OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, November 21, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-11-21/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY,,BY
Tip JHUQH ,OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
6705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, Offift
Phones: BeU Edgewater 3295. Cuy. Lorain 420-BL
EDITOK-MANAGER: IULWS E. V. IOANOV1CL
EDITOR: IOAN JJY1-BĂNĂŢEANVU
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR
UNITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA ....
WnUrtd t*cond-clas$ matter Aug. t6,
tfios at the Post Office at Cleveland, O.,
nnder the act of March 8, 1879.
gBl'U.-Jv, 'I. !, ,".1,' ',!
i THE ALLIANCE ft
HARROUN MOTORS CORPORATION
1005 EAST MARKET STREET, AKRON, OHIO,
^4, tj.îţ,
THE ILLUMINATING CO.
ILLUMINATING BLDG, PUBLIC SQUARE
R. W. MILLER, D. D. S., DENTIST
HiSrif Motors Corporation
HELEN FISHER-RICE
28* S. Sideral St^., Yosngstowxi, O.

i
iv
rax*
V,
1
-"^Vf
5$
&
(f«W
fp
1 4
L^I
Dar noi ştim
«V-
-Hi

ft
tfa',
&
I
t».
E I A
ROUMANIAN DAILY
TBC OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENIH
OUL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Cel mai răsptndit zhţr romînesc din, Statele Unite şi Canada.
-OFFIGE:
S U S I I O N
E
1
In Acelaşi timp cîwl la Philadelphia, Pa. romînii bănăţeni
Hărnicesc din răsputeri pentru înmăimnchierea tuturora în
Munca pentru „Liga Naţională", cînd un „prieten" ţine să lo
vească de nou eu piciorul, din noua Philadelpliie a statului 0
îlîo, ne soseşte o scrisorică murdară trimis^ de un om care nu
a av at nici curajul să o isc^l^ască.
ITu nimenea.
uRS«ycdeţi, fiind-că acest nimenea prea să ridică pe el în
slavă cu lucruri de tot mărunţele şi pentru-că prea de tot voie
şte să lovească în „cineva4% iată că de data aceasta ne abatem
ctela obiceiul nostru de a nu răspunde la lovituri şi deşi ştim
că suntem cineva şi mai representăm pe cineva, ne vom\pmie
să stăm de sfat cu acest „nimenea'4.
Nainte de toate trebuie să constatăm că acest „nimenea"
este unul dintru pocitaniile cari au cumpărat„libCrty bond"
Uri
dar nu are curajul să spună că a cumpărat. Deci, scăparea,
apărarea sa, este aoeea că „nu doreşte să t'aeă reclamă numelui
său'*.
Dînsul spune că sunt de aceia cari ai? cumpărat bonduri de
O valoare duplă şi nu le-au vîndut după cumpărare ca alţii. Şi,
irozi doamne, între aceştia vrea să fie socotit şi dînsul.
Pînsul cr&de că ace^st^i-a împlinit toflte datorinţele
de Komîn adevărat
Slabă credinţă în zîîe aşa de tari ca cele de aerun.
Tot acest nimenea, să năpusteşte asupra nOastră, pentru eă
am seris în ziar că „acela care nu să va înscrie în Liga Naţională,
sii fi o scris pe lista tuturor creaturilor, pentru fapta sa „şi pe ur
«iă îndrăzneşte să ne întrebe că „oare ce puteţi face DVoastră
«1 „Liga Naţională" pentru ţară şi ce folos aduceţi la ţară
Iar de încheiere ne pofteşte să'i răspundem.
®i bine. Să răspundem. Să nu rămînem în restânţă^
„Nimenea" acesta al nostru, de bună seamă că înainte de
tonte face parte din fiinţele parasitare, cari an tras o viaţă în
jugul Kaiserilor şi de bunăseamă de ar avea două vieţi,
ur voi sâ o potoapă şi*pe
a
«ţă
9 9
A N U
doua rozînd oasele pe cari 'i le-ar a-
runea ungurii si nemţoii cei atîta de îndrăgostiţi de dînsul.
Faptul că dînsul şi alţii de seama dînsului, au cumpărat
„liberty bond4' uri nu 'i scuteşte cu nimica dela învinuirea ce li
e'a adus că „le era frică să nu 'i spînzure ungurii de limbă cînd
vor merge în fericita lor Ungarie44.
Noi dela acest ziar, averii cunoştinţă de mii de astfel de su
f$efo*întuneeate, cari au cumpărat împrumuturi de stat fiindcă
le era teamă ^ă nu fie daţi aifară din lucru.%
Ştim că numai de dragul „fricii44 au crufiparat'«i t-at wv
mai din cauza aceea au fost credincioşi acestei ţări în cursul raz
boiului. Am căutat totdeauna să aflăm astfel de suflete, ca să ie
arătăm autorităţilor americane şi să le lăsăm să 'şi tragă osîn
da pentru prostia lor, «are trebuie pedepsită în uit veac al hini
nilor ca acesta.
Dovada celor ce le spunem noi, o aflăm acolo, oă nu îndrăz
nesc să 'şi spună numele si suma de care au cumpărat. Şi să
poate foartp uşor că le ie frică şi de aceea că mai tîrziu, după
ce le vor vinde, să nu fie întrebaţi de el^ că unde le ţin, dacă le
au eumpărat. De aceea, nu îndcăznesc să 'şi facă reclamă.
Iar cît pentru aoeea ce putem face noi pentru ţară cu -Liga*
Naţională, credem că nici nu mai avem la ce să răspundem aşa
cum ar trebui. O ştiu toţi Romînii buni din America şi dintră to
ţi
întunecaţii «le minte, unul singur'a'a aflat să mărturisească
prostia neştiinţei sale.
Dar fiindcă întrebarea este pusă, iată, răspundem: dacă
vom ajunge săT nu putem faoe nimica alta, totuşi am făcut un
lucru mare, atunci cînd am scormonit din noaptea lor întuneca
tă bufniţele de felul lui „nimenea". Atunci cînd 'i-am scos la lu
mină şi 'i vom putea arăta frâţilar de acasă, din Romînia Mare,
spunîndu-le că „aceştia au fost cei ce nici odată nu au crezut în
credeul nostru naţional".
Liga Naţională a făcut foarte mult şi va
în» face încă mult, mult, pentru n^am şi ţară. Şi ştim că toţi Ro
mînii vrednici eari
s'au
obligat sâ muncească alături pentru
neam şi ţarâ,vor avea nişte anume cărticele la dînşii cînd vor
merge acasă. Şi eărticeleie acelea vor scoate la iveala pe toţi
„nimenii". Căci, atunci să va şti că oel ce a fost în Amerioa şi
a trecut îndărăt, acasă, fără de cartea de identitate dela XJga
Kaţ*ft$ala aeel& a foat o tîndală natkmală, prin America, un
ww î»c*katoarolui naţional.
Cei iţe pa fc#i oe atf sîngerat, îi vor trng«
*y*m dreptul ca săi
$5.00
$6.00
wmm
rCoy
J1 BS3B
De: IULIUS £. V. IOANOVICI.
MeiiS-
TO wshk,&&^
Aşa dar
ÎI
.V
Mărunţişuri.
Apropo! Domnul wpubljcan de
la Chicago, ci-ca numai în spital,
dus pe ccarşafuri, a putut scăpa
d,e mînia eonfraţilor „naţionaili
şti"
din Gary, Ind. Dovadă des
pn» adîneile rădăcini ale republi
eanismului.
Să pare^ că meşteşugul de a
scrie ,4nărunţişuri44, începe sa
devină prea greu. Prea să află pă
gubaşii şi acolo, unde nici cînd
nimenea nu a «avtft gînd să lo^
voaseă.
6 rudă îndepărtată numim pe
tfna care este destul ,de avută, dar
nu voieşte să ne ia în considera
re.?
Lumea întreagă nu eşte decît
un teatru mare şi femeile? o, da*
femeile, toate cred că dînssele sunt
cele mai perfecte artMe.
Lui Nicoliţă dela Cernica, .de
s'a întînipla să'l întîlniţi cum-va,
să'i spuneţi să 'şi limită mînia
şi i gîndurile de rftabunare la
Berlin.
Iubiţi pe dujmanii voştri, şi
dacă nu puteai mutaţi-vă în
alt oraş.
tîn divorţat de nevastă-sa, vă
zînd cum toată lumea însătoşează
după pace, a decis că din inci
dentul confercnţei de pace dela
Versailles, are să plece şi dînsul
şi fosta^'i nevastă spre acel oraş.
INFORMATIUNI
Inundaţii în Canada. Quebec.
l)in cauza unui uragan ee s'a
deslănţuit peste aceste locuri, rîul
din marginea oralului a oeşit din
matcă şi s'a revărsat r-efjte gospu
"r'a locuitorilor nirir^jj-aşi. Pa
gnbile cauzate pînă arnun de acea
stă întîmplare se ridieă la peste
1,000,000 de dolari.
FreşăCiri pentru statistica po
pulaţiei. Washingt/in. Aici
s'a început pregătirile pentru în
ehiarea statisticei locuitorilor Sta
telor Unite pe anul 1920. Secre
tarul' Redfield a anunţat că nu
mărarea locuitorilor din America,
care va. da ţel *ţmţin cifra de o
sută de milioane, are sâ fie înce
pută priii\ luna Iulicţ aiuaului vii
tor.
Regina Olandei e în primejdie*
Washington. în Olanda
simt mari nenfUlţumiri asupra
fapffclui eă regina Wlhelmina s'a
învoit sa găzduiască In ţara ei pe
fostul Kaiser. Un bărbat cu mare
influenţă politică a zis eă: „re
gina să baţe bine de seamă şi să
ştie eă nu e în siguranţă aîta
timp elt ascunde pe Kaiaer în do
sul rochiilorjei44.
căzut la păjaiînt cu aeroplanul în
care făoea un^xbor de fexerciţiu.
Locotenentul/mai avusese ou el în
aeroplan şi un ajutor, oare a a^
pat cu cîtova coaste frînte.
(Mm Qttof copijCleveland,
Ohio. îu etajul al doilea al ca
sei din 2467 W. ^ifth nireffc ioeu
ia, împreună eu WW*. văduva,
eop^ul Wihajj Pelkowski, în eta
te de 1€ ani. in eta|aâ de jşa «ta
un bărbat aname WHliftfti
v^#':
advocatul^cel mare al
„Republioei Romîne44, Petrino cel
vestit din Chic.agAu. a îngliiţit gâ
luşea dela confraţii din Gary, Ind.
şt i»m noi eă are să fie aş$. A pă
ţit V ^ii el ca ţiganul din poveste
care spunea -w „ml mai
sA deie",.. s
Poate cu singurul gînd şi unica
mîngâiere a eroului nostru eu „ta
ta popii'4 va fi fost gîndul la.
tovavaşui său de arme din De
troit. Ştiţi la Cernilă.
lTn vaprabund, voieşte să ,,va
galnmdcze44 în curîyd prin Ame
riea. Să pare oă va nimeri şi ei
soartea „Cumetrei" dela Detroit.
Midţ,''-
Moartea unui aviator. Hous
ton, Texas. La şcoala de avia
ţie de aici miţrit locotenentul
Ashley Adams îu timpul cînd jfi s'au făcut HeVăeuţi î^ îiUune-
Ieri, cînd eopM s'A Inter$
la şcoală, n'a găait pe
noscut
tunei s'a liSfUelo şi a găsit-o
stînd 3a nifţi* thiprenn& eu Mi
kulsky şi eftşâiţi trei bărbaţi/ă
vînd dînaintai lor stick cu dc^|i
băutură. A «*l(ftt-o să vie să-i dea
mîncare, în«& dînsa 1-a trimis să
se ducă sus. Fiindcă nu voia de
loc să se urnenseă de aeolo şi pen
tru că stăruia de maniăsa sa vie
acasă, Mikut4:y a luat un topor
şi 1-a fugărit pe scări. După ci
te va minute copilul s'a îiitors eu
un revolver în mină, din-care a
tras trei fqcuii-îh Mikulsky şi a
omorîi -fV.'
America dă ajutor Peralenilor.
Tabriz. Comitetul American,
ppntru ajutorarea Persienilor a
primit de curind grîu şi automo
bile cu eari să transporteze hrAnă
şi medicauienpo pentru suferin&ii
din Persia, Comitetul a mai pri
mit şi sUma de 2,271,750 de dolari
în numerar ea aa-i împartă prin
tre cei lipsiţi .•
Cutremur dle pămînţ. Victoi^
ria.B. C. -v—' Li siesmograful ob
servatorului din Gonzales Hights
s'a înregitsrat ieri un violent cu
tremur de plraînt, care să soco
teşte a fi /Cvut loc la o ditftanţă'
de cîteva mii de mile' depărtare
de Victoria/. r"'v-
Papa va face rugă în ziua
Roma. Cardinalul Gasparri,
secretarul de externe papal, a in
vitat pe toţi cardinalii şi patriar
hii din lume sa se întrunească la
Roma pentru, a ţine o mare cere
monie religioasă v In ziua cînd se
va semna pacea.
Prigonirea evreilor. Stock
holm. în Vastul Gătfţle! şi în
cîteva oraşe din Polonia au avut
loc mari reyolte contra evreilor.
Legionarii Polonezi ati omorît la
Siedce şase' Evrei şi la Chrzanow
nouă. DisOrdme antisemite dea
semenea au mai avut loc şi la
Dombrowa, Jaworzno şi în'alte ^o
calitaţj.
•Federaţfe IJoraBiană. U» «ou
guvern format la Kieff eere resta
bilirea federaţiei Ucraniene 'u
Rusia, restaurarea ordinelor şi
suprimarea- bolşevismului.
Reoeup*m urai po^t rfţâesc.
Londra. Un eomuipeat oficial
anunţă că forţele navale engleae,
combinate co" niseşti. au reocupat
portul rusesc Baku de pe coasta
de vest a mării Caspice. Forţele
aliaţilor au fost primhe cît se
poate de bine, mai cu seamă de
populaţia săracă. Turcii, înainte
de evacuarea acestm port, l-au
jefuit.
PrimM soldaţi eari var sosi în
ţară. Londra. —. Primele tru
pe Americane car»*.vor vent" aeasă
au să fie aeşle ee staţionează în
Anglia, într'un număr de 18,000
de oameniJ Primul vapor va ple
ca către Statele Fnite săptămînă
viitoare, iar restul soldaţilor are
să părăsească^ Anglia la
zeee
zile
după aeeia.'^'- V
Goraperai ales la oonferinţa de
paoe.1 San Antonio. La se
siunea care a ţinut-o aici, comitet
tul executiv al federaţiei munci
toreşti ^iiţ America a adresat o
scrisoare U "Washington prin ca
re recomandă pe preşedintele Sa
muel Gompers pentru a fi trimis
să reprezinte interesele muncitorf
mei la conferinţa de pace.
Banftţi aatomofcilifti. Cleve
land, Onio. în garajul firmei
Cleveland Transfer Company au
intrat noaptea trecută trei indi
vizi cp-revolferele îli mîna. După
ce au ordonat managerului
noapte şă se dea la o parte de la
birou, unul din ei a deschis sal
tarul şi a luat din el suma de 250
de dolari La Umă s'au suit în
tr'un automoţi| ee-i aştepta afară
reeul nopţii.
9 taMftp.—Cleveland,
Ohio. îa f^lra Sherman au
fost Ucişi trdl xoldaţi din pro
pria lor
umpluăeră
praf de pt
noroi 1»
după aceia
în explozia
morţi la
şi ^neglijenţă.
fcă de ?ier eu
astupaseră eu
"«inîiat. au
trei/
aici a
ti»
fWPŞfl #».
-T
'r#Ţ
W $4?
saamel sale. A* te pentru ajutorarea nativilor din
*1" Alasca cari slimt bolnavi, de in
fluenţă spaniolă.
-rO-
REFLEC
ŢII.
KSDICINI CONTRA BOAXiBI
INFLUENŢA SPANIOLA.
Unii speculatori au fabricat la
iuţeală,-unele prafuri ori alifii ce
*zic ei că sunt bune contra influ-
Din alt punct de vedere influ*
enţa spaniolă nu e aşa de pericu*
loasă ea colera eu toate că a
secerat multe vieţi multele în^
cercări Tăcute de oamenii eompe»
tenţi, ce ştiu ce spun, a dat ur
mătorul rezultat: Pe dată ce se
ivesc simptomele influenţei omul
şă meargă acasă şi să stee cul
cat. Camera să fie bine încălzită
)si aerisită. Microbul nu e atît de
puternic ca să fie fatal dacă omul
se grijeşte şi nu-i dă prilej ca să
se împuternicească. Stim foarte
bine că dacă omul răceşte singe*
le încheagă ori îngroaşă în
vine, formînd un fel de gîlciuri,
de pildă ca la grumazi, prin a
ceasta f» vede că. sîngele nu cir
culă regulat fiind că e oprit îu
anumite locuri unde răceala a
afectat mai»tare corpul. Locuri
le aceste afectate de răceală sunt
locul cel mai prielnic ^pentru mi
crobii influenţei spaniole. Dacă
fjîngele circulă în regulă, aceşti
mierobi mor, adecă sunt omorîţi
de puterea sîngelui, dacă însă
sîngele -se încheagă şi nu cir%lă
regulat microbii se îmulţesc şi o-t
mul e ameninţat serios. Se mai
zice oă răceala este foarte pericu
loasă pentru omul atacat de in
fluenţa spaniolă şi faptul qă toţi
cei ce au murit de a«eastă boală
au forit întîi atacaţi de pneumo
nie. Dacă omul se păzeşte de ră
ceală ca să nu cadă în pneumonie
el este ca şi salvat. Deci grijiţi-vă
să nu răciţi. Pe dată ce simţiţi
că sunteţi atatîaţi de influenţa
spaniolă, onleaţi-vă pe pat în o
cameră bine încălzită şi aerisită.
Nu este lipsă de altă medicină de
ceit de cea prescrisă de medicul ce
vă cercetează. Bine înţeles eă a
cea medicină nu e ^in antidot peu
tru boala de mai sus numită, ci
este un medicament oare ţine fi
aicul omului în bune eondiţii ca
să poam învinge microbul intrat
în corpul omului.
Stu&i să face cu acest tnicrob
ca să se poată afla vre-un leac
contra lui. Pînă acum nu s'a a
flat nimic, deci ori ce reclamă ce
se faee referitor la medicamente
contryâ acestei boale, ny sunt
de treabă. J&e au fost făcute de
oameni ce vor c^ să se îmbogăţea
scă în curînd folosindu-se de ig
noranţa publicului. Contra aces
tora s'au luat măsurile «eoeaâre
de/cătră cei în/drept.
"7~
CĂTRE JtOSUNn DIN CLEVE-
LAIH, OHIO.
Iii HMriea Edfewater dla De
troit Av^u# t'a dasolii» şeoala de
limba eagleaă pentru %trftiii, un
de se predau leefâl loloaiteara fă
ră nftle plată.
Ctee'a biţelee di» tel oe a
ferii piuă «euma iH tea aduee
tura esutlai, aft at dueă
ţî#k
•foe eii\u
mm
iin fitil." 1»
căzut
iMBikiflâ
mşşt,
N
enfţei spaniole. Medicinele acestea
nu sunt nici vătămătoare omului
şi nici bine nu-i face. Ele nu pot
vindeca boala mai mis numită, şi
pînă în prezent nu este decît un
serum pe care medicii îl injec
tează în sîngele omului bolnav,
aflt medicament contra acestei boa
le nu există, pentru că microbul
influenţei spaniole e un ceva nou
în lumea microscopică. El este
foai^e mie, încît abia se poate ve
dea eu cel mai puternic mîbros
eop se deosebeşte foarte mult d$,
mi-crobul colerei, şi mai ales mi
crobul colerei e cu mult mai ma
re ca acesta, dat cea mai mare
deosebire este că microbul cole
rei moare la răceală, după cum
ştim, în timjî de iarnă colera des
creşte şi numai în timp de vară?
îşi poartă coasa dătătoare dfr
moarte cu mai mare furie mi
crobul influenţei spaniole trăieşte
atît în timp eald ca şi pe timpîit
iernei, deci nu e nici o speranţă
că în timp de iftrnă această epi«j/*
demie să poată fi stîrpită.
:ţ' i*
N
jL
a-
şl Ttmil aaa-
TylMhlkfM»*.
4a oaRMSl ea aarte
da
aaeita două mpwi
IPWhh fm şooaia hm
1Mb» 1»
xs
C*
Adfeii
v-
ţ&fiA-
t'
a
nr'
ALLIANCE, OHIO. I
(P*ndatâ la 1872)
Wr* «nr (HLB «AI VBCHI ft *Al
MARX BĂNCI 1ST SFATUL OIIIO.
RESURSE $3,500,000.00
Dep««!tntl heMll
•neS. undt
care este e corporaţie de automobile din cele mai bune şi care |n
scurt timp a făcut un mare succes. Automobilul IIARROUN as
tăzi se preţuieşte în fie care oraş. Fabrica lucrează cu cea mai de
plină forţă, grăbindu-se să facă toate eomenaile, pentru care e
plătită Corporaţia de -înainte. (1-3-5)
LA ANUL 1917 CORPORAŢIA A AVUT ^PLICAŢIU
NI PENTRU 250,000 DE AUTOMOBILE.
a cumpărat pămînt ţi^grade pentru $189,076.14
Fabrica nouă în care se lucrează la automobile
....
Maşinile costă nu mai puţin de cit $306,096.97
Uneltele şi alte aparat*
Cu aceste proprietăţi şi/ten calitatea automobilului HARROUN
D-tră aveţi acum o şansă bună a investa o parte din banii D-tră
ca să asiguraţi viitorul D-tră şi al copiilor D-voastră.
O acţie acuma costă $12 yi se aşteaptă să se scumpească.
(HNE SE GRĂBEŞTE, ACELA GtŞTIQA.
Scrieţi pe romîneştcyla adresa:
ALEXANDRU' BELIEF
OCOOCXXXOOCXXXXX)6OOOO0CX5OOOOOOOCX)OOCX)OQ0OCXXXXXXXXXXXD^
DAM 41A SUTA INTERES & 5
WSSSSBSSSS
o sob£
electrică, i
Aşa ca să fie gata pentru timpul friguros,
care în
Curînd
D-ta vei afla că soba electrioă e de 4 valoare
incalculabilă fiind o auxiliară la sistemul de în
călzit. Eţe se află d% vîxua^e la toate prăvăliile
electrice.
Aflaţi întotdeauna. îndeplineşte ori ce lucru în branşa
ceasta. Ohios Bl^g, Room 7-8, ALLIANCE, O. (3}
Phone: Bell 297 Ohio 2163. La reşedinţă: Ohio 4747.
flQAKXIGyBICnGâO9EC^9KW0ROPKXKHK^K3ICnQM0H0nC9GBGiK3n0ncmCWOI
CUMPĂRAŢI ACpUNI
DELA
-AŢENT1UNE!
Să recomandă cea mai modernă baie e
lectrică şi abur contra reumatismului şi al
tor boale' Doctor-fn tot timpul dispozi
ţie^ Moaşe diplomată din patria,
(lîugă şoul italienesc)
Bag eprijinol tuturor şi eu deosebire din
partea acelora cărora le-am ajutat în tre
eut* Cutrei^fi te convinge.
•HziM Hmntw «mm unu
^^S*SSffi£i?S£L-"»•*-
v
«ăr|i yk iwmm4 pmim S*»
UM
:JtK
4|»
uep«*iin|i Nşmi
BaniA, unde Vnnteţl anlfcumţl prin d»
lni|c«till« ec 1 le fnoe «uvcroiil. ye
•i?i:
n£PO^ITAHII STATUTI.ITI OHIO. v:-(
v.-U
st
'A
v
l*
t-
va fi aici. Această sobă electrică
dă o căldură intensă, şi sănătoasă şi poate fi în
i. %,
trehuinţata în ori ce cameră unde este lampă I*
lectrică.
.X.
l,
f,.
V
'J
"\if
i.
r-
Si
i
/V
•1
ff
15
.a,
$506,637.02
.-fi
$221,687.38."%

pe şip**!'
QMQ
•M
-jw-:
S-t
w
ii

xml | txt