea
trupelor sub pretextul că acest lu
«crn este trebuincios'pentru menţi
nerea ordinei. Patru contingente
au fost puse p£ picior 'de război,
şi în ele rant foarţe maHi Slo
rad^
tvirea frigurilor geSbvm*
Mexico City.
4*M
r-rcnvt
«i I K I 0 A"
«f
cazuri
de
friguri galbene. S'şu
luat numai decît măsurile trebu
incioase spre a se combate răs
pîndirea acestei boak», de altfel
destul de primejdioasă.
Australia reţine ^sulele ger
mane. Melbourne, «w Secatul
australian a votat o rezoluţie
prin care anunţă, că, avîndu-se în
vedere mijloacele de apărare al£
^Australiei în viitor, posesiunile
tremane din oceanul Pacific%cari
în timpul de faţă sunt ocupate de
trupele Australiei şi Novf?i Zee
lande, să nu mai fie date înapoi
Germaniei după termmşgreaj răz
boiului.1'
Fexne0e
CN»rmafee dteWttiteft mar-
fă. Amsterdam. La Stutt
gard s'au aiipajat mai zilele tre^
cute zece mii de servitoare la des
cărcarea vagoanelor de marfă.
Fiecare din aceste femei trebue
să descarce la vagoane cîte o zi
întreagă, sau două jumătăţi de zi
pe săptămînă, şi li-se plăteşte
munca cu un preţ la fel ca ai băr
baţilor.
Liniştim revoltele* âfet Co
penhaga. —.Londra. Agenţia
Exchange Telegraph anunţă că
Joi noaptea au av&t loe mari tul
burări în Copenhaga. Ca să lini-'
ştească lucrurile, poliţia a făcut
act de violenţă, arfcstînd optzeci
de persoane, printre cari se află
şi foarte mulţi supuşi Ruşi.
Moartea unui general? Boma.
Astăzi s'a anunţat că genera
lul Alfieri, fost^niniţitru de răz
boi, a murit de influenţă într'u»
spital de pe front.
Moartă pkn cădere
land, Ohio. O fată anume Ana
Galvinv care lucra ca îngrijitoa
re în otelul Stat Ier, a căzut din
nebăgare de fl^amă de la al şasele
etaj pe. deschizătura elevatoru
lui în jos şi a murit imediat. Se
?.ice că această nenorocire se da
toreşte mai mult operatorului de
la elevator care uitase portiţa aş*
celui etaj deschisă.
China «r alea delegaţi pentru
conferinţa de pace. Peking.
Cabinetul a denumit pe minis
trul de externe, Lu Cheng-Hsi
ang, ca reprezentant extraordi
nar al CfeiŞei la «conferinţa de
pace. Doctorul V. K. Wellington,
ministru în Statele Unite, şi cei
mai muJţi dintre miniştri din ţări
le Europene, vor figura ca dele
gaţi de rangul al doilea. Primi'
bărbaţi aleşi de China au şi
răsiţ ţara pentru a merge în Eu
ropa, 1 uînd tdrumul prin 8tatele
Fnite.
Pagube cauaate de foc. De
troit, Mich. Patru case mari
din suburbia Grosse Pfljnte au
luat foc noaptea trecută şi au ars
complect. Pagubile sunt socotite
la suma de
580,000
de doiafi
.s
Roosevelt se duce in Franţa.
New York. Colonelul Theodore
Roosevelt a scris generalului
March că s'a decis să plece cît de
curînd în Franţa ca să vadă mor
mîntul fiului său Quentin. Tot, o
dată colonelul protesţa. în cît pri
veşte pe fiul său, cojitra hotărîrei
de a se scoate morţii Americani
din mormintele săpate în Franţa
şi a li-se strămuta osemintele pen
'tru a J\ îngropate în pămîntul
Statelor Unite. Generalul March
a răspuns că dorinţa colonelului
şi familiei sale va fi respectată,
şi că sa va proceda fit fel si în
alte cazuri în care familiile do
resc ca morţii lor să rămîe netur
buraţi în mormintelp de cîm
piile Franţei,
vtmprumnt făcut repnbHcei 0#
he. Washington. Prin încu
viinţarea unui credit de 7,000,000
de dolari consiliului naţipnal al
republicei Cehoslovace, -minis
trul de finanţe a adăugat astăzi
a zecea naţiune debitoare State
lor Unite. Tot asi &zi i-s'a mai dat
şi Angliei 200,000,000 în împru
mut, Italiei sp,000,000 şi Belgiei
9,000,000. Cu acestea împrumutul
total al Alia^or în America se
ţidieă la 8.1^Slt^%€66 de dolari.
greşa». -Ga-
lion. Cînd Jtoma Stall s'a în
tors astăzi dt ta vînat, i-s'a deai
cărcat puşca âm grefară şi a îm
pe mma&0K care a murit
după cît^va «wawţe îa aele.vj?kai
dureroase svfpeo&rir
«Mii m^XMnw AA. ttL.
_P«W|glim IBWP VŞVPIIU
»py.'v-""'»*
s y 1
eece persoane»şi altele multe 'au
primit rane grave pe corp. Ajuto
rul ministrului de lucrări publice
& plecat spre zona. und*«, avut loc
cutremurul.
REFLECŢII
NESOCOTIREA JUSaflŢUSI.
Isbucnirile socialiste din Elve
ţia şi ţinuta ameninţătoare şi
turburătoare a Socialiştilor din O
landa dovedesc cît de mult neso
cotesc „roşii" campania cinstită
şi cît de dispreţuitori sunt ei fa
ţă de dreptul majorităţii de a
conduce. în amîndoua aceste mici
'şi democrate ţări, unde ei aii
provocat fărădelegi şi ^revolte,
n'au reuşit să tragă de partea
lor decît o foarte mică parte din
voturile date şi socotite în mod
drept, cinstit. în parlamentul Q
landez au putut alege numai cin
cisprezece membrii din 100. în
Elveţia, unde sufragiul este cu
totul liberaşi drept şi unde iniţia
tiva şi referendumul Sunt în floa
re, n'au fost în stare să dovedea
scă că au de partea lor simpatia
ori sprijinul poporului, afară de
o neînsemnată minoritate.
Cu toate acestea Socialiştii ţiA
să apuce la putere pe ori ce cale,
fie măcar prin sugrumarea «elor
ce nu votează cu ei profită de
legile democrate cari-i ocrotesc
şi-i scapă din gura puştii. Tocmai
ei cari ţipă că vor triumful vopii
poporului, tocmai ei caută s'o înă
buşască acum prin şi dina
mită.
v
Nu e nici un ptc de justiţie în
sforţările minoritlţei să smulgă
dreptul majorităţei prin forţă.
Nu e nici o fărîmă de democraţie
in* încercarea socialiştilor de a
lua prin violenţa ori prin amenin
ţări ceea ce nu pot dobîndi pe ca
le cinstită la maşinile de votare,
în nişte ţări unde dreptul electo
ral este egal şi unde fiecare cetă
ţean îşi poate spupe părerea ţrin
votul săuTliber.
O A A
în flecare Toftmnă gttWrmti
cest ei ţări are grije să deschid!
şcoli de- seara, unde străinii car
locuiesc în America pot să înveţe
limba engleză.
t'toţi
Cea dintîi piedecă
4
de^car^ se loveşte un om într'o
ţară străină este limba, şi tocmai
această piedecă guvernul caută
s'ţ înlăture din «alea tuturor ce
au venit să-şi facă un trai sau un
rost pe acest© plaiuri bine cuvîn
tate.
Ceil mai cuminte h*ro pe care
l-ar putea face tinerii noştri Ro
mîni, fie şi bătrînii şi^ chiar şi fe
tele şi femeile, ar fi să nu pear
dă ocazia de a primi o educaţie
pe ca^e guvernul le-o dă fără nici
o plată. 6n fiecare oraş aceste
cursuri -sunt der^trei, patru sau
cinci ori pe săptămînă, începînd
seara pe la orele 7.30, şi ţinînd
o oră sau una şi jumătate, aşa că
Omul muncitor nu poate să zică
eă mersul la şcoală îi scurtează
din orele de muncă sau de somn.
Fabricanţii se poate ,înţelege
eu omul care ştie limba şi^i dă un
lucru uşor şi bine plătit, unde se
lucrează mai mult sau numai cu
mintea, pe cînd, cel cu limba pri
ponită trebue să întoarcă spatele,
ca să-1 încarce ca pe cămilă^ ne
ştiind să spue nici mă«ar că sar
cina este prea grea şi-1^ doboară.
Al doilea oamenii cu carte sunt
căutaţi în tot timpul şi peste tot
locul, find ca numărul lor este
cu mult mai mic decît al celor ce
njau nimic de oferit stăpînului
afară de braţe, ca. şi cuih s/ar fi
născut fără cap.
Timpul petrecut U şcoală nu
este un timp perdut, ci un timp
prin care cîştigi o avere ce nu
ţi-o poate lua nimeni pe acest pă
mînt. Ar trebui să, mai lăsăm la o
parte biliardele şi sălile die dans,
că tacul şi „tango" nu sunt o ar
mă în lupta pentru trai,
—O
©XO)C0
tlui
I IUI 111
'Vi-
i-
UN ÎMPAJtAT QA&E mNOR.
ZURICH, 19 Nov. ^Jn înalt
demnitar de stat, descriind abzi
cerea împăratului Carol al Aus
triei, pe «are a f&cut-o la castelul
Eckart«a», «punea eft împăratul
a refuzat să subscrie documentul
de~ abzicere. mm* a continuat
pînă efnd primatele^ Czernoch, 1-a
sfătuit să subscrie.
I
Atunci s'a învoit, dar
ea un copil, v&rsînd lacrimi a
mară.
ITn ziar elveţian aduce ştirea că
ftqltef$ au tfvm W$9Iul de la,t
t- ^''y
'. v. ,'
pr^^«
v*.
s%--'
?t
OfcfcfBUHD, omo, MffllOtJW,
1
ar
jtoinamif
IMHBnll
Refuşaţi pachete cari n'aii mar ca fa
bricei „La Ancora''. 35o şi 65c la farmacii şi
direct. (2—4)
Vrei si ai o psdoaki to east D-tale?#
VREI SA AI UN PRIETEN SFATUITO^UNOA D-TA?
Şi ştim că doreşti a vedaa fotografiile celor mai mari jf?
generali, şi vedşri din răzbbiul actu&lf £i bin«, toate
acestea le poţi avea dacă comanzi ..
CALENDARUL NATIONAL 1
i
AL ZIARULUI „AMERICA"
PREŢUL CALENDARULUI OU POŞTA PLĂTITĂ 70c.
I® Comandaţi*de acuma, trimiteţi costul prin poştă^Nu
lăsaţi de azi pe mîine, că suntem siguri că nu va ajunge la
fraţii Romîni. Cu toată scunfpetea cea mare de ma
teriale, am căutat ca anul acesta să fie o adevărată po
r©3
doabă. Va întrece toate calendarele romîîneşli, atît in
(g) material cît şi în forma. Numai coperta este lucrată, în 4
colori. Deci grăbiţi cu comanda pînă mai este vrem#»
539 W. WASHINGTON STR., INDIANAPOLIS, HTD.
Cele mai'bune HAINE cu cele mai reduse preţuri. Repa
răm, călcăm şi curăţim. Satisfacţie garantată. (2-o)
A E I A
SINGURUL ZIAR ZILNIC ÎN STATELE
UNITE. ŞI CANADA
^lt^fâ^4ăspîndit ziar romîneso. Cel mai mare fi
mai căutat ziar, pentru că este scris po înţelesul poporu
nostru.
Ziantl „AMERICA" are^peste 100,000 de cetitori
deci prm aefest ziar aveţi singurul mijloc de reclamă ca
negustor romîn.
Dacă streinii ne cântă ziarul pentru a-şi face reclamă,
fiind mulţumiţi de rezultate, de ce oare D-voastră ca^ne
gustor romîn nu Vă rezervaţi un loc pentru anunţ în
ziarul,^America"?
y
Ştiţi foţrte bine, că reclama este sufletul comerţului,
şi Americanii numai în felul acesta progresează, pentru
că fac tfeclâtaă! Deci uu mai întîrziaţi ci imediat cereţi in
formaţiile necesare de la Administraţia ziarului.
Dacă Comercianţii noştri se pling că nu le merge
afacerile, cauza este că nu sunt cunoscuţi cunoştinţa cu
publicul fomîn nu se poate face fără numai prin reclamă.
Deci dacă vreţi ca afacerile să meargă bine, puneţi un a
li nunţ în ziarul „America", şi veţi fi sigur de i*bîndă.
lljliUI
HMHIMIMMif-JHHMl11M11HM»ww
DEVIZA NOASTRA ESTE 8ERVICIU.
Cortine cu deschizături, burdufuri de sefeune, Tot felul de
tapiţerie specială pentru automobile. Lumini sistem Johnston
Plate Glass. Avem cel mai mare şi mai pine echipat atelier de
vopsele şi garnituri de la vest de New York. (2&5)
Telefon: Prospect 3139. J. W. HAYBS.
IMIHWMI»11»I-l•1II NIMIMilIlilUMiUlMHMMfH
UNIUNEA SOC. ROMANE

tercileklte^|eîte$g0.00.,faiee»
îaomîaăto jcdeadouaîa.
grav yi se ptăteşte cu $700.00,
Din
W
DE him St GttLTlffiA.
CEA MAI VECHE Şl MAI PUTERNICA 0R6A
NIZAJIUNE ROMIHEASCA DIN AMERICA:
734 SO. LJBERTY ST., ALLIANCE, O.
Iu cezuri de accidente grave, perderea unui picior sau al
unei mîini, memlyĂl capăjtă un eiut(|r de $700.00. In casuri
de moarte urmaşii mortuţui' ca|&tă im. beneficiu de $700.00.
Perderea căl4iului de la giesnă ÎU sue se soeoteşte de adaident
grav şi se plăteşte cu $70000. Perdere* a patru degete de la
o mînă se socoteşte-de
In cazuri d* acd^ite
$80000. Perderea ur^iochiti
lui, se oOnsideră ca accident1
derea degetului mic
plăteşte cu
°mm\
v-«1
'iii
1818.
BR. RICHTER'S
v'
PAIN-EXPELLER
DE 50 DE ANI UZATE PENTRU: v
V
Reumatism, Nevralgie, dureri si înţepe-^
nituri de muşchi şi încheturi, răceală, influen»
ţă, dureri de git şi măsele.
^devarul vine înp5tchete, aici reproduse.
•,Hs
U:
-4-
e
V
J.'"
cu $700.00.
ctf mutpn moo,
....
aoddent

xml | txt