OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, November 25, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-11-25/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
APARE IN FIE CASE ZI AFARA DE DUMINECA.
PUBLISHED DAILYITXCEPT SUNDAY, BY
THE UNIOfi OF ROUMANIAN SOCIETIES OPUBXs CO, INC.
6705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Bell Edgewaier 3295. Cuy. Lorain 420-R,
EDITOR-MANAGER: IVLltJS E. V. 10AN0VICI.
EDITOR: 10AN J1VI BĂNĂŢEANVL.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
TOTTED STATES AND CANADA $5.00
CLEVELAND AND EUROPA $6.00
Knt "A as tet-ond-elass wtatter 'Aug. t$,
1308 si the Post Office at Cleveland, 0H
under th* act of March 3,1979.
Aviators americani, su fBgitie] şt^e
ton ('Ap. James Norinsn II»!!.
Virgil Oomşs, Franţa.
o- -l.
vwwvt -v Von «IM ât fUM
ceva,
w CĂ S SI AN BARTH
rWS GIKSON STR., TOVNGSTOWN, OffW.
PHONE: BELt: FEDERAL 2914.
5405 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
THE PEOPLES BANK CO.
i I I 1 1 I A I A K O K 0 1 1 0
ftA KOI U VOBBIfTX KOmmfTX. (3—6)
t* 0*r» 11 pătaţi
R. A. KOCH & CO

*X~
If
£*'*«.
Jt"**
'4 ..-r "•:•*».
,!'i.p
IV
jjţ-»
5-
I"
s&~
at.
.v
PAOTfAZ
':%»''tv.
sub domnia
nut
WBSTRTPTioN PEE
La .o parte din Bucovina ţin şi
rac ia,
Luna viitoare,
A
'J
rSt
K'
If*
i
W'VZT^'* ,i -^v
A E I A
TBB OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Cel mai răspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
O I E
lr.j-)îVco aliaţii an iacut promsinnilo do lip*ft'Rommiei,
Sîrbiei şi Groetei, după-CP premises-era o Polonic independen
tă cu rm sistem de guvernare după placul său, iată eă îşi cuce
riră şi.Cehoslavii partea lor şi la fel îş.i căpătară şi .iugoslavii
drepturile lor, după care atîţia amar de ani au însătoşat.
stăm însă acrura drept şi să judecăm: de departe să re-'
de de micuţe sunt naţiunile acestea şi cît de mari sunt pa
tkttele şi «:mdurile lor de mărire naţională. O, de am întîlni ace
laş lumi şi la confraţii w^ri de peste tot locul, din larga acea
sta de Americă, cît de fericiţi ne-am simţi şi cite minuni nu am
fiJVr'Ut pînă acuma, pe baza ţinerii împreună.
"i iată că atunci cînd ai noştri, o jumătate din ei, stan de
part- de ori ce mkşcarc naţională, cînd alţii obicinuiţi să fie tot
bpaetări de trenuri ungureşti si slugi supuse, iar alţii, cîţi-va
fa ai tui Petrino, strigă după republică, atunci celelalte naţiu
ni locuitoare jur împrejur de noi, muncesc şi pregătesc lucruri
Mar. pentru ea eă arate \inor ţinuturi locuite de Romîni.
Polonia, bunăoară, prin pianistul ei Paderev^ky, pretfwde
nu
mal mult nici mai puţin decît întreagă Bucovina, pe cuvînt

I?
AWVI
ASPIRAŢII.
Bai lX^JUS z. V. IDAHOVICI.
craiului lor leşesc Sobieţky, Bucovina s'ar
de ţara lor.
La sul. Bulgaria îşi cere îndărăt cadrilaterul. Norocul că
3»i va fi părtinită de nimenea, din căusa ţinutei sale atîta de
acnorocită în acest război.
rutenii.
Ungurii roiesc Ardealul si/pe mai departe, iar fraţii no
ştri «rrbi, mar mîncaţi de nevoile războiului, mai păţiţi, au pă
t*UM8 prin unele părţi ale Băgatului, ca să
?si
tate şi în acest acop, cer dela aliaţi şi vor cere şi la masa de pa
#e, Tiiulte, tare multe sate romîneşti din Bănat, cari astăzi sunt
locuite şi stăpînite în majoritate de fraţi de ai noştri bănăţeni.
V 1 rmînd în ordine cronologică, trebuie să ne bucurăm că
Mu mai avem şi alţi vecini hrăpăreţi, cari să 'şi mai ceară şi ei
frînttrri din coapsa tinuturilor locuite de Romîni.
Bulgaria încă mai alăptează gîndul ei absurd de mărire
naţională. Tar Grecia, pe basa unor resoane istorice, eere tot ţi
nutul locuit de greei, pentru dînsa.
(Jîi de cu greu să va putea face dreptate Acestor naţiuni în
ziua de jtKlecată? Şi ce impresiune tristă au să facă dînRele a
supra aliaţilor mari, atunci cînd una încearcă să răpească teri
tor dela eeealaltă. Ca să li să facă o adevărată dreptsrte tuturo
ra, aşa ca toţi să fie mulţumiţi, are să fie foarte greu.
i'i trebuie.^ă- se facă. »Şi dacă este ca să se restabilească or
dinea peste tot locul, cu atîta mai mult în Balcani, va trebui ea
hotărîrile coufevenţei să fie cît să poate de radicale. Soluţii de
,*iumftt.hte numai, împăcări de azi pe mîine, mai mult ajr 'stri-
?a, decît ar drege, situaţiei din Balcani.
'ar trece nici doi ani'şi vesparul de aici, iară,ar fi In plin
imul Rău. x*
Iată Grecia bunăoară. Dînsa cere agiguranţa pentru vijior
J^fr viaţă liberă naţională, care să îngăduie popoarălor a se
uezvolta fară de nici o stînjenire. Dînsa îşi preţuieşte grecii săi
din
Tracia la suma de 700.000 contra 110.000 Bulgari.
.Bulgaria de altă parte susţine că şi dînsa ar avea drepturi
în
4e oarece dînsa are mai mulţi şi Grecia mai puţini lo
cuitori acolo.
ii fel de dispută ca între Unguri şi Romini, pentru Ar^e
aL Aspiraţii şi de o parte ca şi de ceealaltă.
în tata acestora trebuie să ne aducem aminte cW asigură
,\Tile primite de mult de Sîrbia, Romînia şi Grecia, din partea
aliaţilor, că dînşii vor garanta independenţa teritorială şi na
ţiAial^, crrm şi dreptele pretensiuni a acestor ţări.
¥1 o adevărată mîngăiere sufletească pentru noi, în aceste
2î!e de pescuit în tulbure, că însuşi preşedintele acestei ţări i?e
a garantat înfăptuirea unei Romînii Mari. Pe baza acestor ga
ranţii, putem să nădăjduim, putem deja să privim la viitoarea
noastră ţară, ca la o ţară care cuprinde în braţele graniţelor
haW pe eel 14 milioane şi jumătate de Romîni.
fi ţi-
facă ei însisi drep
probabil să vor aduna marile căpetenii în
Franţa pentru ea să ia foarfecile în mîini şi să eroiască, pe-Tîn
"î gă altele multe şi noua mapă a Balcanilor. Atenţiunea lumii
începe a se îndrepta spre masa kt care să va hotărî smr
teea tuturor popo®răăor.
Fraţii noştri din Paris muncesc ^lin greu pentru aspirâţii
te noastre r^mîinpşti «i tot hi fel munceşte biroul Ligei noastfe
dhi Washington. Dînşii, şi de o parte şi de e^ealaltă, fac tot ce
pot pentru da, causa neamului nostm să fie cunoscută luttui,
înainte ca şi după pace.
Oi ca mtfjwa dînşiior să fie încormiată
nn XT: b,X «i».. «i —X i i
au de aikins. Ni*& oere şi nouă şt cu drept ^nvtnt, ca
9 poată dpef cir bană izblndă pînă la capăt.
pflMp^0U00^^se^ka: tţe&6ie să" ranneiip din grea-,' uniţi
V |MMni Imiris »Mflii^hii de dragul copiitor, de dra
"v
en snceeme,
Mărunţişuri,
Trotzky^şi Lcnino îşi (lâdeau
rîml la rănile pe cari le primeau,
de la pouhiţie. De aeum sa vede
ea hi'au ascuns. în schimb însă
s'a deschis o căsăpie naţională
aici în America printre romîni.
Primul Vulnerat a fost Trdtzkv
Pef rino, de la Chicago, care a pri
mit io muiţime de bani mărunţi.
Pe urma lui vine simandicosul
Cernican de la Detroit, Michi A
şa ,su î^ieoroiiează gloriile.
Un tfiinoscStor ne s^me ci da
că bărbatul face paş micuţ pe lîn
pră
fmie. însemnează eă sunt în
credinţaţi, iar dacă face paşul
lung, unul pînă cînd face dîn
sa doi, a-ceea însemnează că sunt
câsDtoriţi.
Alţi oameni stmt atîta de
îieastîmpăraţu că tiu. merg toate
după gustul lor încît ar mai tre
bui amintiţi din dud în cînd, ca
să nu uite că nu lumea-i pentru
ei. ci fcî pentru lume.
E epistolă datată dîn Trenton.
X. .T. şi trimisă la Philadelphia/
Pa. a mişcat pe multă lume. Pî
nă ehiat şi pocăiţii vor să o pu
blice în foaia „Creştinul" iar ţei
de la „Deşteptarea4* şi cu Petri
no al lor de la Chicago, vor
scoată o etliţiune separată.
Bărbierul Ienăşel crede că şi
cu scrisul de studii despre „mora
lă" merpre tot aşa de uşor ca şi
eu făcutul de săpiinele cînd îl ra
de pe răspopitul de la mînăstire.
I^a redacţia ziarului „America"
să caută o maşină d«. scris. A
vem lipsă neapărată de dînsa.
Domnule Cucuiat de la Detroit,
nu ne poţi da o adresă. Sftii fa u
na. de pe vremurile vechi...
Pe Petrino din rchtea pro, dspa
ce l-au cusut la cap. ca să nu i-se
scurgă toată învăţătura afară,
l-au espedat de unde a venit.
Ce să va.^alegc tainicii tainelor
.«nul wr ştijc|Unu.Ji»f»L au taine
de tăinuit
Să caută un om cinstit cai^ sa
stea de vorbă cu Zamfircscu de
la Detroit, Midi.
r» mit» i i i |i ii"'
CETEŞTE ANUNŢURILE DE A
STÂZI SI VEI VEDEA CA GĂ
S3STI CEVA* TREBUINCIOS
PENTRU DUMNEATA.
INFORMAU
Scheidemann demisionea^l.
Basel, r— Philipp Scheidemann ă
demisionat din postul de minis
tru de finanţe al noului guvern
German, iar-locul lui a fost luat
de Herr Landsberg. secretarul
publicităţii, artei şi literatiirei.
,f
Explozie în Olandii.«-» Eindho
ven, Olanda. Fugitivii ce au
trecut* frontiera Belgiană-Olan
deză raportează că^mai mulţi o
landezi au fost răniţi de o explo
zie ce a avut loc în comuna Gljeel,
ce se află la 26 mile spre sud-ost
de Antwerp. Satul a feat com
plect devastat.
v
^Preşedintele a semnat legea
prohibiţiei. Washington.
Prohibiţia ca măsură pentru răz
boi va deveni o realitate de la 1
Iunie 1919. Preşedintele Wilson
ieri tîrziu a semnat actul de lege
prin care *e opreşte tinderea de
băuturi.
din închisoarea Hunilor. B.«- ,,siM
Lt. Charles R. Codman, Lt. Ro
bert Broenind şi Lt. Henry Lews,
toţi membrii din corpul de avia
ţie American au scăpat din închi
soarea germană cu efteva zile
înainte de a se semna armistiţiul.
Om de patruaeei şi faae cto aoi
omorît de automobil. Cleve
land. Thomas Gray, în etate
de patruzeci şi şase de ani, a fost
dus la spitalul St. Alexis, Vineri,
şapte ceasuri după ce a fbst lovit
de un automobil la E. 55 Street
şi Kinsman Rd. După accident
Gray a mers pînă acasă, poliţia
nu a fost înştiinţată decît numai
după ce a trecut mai multe cea-
'IPsSfS*
*v,3$
€k)tt^ înain­
tat rugă rile de faliment la Utttri
biuiid din Olanda.
i.S
fjurî. poct&rU:
rupte mai
imului ou a
linoscut.
w
Tren
,wrv
spus ca-i simt
coaste. Numele'
obi-lul estfe oecu-
Copa *UŞ0fl* 4fin joc. Cleve
land. CharlSs ISchaefer de cinci
ani a murit la ^pi talul Fair view
Park. CopiluîSa prim it
o rană de
v
glonte pe cînd »e juea cu un alt
copil, William Radclilfe,
iaşi etate. i f,
4
M^ckensen aJVmg la Berlin.
Copenhaga.- Mareşalul Von
Mackenşeu şi statul lui major a
ajuna în Betfiin din jRomînia,
spune o depeşe din capitala Ger
maniei. Pe ctiuî forţele lui Ma
ckenşeu trecea» prin Ungaria de
mai multe ori au de
trupele ungitreşti.
s
cu
nsţniţie
a «zplodat.
Londra. Un tren german plin
cu muniţie a explodat cauzînd
rănirea a 1,505 pînă la 2,000 per
soane. O sută şi cincizeci de morţi
au fost număraţi pînă acum. Şti
rea este dată de cătfe Central
News din Amsterdam. Cei răniţi
supt transportaţi la Bud& în 0
landa.
Explozia a fost cauzată de un
copi] ce jiieîndu-se a făcut focul,
vîntul a dus scînteele Ift trenul
ee s'a aprins.
Toţi HdhenaolfePSti vme părăsi
Germania. Amsterdam. Toţi
membrii dinastiei Hohensollern
vor părăsi deţmania în scurt
timp, spune o depeşă din Frank
fort către Roterdam Courant.
Locui *uude^. vgr (Jîi^e^e ne-cuno-
•:i-fi
Saxonia
e
pentru republică..
Amsterdam. In o proclaiftaţie
către poporul Saxon, noul gu
vern din Saxonia, spune o depeşă
din Dresden, să sileşte ea să, ni
micească vechia constiţie federa
lă şi încearcă a lucra pentru o re
pulică a tuturor germanilor între
cane sa $*. şi germanii dim Au
stria.
Tord sft vetrags din sfâeeit.
Detroit. Henry Ford a anunţat
azi retragerea lui de la Ford Mo
tor Co. controlul complect a "iost
lăsat, fecitrruhn său Edsel.
n.
MORALA SOCIALISTA.
„întunecimea" publică un arti
col al unui FigUrn-Bărbieriţl, prin
care acest „tovarăş" are neruşina
rea ca să apere imoralitatea aso
ciaţiilor săi. Cazul e interesant,
mai ales prin fapttil cutezanţei
acesHui om de a cădea în un aşa
paradox. Pentru Dumnezeu, doar
voi soeialîştii sbieraţi mereu eă
ceialalţi sunt imorali, şi acum
cînd sunteţi prinşi cu mîţa în sac,
cînd vi-se arată păcatele ordina
re, atunci „imoralitatea,, e mora
litate? S'a arătat ce a făcut omul
din St: LoPis şi aceasta s'a fă
cut numai spre a se dovedi că
sufletele josnice, au în ele un sîm
bure josnic din naştere şi nici
odată itu pot fi curate. E intere
sant însă că „Tovarăşul Figaro"
ea apărarea unui om compromis,
nu numai în faţa publicului ce de
mult este convins de întunecimea
maniacilor socialişti, ci chiar în
faţa socialiştilor cinstiţi.
fî un ceva suspect îib pledar?a
!ui Fijraro —^se pare că e o. te
mere. Ştiţi povestea aceia* cînd
doi oameni. d(* altfel cinstiţi, i-sf
pus păcatele de au jhirat curcile
unui sătean. Acesta a adus jan
darmi, cari au început cercetări
le ca să afle prada, unul dintre
Tioţi mai fricos s'a ascuns în pod,
cînd jandarmii au luat interoga
torul celui de jos, acesta jurîn^
du-se a zis „Cel de sus tftie''.
Auzind hoţut din pod, cuvinte
Je acestea şi erezînd că a îis că
,„
gul viitorhj»! care ne va bine ori râu
noastre dîn aceste zite mari.
1/Î0
strigat: „Si el ştie". Si
a
hoţii au {ost prinşi Pove
,tă
Kt
se rep(
Fig&r0 a luat apă
rarea imoralului din St. Louis, a
cărui toc nu este între oamenii
cinstiţi, fiindcă dft încă jSrobc de
un suflet josnic şi apărarea a-j
ceasta ne face bănuitori, şi aşa
'm treacăt să 'facem o mică între
bare D-nule? îpigarot ţi^ai ^itat
de fata pe care, ai nenorocit-onn
Detroit, Mich-,, o scrisoare prii»
care a ţi fost acuzat în faţa „To
varăşilor" de abducere. se află
oare unde... Veţi 2îce că e che
stie privată! Nu-i aşa? 0 să ne
ocupăm, cînd vom avea timp, şi
de accasta, acum ,e destul a spu
ne că motivul d-tră de a «păU
î?«
1
*1®», '**.
*:$£• iw:
'y
VWtfyjLf %W'
N
Aeum d-nuT meu care e calomr
niftt Si care e calomniatorul? Aţi
uKat eă puterea voastră e foarte
imitată, şi totuşi^o întrebuinţaţi
spre a nenoroci pe alţii Cie aţi
face, avînd un arftfel de caracter,
daeă aţi ajunge la putere? Ori
ce fracţie prtlitfoă ori socială /fcre
bue să aibă ca bazemoralitatea la
fel omul politic ori prominent în
mişcării .sociale trebue sâ aibă
un record oUrat. Faptele unui
cm oglindează Starea lui sufletea
scă, şi cînd am 'sta să luăm ,în
cercetare faptele leadărilor socia
lişti, de sigur am ajunge la con
clu7ia că -sufletele lor sunt îm
puţite. Si, acum, gîndeşţe- te bine,
omule, poate- cineva da ţr.e%are
unor oamgni ce nu pot fi stăpîni
pe propriile lor porniri?
Mişcarea naţionalistă îşi are
rostul ei ştiu că se fac rostii, am
cetit prin ,,Întunecimea" confun
dîndu-se alte mişeari, ori alte pqr
tide cu mişcările naţionaliştilor.
Dar' ce se poate aştepta (Te la ni
şte oameni ce au boala mîneă
rimei de jimbă, şi lipsa totală, de
raţiune? Cred că d-tră d-le Figa
ro puteţi lajiuu briciul foarte bi
ne, dar să mă crezi eşti prea prost
cînd este vorba de o teorie mai
înaltă^ decît aceia ce' se ţine de
arta d-tale. Că nu sunteţi consec
venţi teoriilor voastre e destul
a-ţi aminti, de-eîte or te-ai făcut
patraon. Adeeă tot e- mai bine
capitalist ca proletar! Si sunt o
mulţime dintre d-tră ce propagă
apă şi beâ vin de pildă e*v mo
rala pe care doriţi ca alţii să o
păstreze cu sfinţenie, pe cînd în
cercurilc d-tri| e prifnîtijf imorali
tatea cu alai.
Socialismul, în felul în care să
prezintă acum, e un ceva foarte
netrebnic, fiecare om cinstit, da
că vrea ea să-şi apera cinstea
lui. i-se impune datori#^» să se
fcroască de socialişti.
SCRISOARE DIN FRANŢA.
Onorat prezidiu şi fraţi membrii
ai Societăţii „Prinţul Nioolae"
din Bridgeport, Ohio!
Eu Virgil Comşa din comuna
Comăna Superioară, judeţul Fă
frăraş. Transilvania. Romînia,
vin a vă aduce la cunoştinţă ca
membru al d-tră, cît şi al Uniunii
cum că din mjla bunului Dumne
zeu mă aflu binişor. Deci doresc
ca mica cea epistolă să vă găseas
că' pe toţi cu sînge romînesc în
bine. Mai departe onorat prezi
diu şi fraţi membrii, acum este un
timp lung de cînd am plecat din
tre d-tră la daterinţa idealului
nostru romînesc. Cred «ă ştiţi
cu toţii că pe ce drum am plecat
fără ca să'vă'mai scriu.
Aşa că aeum mă aflu în Franţa
cam de vre-o 4 luni. în timpul
de cînd sunt aici mi-am făcut da
torinţa din cît am putut.
De prezent mă aflh în Hospi
tal şi sunt operat la un picior de
vre-o cîteva zile, aeum mă aflu
mai binişor, mulţumesc lui Dum
nezeu.
Jj'înd'mă voiu face bine, vă voiu
scrie 4ijtă epistolă şi vă voiu tri
mite şi un certificat de la Doctor.
Onorat prezidiu şi fraţi mem
brii, vă rog a nu lua în nume de
rău pentru ca nu v'am scris pî
nă acum, c37m £îndiţi-v& unde
suntem şi ce zile petrecem.
dragoste
(5—6—2)
®(g)
v
Apoi noutăţi nu atu să vă.scriu.
că nu e cu putinţă, dar cred că
cetiţi foile în care aflaţi noutăţi
le despre doi. Decidă rog pe
toţi fraţi Romîni sa cetiţi ziarul
ca să ştiţi ce face „Bravii Ameri
câni". Noi aici în Hospital sun
tem foarte bine trataţi de veltă
riţele americane. Deci vă rog pe
toţi fraţi Romîni să sprijiniţi
„Crucea Roşie'' căci aceea e ma
ma noastră a bolnavilor, căci ne
îijgrijeşte eu* d^ toate.
încheiu epistola şi

salut
momimoMjacxfoaomoKoaoi
4*
•4-
cu
frăţească al d-tră
bim
mem
VADAT OM TEMNIŢA.
JACKSON, MICH., 22 Nov.
Doi puşcăriaşi condamnaţi pe vî
4ţă şi trei pe un timp foarte lung
au evadat din temniţă, reuşind să
scape printre mujţimeâ de ofi
ţeri şi cetăţeni ce «'au luat du
pă ei după ce an rctşrt aă. fugă
din temniţa."
|)oi dintre puşcăriaşi synt albi,
iar ţrei negrii
P0ŞIA RttAGf ia
avem aft
amin-
la picior în jes de
V
(OU. M+l
"fa:
E. HALBREICH
Prăvălie cu tot felul de îmbrăcămimte şi încăîţăininte pen
tru femei, bărbaţi şi copii, cu preţurile cele mai moderate.
Veniţi şi vă convingeţi de calitatea mârfelor ee le avem.
HUZ1CA BĂTRÎNULUI CASS1AN BARTH
Onor. Societăţi, Olnbari şi Paro\jhii se pot adresa
cu toată încrederea acestei vedhi muzici.
Muzica e compusă din 14 persoane şi «e poate îm
părţi 4n două: o parte condiieă dft tatăl şi a dom d|^
fiul, care e tot atît de recunoscut.
ăldresaţi-vă deci şi fiului şi tatihii p« aâmuţ
•'ţasă. proprie. Trei minute dela hala Soc. Plugarul.
WULTm 4t% LA BAHJ IHIFUfI 9AH0A NOASTRA.
mmU
EENUMIT FABRICANT DB
V -STEAGURI SI ESARPE.
COCARDE SI BUTONI,
D1H ETAfflELI XJltt»
4139 SUPERIOR AVE., CLEVELAND, OHIO
Dacă aveţi lipsă de ceva de felul acesta» scrieţi-ne
iPrima instituţie tipografică]]
in Statele Unite
INSTITUTUL DE ARÎt
AL ZIARULUI
„AMERICA",
f.¥ *f ..J
fTonctot ta 190&'
în
atelierele sale se execută ori Cte 'Tuitflîî,
mai simple pînă la cele mai fine, ca: Reviste, Calendare,
Broşuri, Chitanţiere pentru Societăţi şi Parochii, Statu
te, Invitări pentru baluri, cununii şi botezuri. Ori ce
lucrare se execută în timpul cel mai scurt, graţie aranja
mentului şi maşinilor moderne de cari dispunem.
DEVIZA INSTITUTULUI ESTE:
Lucrare tenştiincifui, preturi eftine
Rugăm onoratele Societăţi, Parochii fi Sn special pe
toţi Roxmnii să 8pr|ji&mcă această instituţie prin m
menzile D-lor.
UNIUNEA SOCIETATtllffl ROMANE
DE AJUTOR SI GtILl DIN AMERICA.
CEA MAI VECHE Şl MM PUTERNICĂ 0R
GANIZAŢIUNE ROMÎNEASCA DIN AMERICA.
734 SO LIBERTY ST., ALLIANCE, O.
ta caxuH de accidente grave, perderea unui picior sau
al unei mîni, membrul capătă un ajutor de $700.00. In
cazuri d& moarte urmaşii mortului capătă un beneficiu
de $700.00» Perderea călcîiului de la glesnă Sn sus se soco
teşte de accidei^ grav fi plâteşte on $700.00. Perde
rea a patru degete dela o mînfr se socoteşte de aecident
grav şi se jlă*eşte cu $700.00. In oasutl de accidente uşoa
i re, membrul capătă un beneficiu de^SOO OO. Perderea unui
ochiţi sau jumătate din laba piciorului, sex consideră ca
Accident uşor fi se plăteşte ou $800J80. Perderea degetu
lui mic*să piteşte cu $2&00, cel inelar cu $38.00, iar ce
lelalte cu cite $50.00. In
caz
de perâenta
a
cţdâit grav,sia Meu celedelamină.
'y*rT'-• aa?-— Mu -y
A-
JB
'HV, I
v
RIE 10ll.
-:v
8
n
y
(3—6)
ori |1 obML
•x
He Usc cele
a
patru degete de
doua încheietură te, socoteşte ca ac
Din beaeficiulde moarta, cĂid moftenttorfi direcţi nu
»e află pe Gagă mort, nu poate clieltui pentru ^morr
mîntare mai mult ca $200.Clb. P* ti&jflt, aceste ajutare
date de Uniime, Societăţile,la eare vpirffa» un membtuj
dau ajutoare în ca* de bod% pe map de şase luni trei
m*» A-«
m—a* aaAtAi.-.tac^eiMiaaa jţ.'n
i.
.-«,1
s,
iimI1mpţ,^JH
:a
I)
HŞPipjl «WI mal
i
ţT
s'Vr .'li
i
11.
v-.i'
V
•1
1
"v!

J?'
$
SkA
.4
)ri'

xml | txt