OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, November 30, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-11-30/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
5705-trf DETROIT AVE., CLEVELAND, OHMs
Phones: Bell Edgewater 3295. Cuy. Lorain 420-R.
EDITOR-MANAGER: WLWS E. V. 10AN0VWI.
EDITOR: JOAN J1VI-BANAŢEANTJfc
f&ITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
Entered at second-class r.iattez, Aug»
iWQ at the Post Office at Cleveland, O., ffiSif LABB
under the act of March 3, 1879.
546 EAS^MAIN STREET. ALLIANCE, OHIOc
ţDr. HOWELL, 31 5. Howard St.
ORGLEi 10 A. at. la 4.S0 p. n. ScU» te la 0.30 In S p. m.
Dumineca anmai dupA fatele^ere.
Bade and: Trust Go.!
ALLIANCE. OHIO. ji

'W
1,1
v
i i
»i
,V'«S'
V
V
v*.
•0
I
1
:vm
i
fiti
"'r
w s
w
isinant
14
i?t wi
if
:S
n
Prin
1
ori
sUrift trebuie

A E I A
ROUMANIAN DAILY
Gel mai râspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
APARE ÎN FIE CARE ZI AFARĂ DE DUMINECA.
PUttlJNIlED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
O I E
U S I I O N
Dînsul avea pentru toţi un accent de înţelegere, pricepea
bine durerile mulţimii, năcazurile, luptele şi munca ce să şk
vîrşeşte în toţi ramii vieţii noastre publice din această ţară. Pe
lîngă acestea, era înzestrat cu o fire pe care nu o puteai scoate
uşor din sărite. Nu era pătimaş. Nu avea în vorbire patimă, nu
era înţepător, ci avea darul de a te convinge dela primul mo
ment. Şi acesta este un dar care nu este dat tuturora. Darul
ace. ta al dînsului '1-a înălţat în ochii noştri.
Iar astăzi cînd privim în jur de noi, cînd simţim lipsa dîn
sului, să pare că ni să întunecă şi numai acuma ne dăm bine
seamă de p^rderea ce am îndurat'o.
în drumul nostru de organizaţie, piuă pe bune baze, avind
la temelia sa binele şi fericirea miilor de membri,» coborîtu-ne
am cu sufletele noastre şi plecatune-am capetele în faţa lovitu
rii grele ce ne-a ajuns. Datu-'i-am şi îi vom mai da din prinosul
sentimentelor noastre, aceea ce i să cuvine, c$ci datori suntem
să ne cinstim morţii chiar şi atunci oîad ar fi i&ki, dacum cînd
avem un mort de calibrul dînsului.
Ci pe lîngă datorinţa aceasta nu trebuie să uităm nici oda
tă că noi mai avem şi alte datorinţe. Nu trebuie să uităm că
dînsul ne-a lăsat tuturora ca un testament scump, un îndemn,
o pildă de muncă pentru viitor:
„Grijiţi de Uniune!"...
Ei, bine. Atunci cînd luptătorul nostru cade şi fruntea lui
este încununată, de laurii izbînzilor de pînă aci, luptătorii ve
chi, falanga mare, na trebuie să peardă nici un prilej pentru
ca să ducă mai departe, din biruinţa în biruinţă, steagul pe
care cu atîta vrednicie, '1-a dus dînsul.
Locul fratelui Păcurar, funcţiunea dînsului, pentru viitor,
pînă la alegerea ce va urma adunării generale din Iulie anul
viitor, are să fia. purtata de fratele loan Oooma, fost prim pre
şedinte al Uniunii noastre.
Noi ştim atîta de bine că fratele Păcurar, daca a avut iz
bânzi în conducerea organizaţiei noastre, aVut'a şi de ale dînsu
lui, dar a avut şi concursul, ajutor&l tuturora, celora cu cari &
muncit împreună:
De aceea, acuma cînddîiwul nu.mai este cînd fratele Oos
»a 'i ocupa locul, datori suntem toţC mai mult ca^ori ctfuLal-'i
dim fratelui Cosma întreg sprijinul nostru, şa muncim ioţialAr
turea de dînsul, pentru ca sa ducem, si purtăm şi^e mai d*p*r
te în triumf, mîndrul nostru steag, pe caro 'i scării: Jfrâţiatate,
Libertate, Egalitate şi Unire".
i '%. fy v
i "V
.*** K- *,
i v
4
i'
A N U I
.«iiif $5.00
$6.00
iS iKS»
Pe urma unei perderi.
De: IULIUS E. V. IOANOVIOE
Cu ultimul bulgăr de ţarină ce s'a aruncat pe mormîntul
proaspăt încă dela New-Castle, Pa. ne-am despărţit de unul
diiitră cei iubiţi şi scumpi ai noştri. Nu este o despărţire pen
tru un timp mărginit, ci o despărţire pentru o vecinicie.
Din mîndra falangă a luptătorilor noştri, a organizatori
lor şi chibzuitorilor pentru bunul mers al afâcerilor, astăzi lip
seşte unul. loan Păcurar, astăzi nu mai este.^
In faţa veciniciei, meritele oamenilor totdeauna sunt mai
bine preţuite decît cum erau pînă cînd erau în viaţă.
în faţa acestei vecinicii, cu capetele noastre plecate, consta
tăm că unul dintră cei mai buni ai noştri este perdut pentru
totdeauna. Cu un suflet bogat avem mai puţin, în aceste zile să
race in oameni mari.
Pus în fruntea organizaţiunei noastre, încredinţat cu pă
sto'i ires ei timp de trei ani, pe lîngă aceasta fiind un timp mai
îndelungat ca membru în comitet, interesîndu-se deaproape de
toate mişcările noastre din ultimii ani, dînsul avea esperinţe,
era destoinic, ştia îndată unde trebuie ajutor şi ce este de făcut
pentru ca să urmească carul organizaţiei pe ogaşele bune.
Dar pe lîngă acestea, firea aleasă a dmsului, nobilitatea
inimii şi o Înţelegere de multeori superioară a lucrurilor,
felul gingaş în care ştia să parlamenteze, să tranşeze afacerile,
îl făceau pe regretatul nostru frate Păcurar să fie aceea ce a
fo.c în viaţă şi să fie ascultat, stimat şi iubit de toţi.
ce împrejurări am trece, în jurul steagului a*e~
ne înş&im^pe el tratate si
îa numele lui si cucerim tWBtru el si no aranjiin şirele
n*a liiat aeest
ca si deelâriafc ci ^nula fost un om maro
'1
M:
ducem înainta,
Cea mai mare parte iVmtra
Oft-'
mani studiază arta ou ajutorul
osrlinsiL
De jnulte ori cuvintele ard şv
multe guri nu sunt alta decît un
soi de cuptoare deschise. l)ar da
că asta e adevărat despre imii,
să nu credeţi câ este tot atîta de
adevărat despre socialiştii noştri
şi nici despre cel care ţii» bggău
şi vine de la Cerniea.
A'cuma eîiid Germania zbeară
cîupă bucate, oare «um ar fi sTt
fie puşi pe vapoară toţi eei ce
zbo&ră, alături de Von Triplitz,
apoi să fie duşi în langul oceanu
lui unde submarinele lor au scu
fundat vapoarăle cu alimente şi
a colb sa 'fie siii^ le scoată
afară?
Un om rău are să-şi tnai trimi
1â, clîn cînd în cînd, prietenii
diacului, dar o femeie rea, are
să-i eftndueă -Uimhu
J'roliîbiţia mi nimica. Eu
pun unul la sută că atîta timp
cit vor fi în lume bărbaţi şi fe
mei, totdeauna trebue să fie şi
puşcării.
Stim că asta ne face dtijmane.
clar totuşi trebue să spunem că
ori cît de frumos zidită şi alcătui
tă ar fi o fată, totuşi nu este a
tractivă, daeă dînsa însăşi îşi pre
ţuieşte prea mult puterea de a
trueţie.
y
v
fu aftf ««nvinte: Snţiî «I Untu
rii din Ardeal voiese acelaşi lu
mi, pe care-1 voise voinicul cu
fata popii de la Ohi-cago.
Noi cunoaştem un om care nu
a voit să plătească la expoziţie 2
cenţi ca să vadă puii de grăină,
dar a fost în stare să jertfească
doi dolari, seara, pentru .un şezut
la teatru, ca să adsaire alt soi de
„chiken&".
Oamenii cari primesc un salar
inai mare decît vecinii lor, nici
odată nu vor vota cu ua candidat
sţwi^Iist alegeri-
Petrino -â? !a Ohk**»o, pe cît
auzim, a încheiat un armistiţiu
cu tinerii bravi din Gary, Ind.
Armistiţiul 1-a încheiat în nume
le republicei romîne, duj^ care
plîng contribuienţii la fondul fă
ră fund al lui Petrino.
«RAŢIUNI
Prinţul de coroană vrea sft se
întoarcă în Germania. Londra.
Fostul prinţ de coroană al Ger
maniei a anunţat că dorinţa lui
este de a «e întoarce în Germania
cînd totul e liniştit şi revoluţia
a trecut, spune o depeşă primită
dinHagra către ziarul Daily Mail.
Oo ftc germanii cu ofiţerii lor.
Oranton, Scoţia. Ofiţerii
germani sunt foarte rău trataţi
de către soldaţii lor, aceasta se
poate ilustra şi ţirin următoarea
îMîmplare.
l*n ofiţfir'ehglez ce *, inspectat
un crucişător german întrebat
pe ofiţerul subaltern. unde este
comandantul vawitat acesta i«
răspuns:
v
i
.,0!... el ne-a năcăjit acum
patm zile, aşa că noi l-am arun
cat în apă".
Faptul a font eon firm at' şi de
către un reprezentant al eontiliiH
lui de soldaţi şi muncitori.
Maiorul Southaan rănit. Cle
veland. Maiorul John R. 13ou
tham din Berea (un suburbiu ai
oraşului Cleveland) a fost rănit
grav în ultimele lupte din jurul
Ghentulii spune o telegiiamă
primită de la Crucea Roşie Ame
ricană. El se af & jp
spital Englez
Pregătirile pentrn plecarea pre-f
şediatehii Wilten. New York.
Baloanele şi cabinele de pe Va
porul George Washington, cti ca
re va ple^a preşedintele Wilson
şi partida Iui spre Franţa, spre a
participa la conferinţa- de pace,
sunt redeeorate în portul Hobb
ken de eătre -lucrătom din port,
şi se spermei va fi gata de a îa
tra, pe gnra rinlut HMnoa la 31
1*^*"decembrie. Fbrbs» e«lMa|i:a vm»
reîeAjiieriein^.
"'V-(
A K it& o A #i
Trupele fraaee*» au intrat în
Budapesta. Copenhaga.
Trupele france au trecut prin
Budapesta după cum spun ve
ştile primite aici din' acel oraş.
(Despre înaintarea acestor trupe
spre capitala Ungşriei s„'a annn
ţat acuni cîteva zilj#).
Transportarea răniţilor a înce
put. Paris. Se raportează
de la corpul medical American
că transportarea spre porturi, şi
de aci spre casă, a răniţilor şi bol
navilor Americani, a căror condi
ţii permit a face acest voiaj, pro
gresează foarte mulţumitor. In
cîteva zile numărul lor va fi cîte
va mii pe zi. Astfel că în scurt
timp toţi Americanii din spitalele
din Franţa vor fi trimişi în ţara
lor. Iar ipentru cei ce vor fi siliţi
a mai rămînea acolo se va face că
şederea lor să fi&'eft*ile poate de
satisfăcătoare.
y
V-
i
Lipsă de gas. Canton. Fă
brieile din aeest district au fost
înştiinţate de către Ohio Gas Co.
ca să se pregătească dc alt mate
rial de ars în caz că gazul nu va
avea presiunea necesari-ca să""fer
dă, din cauza frigului/
îşi caută femeia şi copii pe cari
nu i-a văzut de 20 de ani.
Charlote, N. C. —Căpitanul Lau
rens, ce a luptat acum la urmă cu
armata Franceză pe frontul do
„vestj se află acum în Sud Caroli
na căutînd să-şi afle nevasta cu
un copil pe care îju a mai văzut-o
de douăzeci de ani. Sasesprezeee
ani dintre aceştia i-a petrecut in
o temniţă turcească. Căpitanul
Laurens a fost născut în Sud Ca
rolina din părinţi Francezi, pre
cum şi femeia ljui era franceză.
EI s'a înrolat, cu mult înainte,
în armata franceză, lăsînd în ur
mă nevasta de nouăsprezece ani
şi o copilă la ţîţă. După ce a ser
vit patru ani în armata franceză
a fost prins df către Turci din
mina cărora^ a scăpat numai în
1916. Sănătatea lui era ruinată
şi avea o barbă de treizeci şu pa
tru de inch lungime.
După ee a fost liber«flat că
ţara lui este intrată în război, iar
femeia
!lni
şi copila au plecat
spre Statele Vuite, deci Căpjta
nul Laurens s'a înrolat din. nou,
însă a tH făcut
invalid.
Balenă cîntăreşte 80 tone.
Vancover.i—^1ea mai mare bale
nă prinsă în acest sezon în ocea
nul Pacific a fost de o lungime
de optzeci şi nouă de urme şi a
vînd o greutate de optzeci de
tone. La închiderea sesonului au
fost prinse 999 de balene, oamenii
angajaţi în această industrie au
cîştigat $^000 pmă la 4^3,000 dc
fiecaw. •.
Ultimul doctor din' un oraş ră
nit. North Baltimore, Ohio.
Acest oraş a rămas numai cu cîţi
va doctori, majoritatea lor s'au
dus cu armata, cei puţini rămaşi
s'au îmbolnăvit toţi a rămas nu
mai unul singur Dr. G. W. Foltz
şi acum-ţr aeesta*se află greu
rănit.
El-mîna un car pe care trebuia
să-il pornească învîrtind de un mi
ner ce se afla în faţa carului, din
nebăgare de seamă doctorul a scă
pat diA mînă manivela ce 1-a lovit
peste falcă astfel rănind pe ul
timul doetoivieer a căiu&s îa
acel oraş.
Om petnficat. Du Quoin, III.
Acum treizeci de ani, mina de
la Pinckneyviile s'a umplut de
apă, un rîu se revărsase în ea.
'Joseph Niesing, un miner, a fost
înlăuntru, după aceia mina a fo&t
părăsită.
însă aeum de eurînd cîţiva mi
neri au deschis'0 din nou şi au a
flat cadavrul ce a fost cunoscut
de către John Niesing că este ca
davrul tatălui lui.
N A
4^
OasaalitiţOe nav«M»
Londra. Casualităţile nava
le ale Angliei în decursul- acestei
război au fost 39,766.* i *•4
ca gnaemjfă mspictna
romĂSf fi fflfutXA.
DOr DhOliM^yii dMMMMih
DXTMtr, i
AcvteerHofr mr e U $
ori P4 iiffflwliii
iwr apare
Mmfkj
Joia 4
o
fc *K
'-'COMANDAŢI'VA ACUMA
i i
partea dreaptă a pîntecelui, şi
jos, este un fel de maţ mitutel, a
tîrnat de maţul cel gros. Aeest
maţ mitutel se numeşte apendix,
şi n'are nici un rost în corpul no
stru.
jleett __organ nu numai că nu
e de folos, dar eîtc odată, ne-mai
dă şi buclucuri, cari dacă nu sunt
îngrijite de cu vreme «Matul poate
să moară.''
Bine era de ne n&şteam filrS el,
şi de aceia unfi medici, au pro
pus, ca din moment ce copii se
nasc, să fie scos afară xlin «corpul
nostru.
De obiceiu, acela care suferă de
boala asta, se plînge de dureri în
partea dreaptă şi în partea de
jos a pintecelui. Aceste dureri
vin^de odată, sau cîte odaltă vrin
cu încetul. I)e obiceiu suferă de
ferbinţeli, vărsături. Cînd atinge
eu mina în partea de- jos şi în
dreapta -a pîntecelui^ se plînge
de 4ureri teribile.
Cînd apendixul se aprinde, de
multe ori fa^ee punmi (coptură),
care se sparge şi aprinde pielga
care căptuşeşte pîntecele. Aceasta
piele se cheamă periton, şi dacă
se aprinde se spline, că e perito
nită. Cînd un bolnav capătă pe
ritonita din cauza că puroiul a
pendixului s'a revărsat asupra
lui, este iţa semn rău pentru bol
nav.
De multe ori această boală se
poate vindeca numai cu medicini,
dar e expus să maî capete şi alte
atacuri. Ie aceia, cel mai bun lu
cru e cînd eineva are if!& început
de atac de apendicită, -să se ducă
imediat la spital şi să fie operat
imediat. Cu cît boala se înveche
şte, şi dă năcazuri, la periton, a
decă periton ita, operaţia n£ poa
te să aibă succesul,
ca cînd e fă­
v
cută Ia Incepuri^
Ori şi cum bolnavul să stea în
pat liniştit, să se pună în partea
dreaptă şi în parte»,de joa^a pîn
teeelui, o pungă de gtomă umplu
tă cu ghiaţă.
^Sâ i-se dea. curăţenie, de sare
amară, adeoă Kpsom salt,: şi mîn
care lichidă, ca lapte.
Examenul eu X-*ey a^ută mult
în a cunoaşte aeeastă bo^jă. Acea
stă boală se cheamă pe engbzeşte
p^m»A!Tm
-mMk: MUa
wM
.»-
QLETKLAITD, OHIO, SM9ATA, 30 NOKMBRD5 1918.
v
SAU ALTON. NUMAI ACUMA AM PRIMIT O CANTITA
TE MARE DE STOPA DE LINA CU CEL MAI NOU MODEL
CARE VI LE OFERIM D-TRA ACUMA CU VALpARE MAI
IEFTINĂ DE CIT MARCATA MAL JOS. ESTE IN INTERE
SUL^IE CĂRUIA VEDE A VALOAREA ACAESTA MAI
ÎNAINTE DE A.GUMEAJRA. FI'.
BALTOANE SI COSTUME FĂCUTE DUPA MASUR
IN.sust.1
"NU ESTE NUMAI LINA BUNA LA HADERITZ, DAR ESTE CROIALA
ŞI OAPTUŞALA BINE LUCRATA ŞI BIN CEL MAI BUN MATERIAL. TOATA
CAPTUŞALA NOASTRA DE LINA ESTE GARANTATA CA TE VA ŢINE ATÎT
CÎT ŞI STOPA.
ŞELI DE LINA.
VfiNIŢIiţJLVEBRŢI, DIFERITELE -ŢKSĂTURI ŞI CAPTU
-'o ... i.V v .' »r jAi',..
•••V1
UN COSTUM EHAINE
Tratez terteli si numai barfrati. I
Tratamentele mele au cel mai mare succes.
Timpul pe care l-am Întrebuinţat In clinicilc
din Kuropa. cind am fost în Londra, Pari#. Vie- &
na ?i Berlin 9» cei 25 dr» ani ce-i am de experi
enţă Sn tratftrile Boal^lor Acute 8i Cronice la V
Birbaţi, îmi dfi. toate avantajele !n tratament şi
satisfacerea re»ultat«lor este asigurată. Dacă I
suferiţi veniţi penwu a avea o Consultaţiurre
Oraţia, avind o vorbă, de inimU-la-inimă. aceat
sta sc&pîndu-vft de la suferinţa multor ajii şi
cînd vfi, veţi putea schimba Intrea&a viata.
COKSUtTATIl'NCA fjl A VIZI'I, GRATIA
Kţfl INCM minat «an «ftl OM? Vin# la mine.
EV TE VOItf AJUTA. l-3-5 V
Lîngă prăvălia Kirk. Akron, Ohio.
iramiazmaraaigia^^
AL DOUĂZECI Şt ŞASELEA AN DE SERVICIU
1 INCOHUNOU SATISFĂCĂTOR.
Această bancă a foat întotde^ima în iegătilrS vădîtă,
tra progresul şi ddsvoltarea acestei comunităţi prospera- 3.
o a e
i
CAPITAL VAEBAT, BUKPLTO, ACŢIONAŞI
I A y i i y i i $ 3 0 0 0 0
E S K S E Z S E $ 2 0 0 0 0 0 1
CEUŢA-ŢI BANII ŞI A8T7EL .AJUTA LA CtŞTIGA-1
BBAKAZBOIULUI. îj
..
11
W.H.RAJM«T,Pr««. O. TOtKBTON, Vloe-Pres.
T. iHiaauii im»
I. G. TOLERT» a 30N
AHtan«
€ftrbn&14a ySnaue» imâbfoşi tot fetal de materiale
cUUUtm oMlltf. Wtifiirnfţ cărbuni
b, &ier»:
IM MICH16AN
PABm.
ft 'A
1
A
*.
BLD
"?sS
t-
u
.'-'I
v
4
V*
K
1

xml | txt