OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, November 30, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-11-30/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

SAVINGS STAMPS.
ISSUED BY TEk.
UNITED STATES
GOVERNMENT.
R&ches 100,000 people
VOL. XIII.- NO, 274]
town, fyţ „Ludoşana" din Niles, O. ,,Sămînătorul Romîn" din East
Youngstown, O. „Dr. Iuiiu Maniu" in Canton, O. „America" din
Wheetlţgid, „Dr. C. Angelescu" din Cleveland, O. şt'*-- ca socie
tate loca|| Harnica „Albina".
FULL LEASED WISE 8EKVICB
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
SE INCEAPA 0 CONTRA-
ThV% .riciai 6rgan of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
The only Roumanian DdHy in U.
CLEVELAND, 0., -, 30 NOV. 1918.
im HO. fc«MP' K WE ACT Of 0CIW816,1!17, OH fit flfl POST OffKE Of mm, OHIO.- BT IK WDB Of THE PK8BQIT, 11BMBOH, POSlMBIDrfiOOjlL
and Canada Largest circulation*

*.1
»fV î"
T«$
"iH.
f-i
i,.
t-
t.
.^«W
mm MnBiniii&
meess-ssssssaaess
w. s. s.
v
tf*
ÎNMORMÂNTAREA FRA
TELUI IOAN PACURAR.
_' durerea ce-ţi lasă In inimă perderea «nu» prieten bun,
Iţ unui om cu care ai muncit şi care te-a înţeles, stăteam în faţa sicriu
lui în care era aşezat fratele şi preşedintele nosţru. Auzeam suspinele
tovarăşei dînsului, atîta de întristată ca rari alte femei, prin şiragul
lacrimilor curăţitoare, întrezăream prieteni, cunoscuţi, veniţi de ap
fbape ca şi din depărtări. Apostoli dela margini. Veniseră să dea cu
^venita cinste celui ce a condus destinele organizaţiei atîta timp şi cu
atîta succes. Şi cum stăteam aşa, pare că din întunerecul nefiinţei mi
desprindea mai limpede, mai lămurit ca totdeauna zădărnicia luj
"telor noastre şi nemernicia noastră de pămînteni, toţi unul »a altul
«sîifdiţi sorţii spusă 'n cărţile sfinte:Jknd dobîndim lumea atuncea
'n groapă ne sâlăşluim"...
Şi în faţa acestei filosofii adînci părea că întreagă munca noastră
avînturile după aceea ce numim ideal, sa surpa ca jucăriile unor copii.
Ci în faţa acestui fior pripit adusumi-am aminte că datorinţa noa
stră este a lupta nu numai pentru noi cei de azi, că gîndul nostru tot
deauna trebuie să fie la viitorime, că avem datorinţe sfinte pe cari
^Jrebuie să le îndeplinim pentru ca să putem trece cu sufletul liniştit
,' fragul viitorului, cum 'l-a trecut •scumpul nostru mort.
Şi cum priveam la faţa lui pe care înmărmurise zimbetul, simţeam
.jun fior, pe cît de adînc pe atîta de tainic şi sfînt. Era un nou îmbold
ţi acuma părea că înţeleg mai mult ca ori cînd cuvîntul său din urmă:
„Grijiţi de Uniune..."
tîîte nu ar fi spus el, de ar mai fi putut vorbi Cum nu ar fi spus
5*. aceeaşi convingere: „grijiţi de ziar" ori „daţi-'i înainte cu Liga".
Cînd, obosit, mi-am întors privirea pe o clipă, am deosebit în jurul
-Aicriiului pe fraţii: loan Cosma, loan N. Şufană, loan G. Hoza, Efrem
^|Urcan, M. Schiopu, A. Trie, A. Crăciun, N. Nestor, fratele dînsului P.
v păcurar, rudenii, prieteni, «tunători, ve^iţiduitoate părţile «a să-i
,^ţv^dea cinstea cuvenită. y
Ziua următoare âm 'iiaâî adaus' Ta* «îrilT eeîw ^ift-irttmelfr damni
lor: A. Marian, G. Bodîrnea şi loan Schitea.
Ceeace prevedeam dela început s'a îndeplinit. înmormîntarca a
^fost cît să* poate de frumoasa. Coşciugul şi fruntaşii Uniunii au fost
fotografiaţi în casă. Serviciul funcbral a fost celebrat de preoţii: N.
oşowrt:
Clonţa, T. Boşca şi R. Doctor lîngă dînşii, ca stimători ai defunctu
lui şi ca prieteni .sinceri ai organizaţiei erau şi simpaticii preoţi S. Du
lua, părintele dela Canton atîta de greu lovit de soartă şi părintele T.
Popovici dela Alliance, O.
In mijlocul regretelor generale să ridică eotwmeta netyiinărate şi
membrii C. S. E. anume aleşi pentru acel scop ridică coşciugul. Cîntă
rile jalnice ale preoţilor, străbat pînă Ia stradă. Iar strada 'i plini de
prieteni, de membri de ai societăţii, de străini. Un mosaic întreg.
COROANELE:
Cine ar fi putu*t1tv graba mare^ să-şi noteze toate coroanele şi in»
s scripţiile de pe dînsele. Am deosebit admirabilele coroane dela „Uniu
nea Societăţilor Romîne"./Avea forma unei inimi, lucrată din crisan
temi galbeni, înlăuntrul cărora era scris cu violetul viorelelor „U. S.
fî. A." A doua în frumuseţă a fost coroana în formă de harfă a Comi
tetului Suprem EJxecutiv. A treia, compusă din crisantemi albi, era
coroana „Ligei Naţionale llomîne''. Apoi coroana ,,Institutului Tipo
grafic America'' a funcţionarilor dela Institut, şi pe urmă: un şir în
treg^eare părea că nu se mai sfîrşeşte: Coroane dela societăţile noastre
de ajutor. Din apropiere ca şi din depărtare. Coroana dela familie, dela
prieteni, cunoscuţi, stimători. Două automobile încărcate cu flori, O
avere în flori. Şi un miros plăcut ce străbătea împrejurimile.
DRAPELELE:
Toate drapelel^' au fost ifi In frunte ew drapelul Uniunii.
Appi, praporii parochiei noastre din Ellwood City, Pa. Pe urmă dra
pelele Societăţilor: „Leul" din Salem, O. „U. R. Ard. şi Trans." din
Alliance, O. ,,Negru Vodă" din McKees Rocks, Pa. „Regele Carol I"
din Ellwood City, Pa. „Transilvania" din Farrell, Pa. ,,Carpatina"
din Cleveland, O. „Ulpia Traiană" din Erie, Pa. „Traian şi Avram
lancu R: M.'' din Canton, O. „Prinţul Carol" din Zclienople, Pa.
„Cuza.Vodă" dinTMassillon,
O.
SERVICIUL 7UNEBRU
y Serviciul sa continui pe locflT vijffiĂ dfe tîn^S eisă. !nra tttodru
|li ma| jpătrunjzi pînă la coşciug.. Lumea să îmbulzise toată înainte.
Stegarii dela drapele doar erau pe de laturi: Ia o parte cei americani
$i la alta cei romîni. Părintele N. Clonţa rosteşte predica şi cere iertă
eiunile, arătînd meritele şi schiţînd viaţa scumpului nostru defunct,
are prin dtnsul îşi lua rămas bup dela organizaţie, societăţi, tovarăşii
muncă, dela toţi.
Nu vîntul toamnei ci părerea de tău după cel ee să muta dela
$di, fegretele noastre, ne-aa stors .tuturora lacrimi deopotrivă.
întovărăşit de toţi cei ce 'l-au stimat şi iubit» purtat pe braţe de
ţpvaraşii de muncă, coşciugul este ridicat şi cortejul funeral să înşiră
în o coloană care ameninţă a nu să .mai temina. Muzica eîntă. E o mu
tică de 25 persoane. Ma stoarce şi ea lacrimi. Cortejul să mişcă încet,
cum este obiceiul înmormîntări. Trecem prin piaţă. E admirat dQ
locuitoriibăştinaşi.
lit New Castle^ Pa., este carantină. Boala bîntuie încă /prin oraş.
(vUNtoate aeestea, ni s'a îngăduit conducerea scumpului mort la loca
dt veoi.
•h/iy**%f?''~?it'i 5 *».v*v«w~ -w
fi»»
fc
y i
4
v
„Plugarul Romîn" din Youngs-
care a cîatef n^riiMţ. S^ odnduie«e drapele
•'$? ti
V l'
fpiPiJ/ş
r-c'i
"k -Ă
ROUMANIAN
COOUUI fiEMAM YOK
REVOUITIL
LONDRA, 29 Nov. La o a
dunare ţinută în Berlin de către
consiliul soldaţilor şi muncitori
lor Herr Bart, secretarul pentru
politica socială din ministerul .lui
Ebert a declarat că o con.tra-re
voluţie e în progres./
Cîţiva generali au dat pro
clamaţie că ei vor începe o contra
revoluţie ca să disolve consiliul
soldaţilor şi muncitorilor.
Herr Barth spune că a'4 dat
ordin ca şeful armatei să .vină la
Berlin, şi că darea afară din arma
tă a genralului Eberhard a fost
cerută, din cauza unor arestări a
membrilor din consiliul soldaţilor
şi muncitorilor de pe-frontul de
vest.
Prinţul Maximilian de Baden,
fostul cancelar imperial, este fa
vorizat ca primul preşedinte al
republice i Germane, de către cer
curile democrate.
Consiliul comisarilor poporului
a numit o «omisiune ca să cercete
ze dacă sunt adevărate acuzele ce
se aduc că germanii au tratat rău
pe prison ierii de război. Comisiu
nea are ordin ca să ia mărturisi
rile sub jurămînt, iar cei vinovaţi
să fie daţi afară din armată. In
unele cazuri se va face şi prose
u i e e i i n a i f-
BOLŞEVICHIŞTIIAU CAP
TURAT CÎTEVA ORAŞE
IMPORTANTE.
POLONEZII DAU FOC IA
CASELE EVREILOR.
STOCKHOLM, Nov. 29. O
ştire sosită astăzi aici, spune eă
Bolşeviehiştii au capturat oraşele
Pskoff, Dvinsk şi Harva, nişte o
raşe foarte importante în Rusia de
nordvest.
O altă ştire din Lemberg spune
că polonezii au distrus 600 locuin
ţe evreieşti de acolo şi au ucis mai
multe mii evrei.
CAJÎQ1. AL AUSTRIEI E
NEBUN.
AMSTBBDĂM~29 Nov. O
depeşă din Insbruck spune că fo
stul îraffârat al Austriei sufci'e
de depresiuni mentale, el stă «cea
suri întregi la masa de lucru pri
vind în gol. Zita fosta Împără
teasă e foarte alarmantă de starea
sănătăţii bărbatului ei.
7 »Pe
AUSTRIACIIVDH PEDEP
SI PE TOŢI
RESPINSA
ÎNCEPEREA
U11
DL CAPIŢAN VASILE STOICA BOLNAV.
W ASHINGTON, I). C. Nov. 27. Preşedintele Ligei Naţionale
dl căpitan Vasile Stoica, din 23 Noemvrie a. c. sa află greu bolnav la
locuinţa sa din Washington. Istovit de munca încordată din ultimele
3 luni, dînsul să simţea slăbit şi bolnăvicios de aproape 2 săptămîni.
Munca din săptămina trecută în sfîrşit l-a doborît la pat. Ori ce pri
mejdie însă este înlăturată. Medicul a declarat că are nevoie, mai pe
sus de toate, de vre-o 10 zile de odihnă.
raport vinit puii Londra spu
ne că relaţiile dintre Bavaria şi
Berlin „datorită încercărilor fă
cute din Berlin ca să înşele popo
rul asupra condiţiilor din ţară"
suni" foarte' gtfaîv'e.T
lui. De pe nişte schele anume improvizate, locul d-lui M. Schiopu, vice
preşedinte al Uniunei, care avusese in grijă ordinul convoiului, este
luat de fotograful anume venit pentru ca să eternizeze clipa despăr
ţirii. Şi fotograful este crud şi porunceşte şi toţi trebuie să se supună.
CE SE VA ALEGE DE
MCADOO?
După ce îşi sfîrşeşte şi dînsul rostul său şi după ce preoţii îşi în
deplinesc şi dînşii servîţiul, dl Efrem Urean, secretar general, roste
şte cuvîntul de rămas bun. Abia am putut sa auzim cîteva cuvinte...
frînturi.... dl Urcan nu mai putea. îl năpădiseră şi pe dînsul lacri
mile.
In bătaia vîntului, pi* culmea colinei, în aceste clipe, eînd mă des
părţeam pentru totdeauna şi de unul dintră aleşii ^nembri,ai direcţiei
ziarului nostru, dacă m'ar fi întrebat cineva ce s'a petrecut aici, 'i-aşfî
îi Yăţpuns cu cuvintele poetului: -X-
c*ne
MÎ. '1
PHILADELPHIA, PA., 29 Nov.
Aici să crede foarte cu putinţă că
în 1 Ianuarie 1919 cînd ministrul
McAdoo. va eşi din serviciul gu
vernului, va deveni preşedinte
ori director al marei combinaţii
de export de oţel, o firmă care să
pregăteşte alăturea de United
Steel Corporation, jţpntru expor
tul oţelului.
Alţii spun că Mr. "WcAdoo, are
să plece şi dînsul în Franţa. Da
că este aşa, atunci abzicerca dîn
sului trebuc să între în efect îna
inte de 1 Ianuarie.
în legătură cu aceasta stă amin
teşte despre formarea unei corpo
raţii cu un capital de 2 bilioane
dolari, care să întreprindă lucră
rile de roconstruire din Franţa, să
facă contracte pentru rezidirea o
raşelor, trenurilor şi să restaureze
întreagă ţara aşa cum fusese îna
inte de război.
A tr
'nQropi părinte emf «1»/
'\\-y „Pg un om de omenie".
Şi ^uvlnţul acesta „omenie*' părea că are njH înţeles mi neobicinuit,
în ziuâ asta, ca oricînd alte dăţi.
ţJtSt «tăzi cînd scriu şirele acestea şi mS cutremur la golul rămas
nostru mort, în numele celor te l-au iubit fi stimat, Sn
eţmfemfrilor organiiaţiei noastre^ îi rie un:
S.
ICESUNT
I PENTRU
ZBOIULUI
Pe eînd naţiufeiţe aliate cer ex
trădarea lui Wiîhelm Holieuzol
lern de la Olanda^ iar autorităţile
legale dau noui Opinii prin care
justifică această ierere din Vie
na vine un raport ce spune ch gu
vernul care este acum la putere
în Austria cere ca toţi acei ce sunt
responsabili pentru începerea răz
boiului să fie daţi'în judecată.
Lista acelor ce vor fi judecaţi
coprinde şi pe fo&tu] împărat al
Austriei, pe toţi niarii duci austri
aci, contele Berthold. ee a fost
ministru de externe al Austro-Un
gariei eîneţ războiul s'a început,
şi contele Czerain, care a fost a
«urn la urmă ministru de externe.
Profesorul Bartfcelmey de la fa
cultatea de drept din Paris, a îna
intat opinia că fostul Kaiser cade
în clasa asasinilor a eărui crime
sunt „politice", ctp i expuse ex
trădarea. i
Postul împărat al Germaniei se
află foarte rău fiziceşte, spune
rapoartele primite din Glanda,
cari nu indică că liniştea pe care
o are Wilhelm îi este prielnică.
,'
sraca GERMAN i
(A SA AR-
BOKZE^E MARL
LONDRA, 29 Nov. Amiralul
Von Reuter, comandantul flotei
germane, ca răspuns la ordinul
amiralului Beatty ca steagul ger
man să nu mai arboreze pe nici
un vapor, amiralul german a ce
rut ca. ordiniil să fie cancelat
(şters). Von Reuter a declarat că
steagul german a arborat cu o
noare şi a menţinut ordinea deci
ordinul nu e justificat şi e în
contra legilor internaţionale.
Ca răspuns Beatty i-a arătat că
pînă acum încă mai există un stat
de război, şi că Hici unui vas ina
mic nu-i este permis a arbora
steag străin în apele engleze.
ALIAŢII VORLUA 0 ŢINU
TA IN AFACEREA ESTRA
DARII EX-KAISERULUI.
LONDRA, Nov. 29. Premierul
Clemenceau şi premierul Lloyd Ge
orge sa vor întruni aici Dumineca
viitoare pentru ca să discute pro
cedura pentru cererea faţă de Olan
da ca să predea aliaţilor pe fostul
Kaiser.
Franţa şi Marea Anglie, după
cum să ştie, s'au înţeles ca să facă o
şi juvcmnl ol:m
dez, pe cît să ştie, este gata a se su
pune.
Ziarul, care aduce această ştire,
spune eă mareşalul Foch şi colone
lul House vor lua şi dînşii parte la
această conferenţă.'
BOLŞEVISMUL SCOS DIN
BULGARIA.
WASHINGTON^ 29 Nov.
Veştile primite la legaţia bulgară
de aici arată eă bolşevismul a fost
scos cu totul din Bulgaria.
Ordinea s'a stabilit după scur
ta periodă în care s'a făcut de
monstraţii de stradă, iar prinţul
de coroană Boris a fost restabilit
în tronu-i.
Malinoff este ea pul noului gu
vern, formindu-sc un minister de
coaliţie. Theodoroff, de la parti
dul naţional este ministru da ex
terne.
Bulgaria a cerut de la America
ca să trimită 100,000 tone de grîu
ca să scape populaţia de foaipe.
UN SOLDAT GERMAN NU
ARE NICI HABAR DE
KAISER.
AMSTERDAM 23 Nov. Cou
tele Wilhelm Hohenzollern are să
părăsească în curînd castelul de
la Amerongen, pentru ca să se
supună unui tratament medical
din cauza nervilor săi slăbiţi.
Dînsul lăcrimează foarte adese
ori aşa că, une ori nu este în sta
re să-şi subscrie numele, di» cau
za că-i tremură mîna.
în unele cercuri de aici să cre
de că aliaţii au să ia o acţiune pu
ternică în afacerea lui Kaiser, ce
rînd de la guvernul olandtz să-1
alunge la frontieră ori să-1 predea
aliaţilor.
Contele de Hohenzollern iasă
foarte arare ori din curgea caste
lului. Cu prilejul unei preumblări
a sale în afară de curte a întîlnit
pe un. fost soldat german internat
de olandezi. Acesta a refuzat să-l
salute. Fostul Kaiser a cerut ex
plicaţii. Soldatul a scos din sîn
un drapel roşu.
Un atendent l-a întrebat dacă
ştie că omul -cu care "a vorbit este
fostul său Kaiser
„în iad cu Hohenzollernii"
Spunea soldatul „şase-din
tră fraţii mei au murit pentru
dînşii"! ,,.-V
v-
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
reîntoarcerea sa spre casă va sta
în Washington cîteva zile.
i I. i
PREŞEDINTELE WILSON
PLEACÂ ÎN EUROPA.
Lunia viitoare, cel mult Marţi,
preşedintele Wilson va pleea. îm
preună cu delegaţii la conferinţa
de pace. Dînsul va fi acompaniat
de ambasadorii Franţei şi Angliei,
de ministrul plenipotenţiar al Bel
giei, de femeile dînşilor şi de se
cretarii lor privaţi.
o
REORGANIZAREA GUVER
NULUI GERMAN.
HAG A, Nov. 29. Consiliul sol
daţilor de pe toate fronturile a fost
notificat să trimită delegaţi la o a
lunare specială pe ziua de 1 Decem
vrie a. e. la Baden, pentru ca să dis
cute participarea la planurile de re
organizare a guvernului german.
DEMISIUNI IN CABINE
TUL GERMAN.
BERLIN, 29 Nov. Cabinetul
german s'a adunat ea să ia în
considerare demisiunile înaintate
de către Dr. Solf, ministrul do
externe, a lui Erzberger. minis
trul din interior şi a lui Schei
deman, ministrul de finanţe.
-.r v
VIITOR DE AUR NEA
MUL NOSTRU ARE.
ROMINII DIN ARDEAL ŞI BĂNAT ÎŞI
PROCLAMĂ INDEPENDENTA.
COMl UCQ NA1XHH1E
DOLIUL UNIUNII.
In urma trecerii la cele eterne a fratelui nostru, fost
preşedinte, loan Păcurar, membrii de faţă ai Comitetului
Suprem Esecutiv şi ai direcţiei Companiei de Publicitate
„America", după ce au cumpănit bine perderea mare ce
o simţim toţi, ca o recunoaştere a meritelor neperitoare a
defunctului şi ca un fel de jale statutară* au adus urmă
toarea hotarîre:
1. Drapelele Uniune—In semn de doliu de pe acum
nu vor mai lua parte la nici o festivitate romînească, un
timp de 6 luni, adecă pînă la viitoarea adunare generală.
Drapelele vor sta îmbrăcate în obicinuitul zăbranic negru
pe tot decursul acestui timp.
2. Toţi membrii Comitetului Suprem Esecutiv cum
şi funcţionarii Uniunii Societăţilor Romîne de Ajutor şi
Cultură vor purta doliul obligator pînă la acelaşi termen.
Tot la fel are să fie şi cu inembrii direcţiunei Companiei
de Publicitate „America*' şi cu funcţionarii dela ziar ca şi
cu muncitorii
3. Toate societăţile noastre din Uniune vor purta do
liu timp de o lună de zile.
.S.S.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
ANUL XIII. -NO. 274
ROHAK
Primim ia redacţie următorul comunicat al „Ligei-Naţionale Ko
îuîne din America'':
„Americai 5/05 Detroit Ave. Cleveland, O. S'a confirmat (ade
verit, întărit) că Romînii din Transilvania, Bănat şi Ungaria şi-atl
proclamat independenţa. Consiliul naţional a trimis un ultimat gu
vernului unguresc ca să evacueze (părăsească) toate ţinuturile romî
neşţi şi să predea administraţia, justiţia, trenurile şi toate proprietă
ţile publice şi puterea politică, autorităţilor consiliului naţional.
ra ungureasca.
Saşii, din Youngstown, O. w ho
iririi să irimcată\7 deputăţie ta pre-
Onoraţi mortul nostru, Prin onoare ultixţft t* 'io
daţi, vă onoraţi pe voi înşi-vă! y
Wtlson, ca să ccară ca Ar-
dealul să fie prefăcut în republică.
Atare
Ştreang şi, atare crai
de sas, nu vi-ar trebui jupun houţt
REPREZENTANŢII ALIA
JILOR IN VIENA
SI BERLIN.
PARTS, 29 Nov. Aliaţii încă
vor denumi reprezentanţi cari să
plece la Viena şi Berlin, pentru
ca să investigheze condiţiile de
nutreminte înlăuntrul ţărilor nu
mite Puterile Centrale.
După cum să vesteşte, adminis
tratorul alimentelor, Mr. Hoover,
din Statele Unite, a avut masa de
,Tanksgivingday" în Brusela.,
ÎMPĂRATUL AUSTRIEI A
FOST SOMAT SE PARA
SEASCA ŢARA.
COPENHAGA, 29 Nov. O
depeşă din Leipzig spune că gu
vernul actual din Austria a somat
pe fostul împărat al Austriei Ca
rol ca să părăsească ţara, din cau
za agitaţiilor ce se fac de către
conservativi ca să se înceapă o
nouă contra-revoluţie.
i:
DM «*.
CĂPITAN VASILE STOICA.
VICEPREŞEDINTELE STA SE MIŞCA UNGURII Şl
TELOR UNITE VA RAMÎ
NE ACASA.
WASHINGTON, 29 Nov.
Pentru întreg timpul cînd preşe
dintele Statelor Unite va sta în
Europa şi cit va călători încolo şi
încoace, vicepreşedintele Marshall
va trebui să stea în Washington.
Dînsul va trebui să primească înj prin care să protesteze Iţi guvernul
mod oficios pe principele japonez \aeestei ţări, contra dorinţelor ro
Fushimi, care să reîntoarce acasă nunilor .şi să ceară ca Ardealul- Bă
de la vizita făcută în Londra du- natul şi celelalte ţinuturi locuite de
celui de Connaught. Principele, în Romîni să nu fie descopciate de fa-
SAŞII.
Ungurii şi Saşii din America nu
să stimpără. Vestea despre perde
rea Ardealului, le-a pătruns la na*
întocmai ca mirosid hreanului.
Ungurii, pe lîngă agitaţiile mari
ce le fac în toate părţile, au hotărit
să ţinu o adunare a lor în .Pitts
burgh, Pa. si acolo să ia o hotdrîre
mi
U
4
V
.a r.'
•M
ţWj,

xml | txt