OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, December 04, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-12-04/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THB
UNITED STATES
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 peop 4^ *.
VOL XIII.- NO. 277
FULL LEASfc. V V
UNITED PRES6
GERMANE.
3», MmKMffiQI W It ACT OF OCÎQKH, 1917, OHFtTfl «81 OfflCf
The only Roumanian Daily in I).
CLEVELAND, Ow MEKCURI, 4 DEC. 1918.
ROUMANIAN DAILY NEWS
^The official Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of Aftieridt
and Canada
cu™, OH». BY THE 4RKK Of ÎI KW, &
Largest circulation.

v
-®8fr
I
7
Ş"
ll
w
I.» ,*
Σ4«'i
1 w
4*
•Vr.
NW WwII^kwII^F VDU
A
I-CAZURILE DE MO ARI E
DELA UNIUNE.
^Are Uniunea bani ori ba? Asta-i
I ce intreaba 'un „membru
Jjp^ '•""""•îi,-, ir
Monfraţii noştri dela „Romînul" iar s'aw îndrăgostit de „Vniu
fie" lucru m^re. Prin urmare, un membru al redacţiei, s'a dichisit în
haina de „membru al Uniunii" şi kaid' la raita în jur. Nu ştiu cum $ii
face că oameni de ai Uniunii, cărora le place mereu să acuze pe alţii
(le tovărăşie de sentimente eu confraţii, caută prilej să aibă conveniri
cu dînşii. Bag seama ca astfel de Conveniri sunt permise numai pentru
„cei-aleşi". De! în finet am înţeles dela omul nostru de încredere că
confraţii să gîndiseră de mult ty dichiseală. Cu alte cuvinte ne chiar
lăsaseră să înţelegem că are. să vînă-u-ă!
Şi a venit. 1-a prins dragostea aşa din odată. Cum dînşii totdeauna
au fost buni de sfaturi pentru alţii şi greşiţi pentru dînşii, ne dau şi
de data ăsta un sfat. Să aruncăm în plătirea cazurilor, întreg fondul
%i „să nu mai lăcrimăm" nici „să mai spunem vorbe mari".
Noi înţelegem şi suntem autorizaţi să le spunem că Uniunea le
?•mulţumeşte de sfat de dăta asta, dar nu are nevoie de el. Nu s'au
vărsat lacrimi, ci$'a discutat în jurul unei afăceri şi nici nu am ajuns
să terminăm discuţia" şi publicai nostru, membrii Uniunii, miile celc
multet cari cunosc şi sfaturile rele şi cunosc şi îndemnurile bune, au
prins să facă „arunc", ca săfnu fie nevoie de plătirea din fond.
Uniunea mulţumeşte şi mai mult confraţilor dela „Romînul" pen
tru cu-i poartă atîta de grijă şi-i fac reclamă. De nu grăjau dînşii ni
mica, poate că nu se făcea aruncul. Dar aşa, suntem siguri că ne va fa
ce. Pe lîngă acestea „Uniunea" ne lasă să spunem confraţilor că cele
47 cazuri nu sunt în realitate' Cfostf im^ndvA
vor fi la ,Jjiga şi Ajutorul".
^Cît pentru bani, suntem lăsaţi să înţelegem că Uniunea ar& banf
dtm— de data aceasta nu doreşte să cumpere de loc acţiuni de ziare
pe dânşii. Nici chiar atunci cînd acele acţiuni ar fi asemuite în valoa-.
I rea lor alăturea de 'jrLiberty Bond"-uri. Pentru-că, vedeţi D-voastră,
WASHINGTON, 3 pec. Pre
fedintck» "Wilson a. fost foarte
UidWtfeă'ţtîe 0 ăîftsa ce ştie: Şi dacă a mur013t-%Ul Păcurar (Dunine
să-l ierte)t tot nu am rămas fără preşedinte şi nici casa pustie.
Dar aceia0 Uniune, tot numai din curat interes frăţesc, ne lasă
să întrebăm confraţii dela „Romîmil". (a$a ea un compliment de
„Bună ziutff Mulţam Dumitale") că dînşii cînd aur de gînd să se
mute Youngstown, ţi Ligei şi Ajutorului ce fel de sfaturi îi
vor dat -'•,**
S-Mtâ 1* revedere, prin restut nostru, Vniunea saluiă p^dmnmn
"'sfrffîn/ic'T...
A-CAţ
GREVA LA
TRAMVAE.
i CLEVELAND, OHIO, 3 Deci
Toate tramvftelc din acest ora|
«tau în nemişcare din cauza gre
vei declarata de 1,500 de conduc
tori. Multe fabfiei s'au închis fi
indcă muncitorii lor n'au cum ve
toyla lucru.
-l'onductorîi au votat greva la o
întrunire ţinută Ia miezul nopţii
trecute. Protestul lor este eă com
pania sa scoaţa din slujba de con
csuctoare pe toate femeile cq le^a.
«îipajat pînă acum» şi nici să nti
mai primească de apim înainte
nHoJc.
Pină în prezent compania n'a
încercat şă pornească tramvaele
cu spărgătorii de grevă sau
„strikebreakers" după cutq. li-se
jsicc în limba engleză.
PREŞEDINTELE WILSON
PROBABIL VA PLECA
MilNESPRE EUROPA.
6-
ctipat, acum înainte de plecare cu
multe detaiiuri necesare pentru
Conferinţa de pace.
7
Se zicc că ei ya pleca aStă sea
fft tîrziu spre New York, înbar
«îndu-se aci pe vaporul" George
Washington, cu care va pleea
îfercuri dimineaţa spre Paris.
posibil că nu va putea părăsi Wa
•chmgtqnul înainte de Mercuri
|limio.eaţ^ Ar6 foarte multe hîrtii
oficiale rezolvat, pe lîngă' a
eeasta, azi după amiazi^ va parti
cipa \şi la o Sesiune a cabinetului.
Departamentele de Stat şi do
au ffe^t foarte ocupate de
d&uă »%, IfeŞnd credenţiale,
%|«iele, ţi ^Ite 4u^ruri
tlrî ^mm
.r Kf .« Sţh?p'^i^ipf^W^fv^«4^LX
iX ,-„*.*• i "C4 i
fi
iv* &?* 4
A. 1
Vv
v
UV iNk%
CABINETUL DE RĂZBOI A
DECIS CA SA CEARA
PE KAISER, VI
LIVERPOOL, 3 Dec^— Prose
eutorul general Smith a declarat
că cabinetul de război a decis'cu
unanimitate «ca.să înainteze cere
rea Olandei ca sa predee |£e
Kaiser.
INTRIGILE ŞL COMPLOTU
RILE
LONDRA, 3 Dec. In iîaTul
„Raţional Times" din Elveţia,
primit astăzi aici, au fost publi
cate noui documente cu privire
la comploturile şi intrigile germa
ne,' pentru ca să arunce între ali
aţi «ămînţa discordiei.
în Zurich au fost aflaţi germeni
de choleră şi răpciugă, înmagazi
naţi de germanii cari pregăteau
bombe şi muniţiuni în secret. Du
pă cum spune ziarul amintit bac
teriile âcestea au fost pregătite ca
gîndul de a învenina fîntînile pe
ţinutul pfcrasit de germani şi lă
sat aljiaţilor.
Bombele şi n^iniţiu&ile au fost
pregătite pentru anarchiştii ita
lieni, cari aveau de gînd ca cu
ajutorul lor să producă o revolu
ţie în Italia.
RUSIA VREA SA NEG0
CljEZE CU ALIAŢII.
fcONDBA, 3 Dec. O depeţ»
specială primită de ziarul Daily
News şi ^ată din Stockholm, spu
ne că Duminecă a ajuns acdlo d-l
Litvinoff, care este împuternicit
a negocia în numele Rusiei cu aii
«4ti pentru pace,
Vttvinoff
se
.&VIGE
.ATIONS.
ftft
spune că ar fi zis
J0tt«^| €ste lipsiţi de provizii,
j$ .fl^6riutl e gata a da In
î|Pîrî*iilor recilta
USED. WILSON ARATA
PENTRU CE TREBUf SE
KA EUROPA.
PUNCTE DIN VORBIREA
PREŞEDINTELUI ÎNAINTEA
CONGRESULUI.
®3tplicind cauzele cari fă
cut să se hotărască să plece la
Paris, preşdintele a spus în Con
gres:
„Guvernele aliate au primit ba
zele păcii pe care eu am schiţat-o
înaintea Congresului în ziua de 8
Ianuarie 1918, cum le-au primit la
fel şi Puterile Centrale. Dînşii, e
vident doresc sfatul meu personal
în privinţa interpretării (înţele
gerii) şi aplicării acelor puncte şi
este foarte de dorit ca eu să le
dau toate acestea pentru do
rinţa sinceră a guvernului nostru
de a contribui făj*â planuri egois
te la toate înţelegerile, cari se
vor face în beneficiul comun, ai
tuturor naţiunilor".
KAISERUL A ABDI
CAT DIN NOU.
UQNDBA, 3 Dec. (De Ha a
miralitateâ engleză ptin telegrafia
fără fir). Ziarul The Morning
Post comentînd despre abdicarea
ex-Kaiserului zice:
„E posibil că documentul ce se
zice a fi abdicarea formală a îm
păratului german sa fie genuină
(adevăratâ),\şi este egal posibil
că nu e aşa. în ambele cazuri a
cest document nu are nici un cu
vînt în el să se refere la succesi
unea ^moştenitorilor ori dinastiei,
şi nici nu e contra-semnat de vre
un oficial responsabil. Dacă, se
zicem aşa, prin virtutea acestui do
cument Wilhelip al Il-lea a abdi
cat, cei de pe tronul Prusiei şi
supra-lorzii Germanici stau nn o
ţară neutrală sub pretenţii false.
Abdicarea lui a fost formal anun
ţată de către ceea ce a fost gu
vern german, atunci cind a fugit
în Olanda, astfel că condiţiile lui
în aceia ţară au fost private. A
cum însă s'a aflat că el a fost în
adevăr domnitor în, aeeiaş timp
pînă Vinera trecută. în cazul ace
ta ospitalitatea Olandei a lost a
buzată.
„Nu mai valorează nimic dacă o
abdicare se publică în momentul
cînd este numai o cerere de ab
dicare. Ce dovezi despre abdica
re, şi acesta să poate întreba, a
prezentat împăratul Germaniei
guvernului Olandez cînd a trecut
frontiera? Dacă nu ^'a arătat un
astfel de document, atunci fugi
tivul regal a trebuit ca să fie ime
diat iuternat".
CALAT6RIILE DE PLÂCE
RE LA EUROPA*
WASHINGTON, 3 Dc —Tu
riştii călătorii cari merg numai
de plăcere la Europa, după păre
rea reprezentanţilor aliaţilor de
aici, nu vor avea îngăduinţă să
viziteze în Curîftd Europa. Nici
acuma înamţe, dar nici după
pace.
„Europa, şi mai ales Franţa"
spunea un diplomat „nu a
re lipsă de oameni cari nu-i sunt
de folos în miinca mare de recon
struire".
Să crede că Statele Unite, con
form unei învitări făcută în a
ceast& privinţă din. partea guver
nelor ţifrilor aliate, vor arăta lo
cuitorilor americani că opreliştile
impuse cu privire lâ extradarea
paşapoartelor nu vor fi ridicate
piuă cînd nu Bă vdr învoi la a
ceasta tbate puterile aliate.
Franţa es|e foarte simţitoare
şi. atam persoane cari ar trece
prin dln»a „împinse numai de eu
rtositatea viilgară de a vedea rui
l^ şi războiului
T-
tm**£
VREI SE MER
GI AGASA?
STAFAICI!
Vnde
Astăzi, nu să poate călători la
Europa decît pe clasa a doua şi
primă. Si numai în ţările aliaţilor.
Odăile, cabinele cari au fost pen
tru un om singur, acum au fost
aranjate pen,tru două persoane.
Cele pentru două persoane acuma
sunt pentru patru. Preţul cel mai
mic pentru o şifeartă de clasa
primă este între 150 şi 175 dolari.
Liniile ţărilor neutrale sunt mai
scumpe. Un bilet de vapor din New
York, pînă la Rotterdam, pc clasa
primă, costă $325 dolari.
Agenţii de vapoară spuneau
ieri că dînşii nu să aşteaptă să se
înceapă traficul regulat de dus
şi adus lume cum fusese îna
inte de război pînă în primă
vara anului 1920. Preţui călăto
riilor este scump în toate părţile
lumii şi de pe acum sunt slabe
nădejdi că aceste preţuri au să
scadă ija curind. Hotelurile pretu
tindenca costă de douăori atîta
cît costau înainte de răzoi, trenu
rile sunt la fel de ridicate în pre
ţuri. Călătorii pe clasa a trpia
nu pot pleca din Statele Unite pî
nă cînd nu să vor reîntoarce toţi
soldaţii. Agenţii spun că în State
le Unite sunt astăzi cam un jumă
tate milion âc persoane cari vor
să meargă pc clasa a treia în ţă
rile aliate şi un alt sfert de mili
on de cei ce ,vor şă meargă pe
a s a a o u a
•»rt v r^?
Şi
Cîţi vor fi de aceia ca ai noştri,
cari sunt sogotiţf străini?
Cînd le vor veni şi acestora
rîndui? Unde sa plece? La foame
te? Vezi coloana următoare. Iată
tot atîtea întrebări «ari cer tot a
tîtea răspunsuri şi iată de ce în
demnăm pe toţi ţii nostrr să-şi va
dă de lucru şi să fie îu aşteptare.
Nu este acuma timpul de a vorbi
despre şifeărţi şi nici despre mers
acasă ori despre schimbat de bani.
GREVA ÎN SANTIAGO
SANTIAGO, CHILE, 2 Dec.
(întîr£at&). Se *rede că în a
grevă generală efftâ
ii aceasta din e»u&a
ţraiuluL
&
..
?,-'
n
S.
plici acuma?
Oficiile mall din New York, a
le Companiilor de vapoară sunt
Ind^fiiite de lum# multă doritoa
re să meargă acasă.
Zii decursul săptănimei trecute
marele oficii ale companiilor de
vapoară din New York, au fost
pline cu lume care dorea hh mear
gă acasă, în Anglia, Franţa, Ita
lia şi Belgia,.acum după punerea
păcii. Un număr mare de al femei
lor ofiţerilor din armată au cerut
îngăduinţe să poaAă merge şi (lin
sele în Franţa şi ac acolo sa reîn
toarcă cu bărbaţii dînsefor, acasă,
cînd'să vor reîntoarce trupele.
Ministrul de externe din Wa
shington a încunoştiinţat «•ompă
niile de vapoară că îngrădirile fă
cute cu privire Ia paşapoarte nu
vor fi slăbite pînă la 6 luni după
semnarea păcii.
în acelaşi timp, agenţii spuneau
ieri că, americanii şi străinii eari
au lipsuri mari şi arată că pentru
ce vor să meargă, vor putea căpă
ta paşpoarte, dar şi aeclea trebu
iesc revăzute de consulii ţărilor
în care vreau să meargă cei ce
pleacă şi numai după aceea va ve
ni greutatea deu aştepta luni de
zile după vapor. JPVmeilor le este
îngăduită trecere», adecă mersul
şt venitul du înrn
rul Angliei nu îngăduie mai mult
ca 25 femei pe un vapor. Toate
vapoarăle mari de pe Atlantic,
împreună cu Mauretania, Olympic
şi Aquitania, cari sunt pentru
transporturi navale îşi vor ţinea
copertele de jos aranjate pentru
transportul de trupe pînă -cînd
vor fi adus^e toţi soldaţii ameri
cani şi canadieni din Franţa.
Creiarea unei astfel de organi
zaţiuni pentru ajutorarea lumii
la fel cu eomisiunea de ajuto
rare din Belgia— care să contro
leze împărţirea articol ilor de hra
nă şi să pună în rinduială stări
le economice rău stricate.
Din documentele oficioase, adu
nate pînă aci, să văd două lu
cruri:
r'Ϋ
DICTATORUL LU
MEI INJREGk
CREIAREA UNEI
SLUJBE NOUI.
Mr. Herbert Hoover, adminis
tratorul alimentelor din Statele
Unite a făcut o călătorie în Euro
pa ca să vadă la faţa locului lip
surile de hrană, ce bîntuie prin
diferitele ţări şi ca, după reîntoar
cerea sa, să ştie unde şi ce trebue
să dea.
Căci toate ţările din lume astăzi
privesc cu gurile căscase» ipre
Statele Unite după hrană.
După cît să pare, pe urma cu
noştinţelor ce şi le-a cîştigat prin
Europa, d-nul H. Hoover, are să
fie numit de delegaţii cari să vor
întruni la conferinţa de pace, de
administrator, adecă dictator pes
te nutremîntul din lumea întrea
gă.
în mîinile dînsului este pusă
soartea multora. Dînsul va avea
să împartă hrana.
v
bue numai omul, care să-I ştie îm
părţi eu socoteală.
2. Ţăranii din unele ţări, îtc mai
avînd încredere în guvernele lor
şi în nimenea, pradă întreg mate
rialul de alimente şi de carne.
Hoover, care astăzi ştie despre
nutremintea din lume mai mult ca
cri cine altul şi care şi-a cîştigat
încrederea aliaţilor în slujbk sa,
să crede că este cel mai potrivit
om, care să preia în mîinile sale
afacerea foarte mult încurcată de
a împărţi cu rost nutre min
te în lumea întreagă.
•,. i ,' *•,. --r *. ,*
1
în Ucrania au fost prădate nu
mai 550,000,000 buşele de griu. A
cuma de curînd au fost dezgropa
te magazii întregi de bucate, mai
ales griu, pe cari, ţăranii de frica
să nu le fie luat de germani ori
de bolşevichişti, le-au îngropat.
Agenţii cari au călătorit prin Ru
sia, au raportat guvernului ameri
can că dînşii au călătorit 4 mile
întregi, ziua şi ameaza mare, prin
Rusia, fără de a fi putut vedea
vite. O cercetare amănunţită a
descoperit că vite erau destule ca
şi porci, însă toate au fost ascun
se peste zi şi erau trimise la pă
şune numai noaptea, iar diminea
ţa erau ascunse de nou. ca să nu
fie găsite de bolşevici ori de ger
mani.
Ţăranii ucranicni nu vor să
vîndă bucate, nici pe bani gata.
Sunt satui de banii de hîrtîe gef
mani, cari nU au nici o valoare.
Experţii angajaţi la lucrarea
planurilor au aflat două ieşiri
1. Să se trimită îndată aceea ce
este de lipsă în Ucrania şi în
schimb de acolo să se capete
grîu pentru preţul celor de lipsă
ucranienilor.
2. înfiinţarea unui nou sistem
monetar, poate nişte bani cari să
aibă aceeaşi trecere în lumea în
treagă şi cari vor face apoi pe ţă
rani să aibă' încredere In astfel de
bani.
SUCCESORUL LUI McADOO
VA
fi
NUMIT AZI.
WASHINGTON, 3 Dec. Pre
şedintele Wilson s'a decis asupra
persoanelor pe care să le numeas
că în locui lui McAdoo, una ca di
rector al căilor ferate, iar altul
ca ministru de finanţe, v
Preşedintele a avut o lungă
conferinţă cu McAdoo, aseară, şi
să spune, că în această coiifyriaţă
s'a decis «Jtne să fie numiţi.
Anunţarea despre acesţe uimiri
l«e va face asta». ,.
'"'IV
tr ^!P''k--'^': .7 -IJ 'T.^ '•m?' a
•«K'X
•'^,
"«,$?..
*'1
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢ1UNEA PRESSEI.
lui nostru^
/«ft" r*
Ori care ar fi fost intenţia Evreilor, petiţiuuea înaintată Statelor
Unite a fost ne la locul ei datoria Evreilor originari din Romînia este
a lupta pentru o Romînie Mare, ca pe baza unor fapte demne să poată
pretinde ori să poată cere drepturi cu aceia ce au sacrificat toi ce aii
avut mai de valoare pentru realizarea unei Rommii Mari.
v
¥$
'7'
i îţj
r-^- v-^'
,»*"
4H
w. s. s.
.MĂRCILE DE RĂZBOI,
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
ANUL XIII.-NO. 277.
LA RASPANTIE.
Luptele sîngeroase din tranşee s'au sfîrşit, neamul nostru a dat
tributul de sînge, pe care, fatal, îl cere destinul în schimbul libertăţii.
Sacrificiul făcut de neamul nostru trebuie recompensat, suntem ap- î*--1'
roape de această ţintă, însă nu e încă nimic definitiv pîna acum, nimic
sigur noi mai avem încă mult de luptat, nu cu arma, ca nişte belige
ranţi ori cavaleri, ci trebuie să luptăm contra minciunilor şi propagau- N
dei pornită de duşmanii noştri ce cu greu se îndură să lase prada din
mînă. Lupta aceasta e grea, mai ales cînd luăm 111 considerare că noi
suntem un popor sărac şi nu ne permite buzunarul ca să angajăm pro
pagandişti şi condee mercenare ca să facă larma în jurul nostru da'r
totuşi ne-a rămas o cale ca să contra-balanţăm aceste forţe nevăzute,
ce tind ca să nimicească visul npstru de veacuri şi acest mijloc W
solidaritatea.
Pînă în pmfent pateft tfedeiwi să dovedească e&, eel puţin
de data aceasta, ne vom putea înfrîna patimile cu toate că din cînd v
în cînd hidra disesinsiunilor îşi ridica capul, dar lovită cu piciorul, a
căzut în infernul din care s'a ridicat. Acum însă infernul şi-a deschis
porţile şi parcă toate duhurile rele s'au năpustit asupra noastră.
Mai zilele trecute Evreii s'au prezentat la D-nul Lansing, sccfle
tarul Statelor Unite, ecrînd protecţia Statelor Unite pentru Evreii din i
Romînia. Intenţia lor, aşa se pare, a fost se dcscreditcze guvernul ro
mîn. Ei însă nu au dreptul a se plînge că au fost nedreptăţiţi în Romî- v
nia, ca. naţiune, pentru că aceasta ar însemna că toţi Kominii au avut a
drepturi afară de evrei, cazul însă nu e aşa, pentru că nici majoritatea 4
Romînilor nu au avut drept de vot la fel ca evreii. Acest defect însă
a fost remediat. în Romînia, în timpul din urmă, s'a dat drept de vot
ia toţi, fără deosebire de naţionalitate ori credinţă religioasă. -J"
Acum de curînd Saşii din această ţară, fraţii de cruce ai Unguri
lor, au înaintat o plîngere Statelor Unite prin care spun că ei au fost
foarte mulţumiţi cu domnia ungurească, şi cer ea să i se ia în conside
rare cerinţa lor adecă ca Transilvania să rămînă şi pe mai departe js
tităpinită de Unguri. Acţinnea Saşilor, nu mar Sueape cdbei'O îndoială*,^^'"^^
a lost pusă la cale de instigatorii Unguri.
Ungurii de altă parte caută să se pozeze ca martiri martiri ima
ginari, ei simulează o bucurie de eutră „că s'au scăpat de robia aus- t||
triaeă". Ţinta lor este de a cîştiga simpatia ţărilor democrate astfel
încearcă ca să scape de pedeapsa ce-i aşteaptă.
Pe scurt: aceştia sunt duşmanii externi cu carş trebuie să luptăm
din răsputeri ca să asigurăm că sacrificiul de sînge făcut de neamul
nostru nu a fost în zadar. Lupta inegală, prin faptul că vrăjmaşii
noştri nu se sfiesc a recurge la mijloace necinstite, ei sunt ca hoţul ce
aşteaptă în întunercc spre a-ţi împlinta cuţitul în spate.
Dar nu ne temem de ci! Noi cerem dreptul nostru şi nimic mai
mult, şi suntem siguri de succes. Prietenii neamului nostru ştiu că
streinii ce încearcă să ne ponegrească, au interese să facă astfel deci
nu încape nici o prejudecata,. însă zape îu altă parte: ea
purcede dela noi.
Pînă acum am arătat, în aparenţi cel puţin, guwm4«* democrate,
un front solid. Toţi Romînii erau, în faţa guvernelor democrate, gru
paţi sub un steag, pentrucă toţi se părea că luptă pentru acelaş
ideal însă nu e aşa: nu toţi Romînii au un ideal, ori nu toţi cei ce-şi
zic Romini sunt în adevăr eeea-ce spun! Sunt foarte multe uscături
între noi! Ani ştiut-o aceasta de mult, toţi o ştim, dar credeam că se
vor ruşina, că se vor gîndi la D-zeu şi la blăstămul unui neam, ce va
cădea pe capul lor dacă vor încerca ca să zădărnicească realizarea idea»"
lului nostru. Astăzi însă această credinţă sa spulberat, geniul rău ir
reuşit ca să scormonească patimi josnice, şi iată vedem alături de vraf*
maşii noştri, ce caută a ne ţine şi pe mai departe sub călcliul Unguri
lor, Romîni pe cari speram a-i vedea în alt loc.
Chestia e cît se poate de serioasă, ea se aseamănă unei sinucideri
ori unei ucideri premeditată. Fie care are dreptul la viaţa lui, dar q{
meni, nici odată nu-şi poate aroga dreptul asupra vieţei altora. Acâ
ce vor jugul unguresc „poarte-l spre ruşinea lor". Noi nu-1 vrem ţi
toţi aeci-ec prin faptele lor tind ca să ajute vrăjmaşilor noştri ce vor
să ne ţină şi pe mai departe în robie sunt nişte trădători.
Cred că toţi vă aduceţi aminte de încercările făcute de Unguri Ojk
să arate că Romînii din Transilvania sunt mulţumiţi cu stăpînirea lor,
şi că cei-ce cer anexarea ori unirea Transilvaniei cu Romînia, sunt V
infirmă minoritate.
Prin subscrierile,- pe eari le-au obţinut, prin. ameninţarea cu moar-
tea, Ungurii voiau să arate că noi suntem împărţiţi în două părţi şi
că partea cea mai mare dintre noi vrea să rămînă sub Unguri. Noi ştim
că, afară de unele corcituri, toţi voim o Romînie Mare, şi datoria noa- tf
stră este ca să impresionăm şi asupra acelora dela cari aşteptăm spri
jinul că toţi suntem de acord. Aparenţa acestei solidarităţi este vitală
neamului nostru, mai mult, fără ea o să pierdem totul. Şi ce vei zice
iubite cetitor cînd vei afla că se fac încercări ca să arate guvernului
Statelor Unite că r^i nu suntem solidari, că Romînii sunt împărţiţi în
două părţi aşa cum au dorit Ungurii ca să arate lumei? Te vei
cruci şi vei blăstăma pe aceşti rătăciţi!
încercări se fac ca să arate că suntem doua partide dai Trenton,
N. J., după cum spvme „United Press" s'a trimis o „resoluţie"
guvernului Statelor Unite, luată de cătră o organizaţie ce numai exis
tă Comitetul Naţional Romîn din America. Acum de curînd s'a pub
licat o ,,Co»vocare" prin care sus numitul comitet este chemat la o
adunare naţionala (poate că naţională ungurească) La fel sunt che
maţi şi toţi membrii acestui comitet.
Nu şţim ce să credem. Ette aceasta opera unui om, a cărui senti
mente romîneşti sunt atrofiate, ori este opera întregului Comitet Nar
ţional, ce ştim ca s'a contopit în Liga Naţională^tomină ca atari
numai există? Dorim, ca pe calc publică sa vedem cari sistytfi
sunt cu aceşti rătăciţi ce tind ca ţa împltnte cuţitul în tfafeţe
i"
r''•
Ar
V "\i
•».$
r\
**v
S
1
'Cf
s+x
1
V~"%tf
'ivi

:-ţ
'M
,•&>*
'Pi
3#
1,
-v :si+\
ir''"/. •, -.t(
i ,' tef i
k.r.
I vj
%''K]
1
S
•^4
1-
.'4
vi $'
S
w
i
tar
•ii
•i-
i
•A
fi
"i
vU
i
H&rî*
'P i
i'
11
•li
I!
4
,t if
1
'h
fi1
t*
4\
v
r'
'JTM
-y\î
v.'W
î?-
I
Sr:
'fh

xml | txt