OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, December 03, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-12-03/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
UNITED STATES
GOVERNMENT.
VOL XIII. NO. 276
Reaches 100,000 people
FULL LEASED WIRE SERVICE
tmiTED PRESS ASSOCIATIONS.
Ma mm. at. «mum n it *i or «wa». mi. mm
I n we
ir atiw:iw. -ir ltwarnt naw, n wan mMsnrp»»
CLEVELAND, O., MARŢI, 3 DEC. 1918.
^OSNal Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
The only Roumanian Dally iii U. S. and Canada largest circulation.
United Press Staff Corresptifoătltt.
cu Hoover.
MIZERIA DIN ROMANIA
MARE CONSPIRAŢIE IN
GERMANIA.

H*
-vt,
I.
A
fe
ŞA*
ifv
•i*
ÎV"T
w"
•V-.
fv.
'4 ÂK
v.**
i.
Vi f,f
V:
Lit*
w. s. s.
ISSUED BT TH*
V V K i
Să plineşte o săptămînă întreagă de clnd am primit ştirea despre
moartea fratelui nostru preşedinte.
Spuneam atunci că prin dînsul am pierdui Un fruntaş al cărui
loc nu este aşa de uşor de înlocuit.
In vecinica frămîntare spre progres, în nizuinţa noastră spre mai
Hne, vedem cum zilnic să ridică din mulţimea mare, din miile membri
lor organizaţiei noastre, cum să desprind figuri cu anumite destoinicii.
Frămîntarea aceasta a noastră şi oamenii—cari ies din dînsa la
MQprafaţă o putem numi cu drept cuvînt o pînză pe "Care, de sub mina
eternă a evoluţiei, ies la suprafaţă colorile vii cari vor alcătui şi vor
forma întregul tabloului ce începe să se contureze tot mai bine.
Ramele pentru el le avem deja de mult. Sunt statutele "Uniunii
Ooastre. Ne lipseşte doar conturarea hotărîtă, colorile sigure cari să
^plă albul pînzei.
Şi acum cînd asemuim înaintarea noastră pe acest tărîm eu eon
tlirele tabloului, în faţa trecerii la cele eterne a fratelui Păcurar, tre
tfuie să ne dăm seamă că ori cit de mulţi apostoli înverşunaţi ai ideilor
pentru cari luptă Uniunea noastră, ne-au scos la iveală ultimii ani, lip
•a fratelui Păcurar să simte destul de mare în şirele dînşilor.
Oameni avem destui şi serviciul este uşor de înlocuit cu altul, care
4|ă poate să devină tot aşa de bun conducător, dară pînă acuma nimeni
liu s'a ştiut avînta la înălţimile ^îndirii la^ari să avîntaSe fratele Pă
curar, puţini îi vor şti felul în care dînsul îşi chibzuia întreaga munca
Şi de aceea, în continuarea lanţului*lipseşte o zală. Cea mai preţioasă
dintre toate.
Trecutul dînsului şi munca ee o a depus pentru organ izaţiune, ne
fîra totdeauna o chezăşie pentru viitor, un lucru care ne ademenea să-1
fîriviiji cu încredere şj să-i promitem tot ajutorul cu putinţă iar cu
mintele dînsuluilipsite de esplosiuni, de tot ce nu este la loc şi mai pe
4*us de toate dulci întotdeauna, atrăgeau după sine mulţimea mare. A-
VIN VOINICII.
SOLDAŢII AMERICANI SO
SESC DIN FRANŢA.
NEW-YORK, Qee. 2. Maure
tania, vaporul frate cu Lusitania, a
ancorat azi dimineaţă aici, aducftid
cu sine 3.999 voinici americani, ca
ri au luat parte în luptele din acest
război. Acesta este primul contin
gent mare de americani cari să re
întorc după război acasă. Pe va
por au fost 166 ofiţeri şi 3.834 sol
daţi dimpreună cu 116 bolnavi şi ră
uiţi. Trupele acestea vor fi date jos
în Lpng Island'City şi de aci vor
fi transportate la Camp Mills/ cu
trenul.
Vaporul Mauretania, care a, pă
răsit oraşul Liverpool lunia trecută,
şi-a cîştigat numele prietenos de a
fi fost primul vapor care a adus pe
cei dinţii soldaţi americani din
Franţşf in număr mai mare.
Alto trei vapoare încărcate cu
trupe americane vor sosi astăzi sau
mîine. Numele lor este Lapland
ret ic şi Minehaha. Aceste trei va
poară au plecat cu două zile înain
te de Mauretania care a sosit ieri
seara şi a ancorat la Gravensend.
Cea mai mare parte a celor sosiţi
||e Mauretania au fost staţionaţi
iu Anglia. Dînşii sunt, în cea mai
mare parte dela departamentele de
«viaţiune, construcţie şi radioapa
ratc, ale armatei americane. La so
Keau un farmec asupra mulţimii.
Anii din urmă ne-au dat un şir tăw?titl'de frotww (fe 'teptători ţî
apostoli ai Uniunii, însă trebuie să ne gîndim cît de serios athnci cînd
vom fi chemaţi ca să umplem prin alegere locul dînsului eu un altul.
Spiritul vremilor de astăzi este altul decît cel înainte de asta cu
atîţia ani. Un Păcurar, fie iertat, ar mai putea păeurări şi de aci înco
lo organizaţia mai departe dacă ar trăi, pentru-că era omul timpului.
Un altul, ori mai bine zis alţii, să pot încurca foarte uşor şi pot să plu
•tească în ape străine.
Cum gîndim la lucruri d'al de acestea, simţim tot mai mult per
derea dînsului, ne dăm seama cum dînsul a pus temelia nouă pe care
s'a ridicat Uniunea şi cumpănind meritele dînsului neperitoare, tot
mai mare creşte respectul şi veneraţi unea în noi pentru dînsul. Tot
mai mult trebuie să ne cugetăm la felul prin care ar trebui să jelim
pe acest conducător al nostru şi la felul prin care am putea să 'i plă
tim un vrednic tribut de recunoştinţă, acuma cînd s'a mutat dela noi.
eirea dînşilor li s'au făcut frumoase l^lui Plumer, care a trecut este
ovaţiuni de locuitorii oraşului Xew
"•Torit,
iHTERNAR^A UNEI ARMATE
GERMANE.
COPBNHAGX2 Dec. Ştirile
pripiite astăjsi anunţă că guvernul
s'a decis să interneze arma
lului Mflştrrnjrn de
y
z & i
Mt*
1
,i $»"A
i \i
£**,*
v
\4 S
LA MORMÂNTUL FRA­Plecarea
TELUI JOAN PACURAR.
GERMANII Şl ACUM AJU
TA PE BOLŞEVICI,
EKATERINBURG, 24 Nov. (in
tîrziată). Cu toate promisiuni
le Germaniei de a-şi retrage tru
pele dii» Rusia, comandanţii ger
mani şi ofiţerii germani au rămas
va se comande forţele bolşe
vicilor Ruşi. Sţatul major al Ce-'
ho-Slovacilor de aici au informaţii
de la front ică generalul Blucher
a rămas ca şef al statului major al
Bolşevicilor, iar gen. Eberliart e
încă pînă acum comandantul for
ţelor bolşevice din Samara, ori pe
frontul de sud.
Oa ajutoare a acestor generali,
în statul major se află numai ofi
ţeri germani şi utaguri, cari lucră
din răsputeri ca să formeze o ma
re armată bolşevică care se ope
reze la primăvară.
s
După cum spun informaţiile
Cehilor numărul armatei bolşevice
este de 227,000 soldaţi, iar la pri
măvară să speră să fie înmulţită
cu douăzeci şi trei de divizii noui.
V o
Înaintarea Englezilor în Prusia
LONDRA, 2 Dec. Trupele en
gleze, avînd la flancul drept pe A
mericani, au înaintat în Prusia 15
mile, pe un front de treizeei de mi
le. înaintare^ a fost făcută de ar
mata a doua, *sub comanda genera-
frontiera germană ieri, .între Beho
fi Ipupen.
o
WILSOk E INVITAT W
GERMANIA.
ZURICH, 2 Dec.)—- Ziarul Lo
kal Anzeiger scrie că guvernul ger
man va ruga pe preşedintele Wil
son să viziteze Berlinul sau vre*u
nui dintre porturile germane în
timpul cât st& Sa Europa.
v~:w*Tr-»,
V y V 1 w I
ROUMANIAN
dintelui Wilson.
PREŞEDINTELE WIL80N
VA
ÎMBARCA PENTRU PORTUL
DE LA BREST,
FRANŢA.
NEW-YORK, Oec. 2. Vapo
rul ,,George Washington" este an
corat la pierul numărul patru din
Hoboken, N. J. şi aşteaptă gata ca
să primească pe dînsul pe preşe
dintele Wilson, oaspeţii săi şi dele
gaţii americani pentru conferenţa
de pace. Vaporul acesta uriaş, eu
întreg donvoiul aranjat anume pen
tru a '1 petrece, are să fie pus în
mişcare M^rţi în 3 1. c. ori Mercuri
dimineaţa de timpuriu.
Pentru preşedintele s'a aran
jat întreg confortul cu putinţă. Bu
cătari nu au să fie bucătarii obici
nuiţi ai marinei, ci în locul lor au
să fie 50 esperţi în arta cuinei, cori
feeţioneri, brutari şi chelneri dela
un mare hotel din New-York.
Să crede că delegaţii pentru con
ferenţa de pace şi ceilalţi oaspeţi
vor urca pe vaporul George Wa
shington, _Marţi după ame/azi la 3
ore. îndată după aceea, vaporul va
pleca la golful Graversend unde
va ancora ca să primească pe el pe
preşedintele Wilson şi doamna.
Vaporul de război „Pennsylva
nia" purtînd drapelul admiralului
Henry T. Mayo, va purcede din şan
tţerul naval tlela Brooklyn, N. Y.
ea să întîlneaseă acest vas. Vaporul
care duce pe preşedintele» pe lingă
'acest vapor va mai fi escortat de al
te 5 distrugătoare cari au o iuţeală
mare.
Preşedintele şi oaspeţii săi vor o
cupa cabinele de lingă coverta de
promenadă. In vederea acestui fapt
triate odăile în apropiere de covertă
au fost decorate de nou şi mobilate
anume pentru acest drum. Mobilă
nouă este descrisă ca o mobilă sim
plă, ea acasă. O muâică militară
(orchestră) va merge deodată cu
preşedintele pe vapor şi va avea să
chite la ameazi, seara şi cu alte pri
lejuri speciale.
Musica de marină din Brooklyn,
va da concerte pe covertă şi va ciu
ta la intrarea vaporului în portul
dela Brest. Să crede eă vaporul va
sosi acolo în ziua $$ 11 ori 12\De
uinvric a. c.
i o
AMERICANII AU OCUPAT
PÎNĂ ACUM 400 MILE PA
TRATE ÎN GERMANIA.
Cu armata Americană în Prusia
(prin curier pînă la Nancy), 2
Dec. A treia armată Americană
a ocupat azi 400 mile pătrate din
teritorul german, teritor ce co
prinde o mulţime de oraşe şi satef
Americani au întimpinat numai
o mică ostilitate din partea locui
torilor. Pe cînd sute erau înşiraţi
pe străzile oraşului Treves, a fost
o tăcere absolută cînd regimentul
al şaselea din divizia a cincea a o
cupat acest oraş.
Muzica cînta, iar steagurile re
gimentului fîlfăiau cînd regimen
tul a trecut prin străzile princi
pale, în frunte cu colonelul Hen
ry-Hunt. PQporul privea cu o cu
riozitate încordată, ori mergea li
niştiţi în urma soldaţilor.
Patrulele de la «consiliul lucrăto
rilor şi soldaţilor din loc au ^ăzit
străzile, ei purtau bandaje albe
pe mîuă şi purtau puşti.
în decursul marşului prin oraş
clopotele de la biserici sunau, iar
aeroplanele Americane zburau pe
sus. Atît Americanii, cit şi Germa
nii să ţineau la distânţă şi a ur
mat o foarte- mică fraternizare
Bravii sold%ţi ţineau o ţinută sol
dăţească şi mîndră.
Pe cînd pe strade era un număr
considerabil de popor însă majori
tatea populaţiei stăteai înlăuntru
şi privea prin ferstri. Nici un sin-
gur steag german na s'a v&zut ni-
preşe­fffMGHI
„Din nou, în deplină confidenţă
apelez ţa poporul American, ca
Dumineca, 1 Dec&nbrie, şi săptă
mînă următoare «e economisească
bucatele, arătînd /Consideraţia A'
mericei asupra op^rtunităţei de a
reînoi serviciul şi sacrifciul.
„Vara trecută, $nd situaţia mi
litară era acută, Conferinţa inter
naţională pentru ţirană ţinută Ia
Londra, s'a promis că ori care va
fi programul aliaţilor, noi suntem
gata de a-1 urma .şi s'a spus că
aceia conferinţă ifu trebue să se
gîndească dacă noi avem ori nu a
vem proviziile neâsare noi ne
prfcparam-ca să le aflăm, astfel că
noi ne-am obligat^ l^rin economia
voluntară a poporului nostru,
spre a avea o reierva de hrană
pentru toate necesităţile. Sfîrşitul
războiului, nu ne scapă de obliga
ţiunea noastră. Aceiaşi populaţie
trebue hrănită, pcintru că nu va
trece un alt sez^f»*această popu
laţie nu se poate ţp»c singură.
„Schimbările în fituaţia externă
alterează (schimb^) în cîteva de
tailurile programului nostru, pen
trucă scăparea de, primejdia sub
marinelor, face posibil a se aduce
grîu din Indii, Australia şi Ar
gentina. Cererea iptală de hrana
de la America nu e mai mică ca
înainte. Din contrti acum e mai
^jiare. Pe lîngă obligaţiunea luată
faţă de aeei pe care i-am hrănit
pînă acum, noi ăv*m acum splen
dida oportunitate ^ît şi obligaţiu
nea de a uşura Jfipsurile acelor
milioane d^s oamenS ^in teritoriile
ocupate "care 'staţi "Ta^ în •wrţft-mi
foametea. Poporul din Belgia, din
ndrdul Franţei, Serbia, Romînia,
Muntenegru, Polonia, Rusia şi Ar
menia aşteaptă de la America un
ajutor imediat. Noi trebue să
participăm şi la preservarea na
ţiunilor noui eliberate din Aus
tria şi nici nu putem ignora efec
tul asupra desvoltărilor civiliza
ţiei a unor condiţii de foame în
tre popoarele scăpate acum dc cu
rînd din mina inamicului. Luînd
toate acestea în consideraţie în
seamnă că 200 milioane dc su
flete sunt icărora ne-am obligat a
le ajuta şi cari acum din neagra
mizerie privesc la noi. Deci ape
lul nostru de* acum e mai inteus
ca apelul la „conştiinţa de răz
boi" a poporului nostru. Noul a
pel e la „conştiinţa lumei" care
trebue să fie inspiraţia ^în prqce
c^ările noastre în vitor.
„Preşedintele Statelor Unite
mi-a cerut ea să iau în scamă a
cest lucru al guvernului a perfec
ţiona şi a mări aranjările pentru
hrană destinate populaţie din Bel
gia şi Franţa cari acum sunt li
bere, şi a organiza ajutoare pen
tru popoarele eliberate din sudul
Europei ea să prevenim urmări
ca cele petrecute în Rusia.
„Factorul determinat pentru
succesul acestei întreprinderi va
fi conştiinţa vividâ a fiecărui om
pe care zace obligaţia cît şi opor
tunitatea de a ajuta. Noi vrem
ca sa creiăm o reeunoaştere comu
nă a obligaţiunilor comune. Con
ştiinţa poporului American trebue
să fie judecătorul priucipal în a
jutarea acestor ţări lovite de mi
zerie pînă cînd condiţiile norniale
se vor restabili.
„America prin participarea cî
în război şi-a îndeplinit sieopul
de a se apăra şi de a arătq, efici
enţa unui guvern în care poporul
şi numai poporul e suveran. Ea
a stabilit fondarea unui guvern
pus de către popor în toate ţările
inamice şi aceasta este faptul cel
mai important Noi trebue să clă
dim acum aceste fundamente.
Nici un guvern şi nici o naţiune
nu poate trăi dacă popllaţia moa
re de i'oame. Noi trebue c^i să ne
facem datoria ca lumea să nu fie
prinsă în flatările anarchiei.
„Poporul American, în această
perioadă, poate, cea mai critică
din istorie, are oportunitatea dc
a^i demonstra abilitatea, ajutînd
cauzei unrănîtăţei ce sufere''.
gwbtrt Hoover*
/. .'• ',
1
^r'
fesaitsiti
an
Bei
pe: P. S. Ferguson,
PARIS, 2 Dec. Discuţiile de-:
spre situaţia economică, dintre a
liaţi, a rezultat în o înţelegre una
nimă referitor la hrănirea popula
ţiei ce suferă fn urma acestui răz
boi. O rezoluţie ce coprinde aceas
tă învoială, a fost oferită de «ătre
Col. House, şi a fost adoptată la
sfîrşitul conferinţei de la Ver
sailles.
Herbert Hoover s'a reîntors la
Paris, după ce a discutat situaţia
cu reprezentanţii Ceho-Slovacilor,
Jugo-Slavilor şi ROMÎNILOR cît
şi a altor ţări din sud-ost. El a
discutat cu deosebite organizaţi
uni de ajutor a acestor naţiuni.
Ouăle au fost $12 doisprezece
dolari!!!) duzina în Brusela pînă
săptămînă trecută, acum preţul a
scăzut la $7 (şapte dolari). Acea
sta este numai un exemplu despre
începerea de a se stabili preţul în
Europa.
Toţi priveae spre America după
hrană, şi partea noastră în acea
stă privinţă devine vitală.
Din cauza lipsei Colonelului
IJouse de la conferinţa din Lon
dra chestiile discutate nu vor fi
prea importante. Vizita reprezen
tanţilor Francezi şi Italieni e pro
babil mai mult de~aaUtrn uiwt jaă.
răzi pentru alegerea. priatmims
trului Llovd George.
o i n
GERMANIA VREA SE TRA
GĂ PE SFOARA PE ALIAŢI
De: William Philip Simm%
United Press Staff Corresponâ&nt.
PARIS, 2 Dec. —-Convingerea
tuturora aici este că Germania a
re ascunsă pe mîneeă o. surprinsă
pentru noi.
Si surprinsa poate a& fie feferte
mare. Abdicarea ICaiseruliji nu e
satisfăcătoare. Foarte mujţi cred
că această abdicare e numai o ex
crocherie prin care ei speră sâ
tragă beneficiu. Junkerii, lucrăto
rii şi soldaţii se luptă între ei, şi
Berlinul admite că nu este ni
meni stăpîn pe situaţie.
O înaltă autoritate a declarat
că Statele Unite trebue să stea
alături de aliaţi pentru că Eu
ropa nu a avut mai mare lipsă de
America ca acum, cînd ori ce es
te posibil ca să se petreacă în Ger
mania.
„Rolul Statelor Unite, care a
fost decisiv în acest război, este
de o importanţă egală în prepa
rarea pĂeei", a declarat ziarul
Temps.
„Nimic nu se poate face pînă
cînd preşedintele Wilson nu a
junge aici. Conversaţiile de acum
din Londra nu sunt diplomatice.
Ca dovadă se poate vedea că ma
reşalul Foch şi nu ministrul de
externe Pichon a însoţit pe prim
ministrul Clemenceau' *.
ÎNTRUNIREA INTERNA
ŢIONALĂ DELA SPAA.
PARIS, 2 Dec. Depeşele so
site astăzi aici anunţă că «omisiu
nea «internaţională de armistiţiu
de la Spa îşi ţine întrunirile la o
telul Britania. Drapelul francez
fîlfîe pe clădire, care este păzită
de sentinele germane.
Sesiunile au loc dimineaţa. Ge
neralul Nudant figurează ca pre
şedintele delegaţiunei aliaţilor.
Delegaţii aliaţi şi cei germani o
cupă loc la mese deosebite. Fie
care grup vorbeşte în limba sa,
iar vorbirile sunt traduse imediat
în celelalte limbi.
La aceste sesiuni n'au loc dis
cuţii, ci numai cetirea notelor.
Germanii sunt în direetă legătură
telegrafică cu BerlinuL ..
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
N
v
V* A- t,"
VIZITA REGELUI ITALIEI ÎN
FRANŢA.
litate.
m.
^^^^^SSSSSSSSSSSBarmmmmmmSSSS^SSBSS!^SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSi
i
tj*
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
NOUL AMBASADOR AL ROMÂNIEI
PE DRUM SPRE STATELE UNITE.
ANUL XIII.-NO. 276.
«, HIS, Nov. 28. (întirziată). Nou'• numitul ambasador al Ro~
mîniri la Washington, dl George Danielopol, a declarat astăzi aici c&
situaţia nutremintclor şi a hnbrăcâmintelor în Romînia, este desperată.
Prin ocuparea Romînm din partea germanilor, s'a instâpinti şiiserfa
în toate părţile ţării.
„Soldaţii lut Mackensen" spunea dl Danielopol „ou fost tot
atîta de cruzi în Romînia ca şi cei ai lui Hissing în Belgia. Bucureştii^
ca şi Brusela au fost jufuiţi de toate".
,£n Romînia mai simt foarte puţini articoli de hrană, •1st vest
mintele şi ghetele nu pot fi cumpărate de loc
„Dacă nu primim ajutoare din nici, o- parte'* a adaus ăt mi
nistru „populaţia, noastră este ameninţată în mare parte să moară
în c'ursUt acestei ierni, de foame şi de frig.' Oamenii umblă desculţi, au
nevoie de nutreminte şi lipsa aceasta îi face să cadă uşor jertfe la tot
soiul de boli lipicioase?'.
înainte de război Romînia tşi importa aproape toţi articolii da
hrană afară de grîu şi- păpuşoi. Deodată cu închiderea Darâanelelor a
cest import a fost oprit şi numai prin Rusia mai puteam primi cîte ee~
va, cînd şi cînd. în 1916, cînd o, intrat Romînia în război, noi am folosii
întregi magazinele de vestminte şi încălţăminte. Magazinele mari în
curînd au fost golite. în timpul de faţa, un rînd de haine dintră cele
mai simple, costă mai bine de 200 dolari, o păreche de ghete 120 do
lari, un funt de ciocolată 25 dolari şi aşa mai departe
Cele mai mari şi mai grabnice lipse pe cari le are tn timpul â$
faţă Romînm, este lipsa de material pentru vestminte, încălţăminte fi
materiile unsuroase",
^.tita a spus dl G. Danielopol. Dar ft otita ette de ajuns şi fără to
mentftr.
Jar acuma dela noi, întrebăm pe cei ce să grăbeau mai ieri, alaliă
să plece acasă: Voi unde aveaţi de gînd să merqeji? şi cît timp
crcdeţi că v'ar fi ajuns dolarii americani agonisiţi în munca de ard
de zile?....
Gînd iţi bine oi faceţi! Mîine mai mult!
Arde capitala României.
COPENHAGA, 1 Dec. Con
form ştirilor primite astăzi de la
Berlin, Bucureştii, capitala Romî
irei, este în fl'i 'ări.
Se zice că *n toate părţile ţării
au izbucnit re oite ţărăneşti
ROMA, 2 Dec. Sa anunţat o- Printre conspiratori era fieldma
ieial că regele Victor Emanuel al reşalul Mackensen: generalii von
taliei va vizita Franţa în decursul Boem şi von Armin Krupp von
lunei acesteia. Bohlen, directorul fabricilor
După reîntoarcerea regelui în ţa- Krupp şi prinţul von Bulow.
ra, prinţul de coroană va începe un Philip Scheidemann a cerutlzia
cius militar la academia din loda- relor să nu menţioneze nimic des-
LONDRA, 2 Dec. Corespon
dentul din Amsterdam al ziarului
Express telegrafiază că la Ber
lin s'a descoperit un complot pen
tru punerea Kaiserului din nou pe
tron. S'au făcut multe arestări şi
totul a fost împedecat. Conspira
ţia s'a aflat dintr'o convorire la
telefon şi imediat s'a comunicat
i prim-ministrului Frederich Ebert.
pre acest complot.
Cum respund Societatile noa
stre lă apelul Uniunei,
Decembrie va rămînea memorabilă în isţorih So­
cietăţii „R. Carpatina4' din Cleveland, O. Această veche 4
tainica societate, ce întotdeauna, alături cu surorile ei socie
tăţi ce constituiesc Uniunea Societăţile Roinînc de ajutor,
luci at mină în mîuă pentru binele şi prosperarea muncitorilor
îornini organizaţi, a dat o nouă dovadă dc sentimentele ei d®
solidaritate.
Membrii «oeietătlW soft** mVnmm ţâţele* dee* mm*
organizaţi, ei ştiu, după cum a scris şi ziarul „Ame*ica", cft
nu regile ori frica ţine pe un membru într'o organizaţie, ci
placerea şi dragostea dc aceia cu care s 'a însoţit.
Zadarnic vor fabrica unii colaboratori ce locuiesc pe pla
neta Martie, ori în creerul înfierbîntat al scriitoraşului, inter*
vievuri, membrii îşi ştiu datoria lor, pe care si-o fac cu cea mar
mare bunăvoinţă. Actul soc. „Carpatina" este o inferare a
acelora ce încearcă, să împiedice săvîrşirea unei fapte atît d©
nobile. Fără a li se cere de nimeni pentru că pînă în pre
zent nu s a cerut nimic membrii societăţei „Carpatina*' din
Cleveland, O., cu unanimitate şi între aplause frenetice, au
luat decisiunea ca toţi membrii să repartizeze cazurile de
moarte provenite în urma acestei epidemii (Influenţa spanio
la,). Fiind piesidiul întrebat cam cît ar fi necesar de solvit de*
ocamdată, şi răspunzîndu-Ie că, poate, suma de $3.00 de memj
ru se fie suficientă, mulţi s'au sculat şi au solvit $5.00.
Să trăiţi bravilor fraţi şi membri ai falnicei Soc. „Carpa
tina", sunteţi societatea cea mai veche şi sunteţi primii la fap-/
te bune. Actul D-Jră, pe lîngă scopul lui nobil, e şi o înferare a
unui ziar din loc care caută, precum a căutat şi în trecut, să
lovească în organizaţia noastră, însă: „Ce e val ca valul trece".
Acest fapt ne umple inimile de mîndrie, văzînd cît de gott*
dari srnit membrii Uniuuei Societăţile Romîne.
Jf. fjfHpajK "4
%.
•?.
v
$
r:^9
',4*^ ""'4s
V
-i 1
i :lJl
"i
1
•m

xml | txt