OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, December 05, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-12-05/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT,
Reaches 100,000 people
VOL. XIII. ^NO. 278
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
The 6^%£\ 2an of the Roum. Beneficial stud Cultural Societies of America
The only Roumanian Daily in I).
CLEVELAND, OHIO, JOI, 5 DEC. 1918.
ROMÎNIIW CLEVELAND
NU BAGA SEAMĂ PO
RUNCILE DELA ORAŞ.
Cleveland şi X^bica-
.'•"SMU'nmj i w i i i i w n i i u i
and Canada Largest circulation.

v
K
1
3fe
*fSkl
v
~Mr
•v
v
r%
.J
jf
J6î
V.
ij
"••vi
f.'
•/r j.
Wîr
JP
Nainte vişine -să spunea că 'bu
catele, alimentele, vor cîştiga răz
boiul şi eu acelaşi drept putem
J$ă spunem astăzi «ă bucatei* .Vor
(Jîştiga lumea!
fl
Ui
In numărul nostru de ieri, făT
ră de a pomeni âespre asta, am
arătat numai cit de mare este lip
sa de bucate în unele părţi ale
"?•-r „«Europei.
a
Astăzi vom Stărui şă arătăm lu
crurile mai amănunţit. Pe lîngă
brana trebuincioasă celor de aici,
'avea"
k hrănească şi pe viitor. în Fran
ţa, soldaţii acestei ţări in «umăr
ăd
2,000,000. ,, •*,
Va trebui să furnizeze pentru
I Anglia, Franţa şi Italia, adecă a
proape pentru 125 milioane oa-,
meni, hrana trebuincioasă.
Pe lîngă acestea va trebui
V furpizeze de mîncare şi articoli de
hrană pentru naţiunile mai mici
din S|uropa. Vre-o 75 milioane de
ii Belgieni, Sîrbi, Romîni, Greci,
V Cehi, \«Iugoslavi şi alţii, cari au
trăit sub jugul german şi carj as
tăzi stau în faţa nemiloasei Ifoa
mete —^neputincioşi.
1 Va trebui să trimită bucate pen
tru 50 milioane locuitori din Ru
sia de nord cari pînă acuma rab
$ da foamete din cauza că mijloa
cele de transport nu sunt destul
f: de bune şi din cauza guvernelor
ţi cari nu sunt sigure?.
2 Vor trebui să dea la cele 50 mi
lioane locuitori din statele ndu
1 trale, cari simt deja lipsa de bu
cate, atîta, ca pe viitor sa"fciue
mai simtă.
Vor trebui, tot Statele Unite, să
mai nutrească, şi cele vre-o 90
milioane de populaţie din ţările
cari alcătuiscră Puterile Centra
le, pentru,ca să-^ mai jpoată ţinl
jN» viaţă.
/Acestea toate arată ea noi stăm
fc| faţa unui export (trimitere a
fară din ţară) de bucate care va
fi de 20 milioane tofac şi pe lingă
acestea va trebui să rămînă destul
material de nutreminte şi aici,
•Aiiiiaai&dH
UPSA DE BUCATE ESTE MARE
FOAMETEA AMENINŢA.
POD DE VAPOARĂ PESTE ATLANTIC.
Fiecare vapor are se lie incarcat eu bucate si cereale.
s
Guvernul Statelor Tiuite a sortit
şăptamîna aceasta anume pentru
Conservarea alilnentelor. Ţara a
i easta, de pe acuma, va începe să
păstreze 'bucatele, pentru ea în
lunile viitoare să poată trimite
£0,000,000 tone de bueate la Euro
pa, unde este lipsa mare şi unde
$ate foametea la uşă. Ţări întregi
Hunt ameninţate eu foamete. Si ţă
i'ile acestea trebuiesc -wtitbae liw
ghiarăle foametei.
(jruvernul, prin ziare, preoţi şi
rin toate mijloacele ce-i stau la
ispoziţie, să nizuieşte să obici
-Ţnuiasca pe toţi la un fel de tem
#1 .\jerenţă, la cruţarea alimentelor
^(bucatelor).
iul
ţară, pentru ea să susţină tăria
şi sănătatea populaţiei de aici.
Pentru ca cetitorii noştri să' ai
ideie despre' starea actuala a
nutremintelov din ţar» .aceasta
trebue să amintim că:
In Statele Unite astăzisă află
gşfu de ajuns, dacă are să fie cru
ţat de noi cei de aici, ca să poată
fi trimise în Europa mai' multe
milioane buşelc din recolta ajnflui
acestuia.:
Carne |i unstort: Aic! să afla
jtfa belşug mare, în&tf totuşi nu es
te atîta de D&jfcre ca săpoată sta
•în faţă cn «fiiwriie pentru el.- Stţ
telc Unite au .socotit că vor trimi
te Europei înacest an 3 bilioane
WSFÂ* *3&$SĂI2T
pov^i^t ae yit» fi' (Jwiww»
itoelM
omenească si
V
în trecut, atunci aici, la noi, nu
să va simţi lijfsa zahărului. Fire
şte, va trebui să cruţăm şi noi.
Lapte:
Resursele de 'lapte ale
Statelor Unite sunt cam slăbuţe
astăzi, iar lipsa celor de dincolo
este foarte mare din cauza că va
cile, au fost stîrpite în âcest răz
boi pş multe locuri. Laptele con
desat, dacă l-am socoti şi pe dîn
sul, totuşi ar face ca să stăm de
parte, sub gradele cuvenite, ca
să putem exporta atîta cît să ce
re în ÎJuropa.
Alte
bucate: cucuruz, ovă», orz,
săeară, sunt dfn 'belşug şi eu el5*
poate fi acoperită lipsa din toate
ţările europene.
Acuma: pentru ca

păstrăm
cît să poate mai mult, ca să nu ne
umplem stomachurile noi de aici,
şi ceialalţi, oameni şi ei ca şi noi,
zic cei din Europa să rabde, va
trebui să nizuim toţi, din toate
răsputerile noastre ca să conser
văm articolii de hrană şi să ye
îndestulim cu mîneări cît să poatci
de simple. Cel ce nu economiseşte
acela are să rabde nu numai el
foame, dar poate dacă sunt
nuriţi-rd*»-**}? ia—« «a ehiai'
aici sa urmeze o foamete, din pri
cina lor că nu au economisit în
bucate.
N
Considerînd (luînd în seamă)
multele milioane de tone de ali
mente—ete tot soiul ce să trimit şi
să vor mai trimite la Europa flă
mîndă, cînd ne gîndim la numărul
vapoarălor de marfă ce vor trece
oceanul Atlantic, aproape ne vine
a crede că aceste vapoară vor fi
atîta de aproape unul de altul în
mers şi venit, încît s'ar putea fa
ce din ele pod pestf oceanul
At*
lantic.
Si-fiecare din aceste'vapoară.
va duce cu sine hrană pentru «ei
năcăjiţi, -pentru flămînzii Europei.
Iar cînd ne gîndim la toate a
cestea şi punem în cumpănă încă
belşugul ce să mai simte astăzi
aici şi lipsurile mari de dincolo,
unde cu banii în mină nu-ţi poţi
cumpăra cele de lipsă pentru trai,
ne vine să întrebăm unde sunt a
ceia ce voiau să plece îndată aca
să?
Stiu dînşii la ce să duc Au
dînşii cunoştinţă că de ce nu sunt
lăisaţi şi nu vor fi lăsaţi încă vre
un an şji mai bine ca să plece a
casă
Oameni bunitic mai rămîne un
cuvînt, un îndemn pentru voi: Ve
deţi-va de treabă. Munciţi, ago
nisiţii şi economisiţi. Staţi locului.
Păstraţi-vă joburile. Va veni şi
vremea aceea să plecaţi. Dar pînă
nn» alta ^faceţi cc vă' îndemnăm.
Cînd are să fie altcum, atunci
ne vom plini o plăcută. datorin
ţă prin aceea ca,vă vom spune.
i o
v
SOCIALISTUL BERGER E
SUB ACUZA,
ijâiCAGO, 4 Dec. —Pertracta
reâ membrului socialist al congre
sului, Victor h. Berger, cum şi
a|ţt socialişti acuzaţi toţi cinci pen
tru violarea legii de spionaj, a
fost amînată pe ziuş de .9. Peoem
rie a. c.
esul era aă pei?tw^ţat
ROUMANIAN
Cuvanul Roman «a
htoarcf: la Bn
PARIS, 4 Dec. -ţ~ Guvernul Bo
mîniei va reîntoarce cît de cuxind
la Bucureşti. Aceasta, este cea mai
înveselitoare veste pe care ne-o &
duc telegramele. Presă Unite as
tăzi.
^Guvernul Romtoiîli să ştl6
t'a retras la Iaşi atunci cînd Ger
manii au invadat Romînia şi de
atunci este tot acolo.
CAROL AL AUSTRIEI CON
DUCĂTOR DE PARTID.
Amsterdam, 4 Dec. fw
tul domnitor Carol, al Austriei
plăruiieşte să între în alegerile vi
itoare din Martie, ca conducător
al partidului democratic-monar
chic. Telegramele din Viena ves
tesc această ştire lumii, comeiitm
d-o fiecare, în felul său.
o
CE YQIESC SOCIALIŞTII
ITALIENI?
V'V -v
ROMA, 4 Bec. Partidub de
reforfiiă socialistă convocat în a
dunare astăzi la Rtma, a decis că
socialiştii italieni isă ceară de la
conferinţa de pace1 lăpădarea di
plomaţiei sccrete, organizarea u
îiei Tigt a naţiunilor şi dreptul de
liberă hotărîre
a
pra sorţii lor.
s
Aceasta este cu putinţa aşa căci
Statele Unite şi-au făcut socotea
la ce au de ţinut aici şi ce pot
trimite dincolo şi deci âur arvunit
tot ce să trimite.
popoarelor asu­
OLANDEZII SE AŞTEAP
TA CA SA LI SE CEARA
EXPLICATE
nACA? i Dec. înalţii fane
ţionari ai guvernului olandez aş
teapta ea miniştri
de aici să facă o
prin care sa
privinţa predării
şi a Principelui
o
puterilor aliate
cerere comună
ceapă explicaţii în
fostului Kaiser
de coroană.
UNDE VA FI
PREŞ.
CORTELUL
ILSON.
5
KOMA, 4 I)oc. j— Cînd va fi la
Roma, preşedintele Wilson va o
cupa odăi din Quiriual (aşadară
merge la regele şi nu la «papa) pe
cari le-a ocupat cu prilejul ultimei
sale vizite în Rpma, fostul Kaiser
al Germaniei. Apartamentul în
treg este Tenovat şi odaia în care
era tronul care a fost folosit de
Kaiser, va fi schimbată în o odaie
de primire.
v
m'Qmm
n HiijişiMi y
ZIARUL MATIN CĂTRE
i PREŞED. WILSON.
PARI% 3 Dec. Ziarul Matin
a trimis preşedintelui Wilson ur
mătoarea telegramă de bun voiaj:
„în. momentul, cînd cetăţeanul^
şef al Statelor Unite să îmbarcă
pcfttru Franţa, ziarul Le Matin
vfc roagă să primiţi cele mai mari
dorinţe ale noastre de bun voiaj.
Franţa ^iu va uita nici odată ceea
cc a făcut generoasa d-tră ţară
pentru a păstra lumei civilizaţia
atît de cu greu ridicată prin lu
cru, suferinţă şi cugetarea din a
ţftea secole.
„îşîici odată lumea nU va fi în
stare să poată mulţumi îndeajuns
poporului Augean pentru mare
le său ajutor îiji distrugerea tnV
dărei şi crimei germane''.
,-n
POSTĂ AERIANA.
-T- Astăzi s'a inaugurat cursa zil
nică de poştă ou aeroplanul în
tjfe
New «rit,,
re-InllueRta
olă şi Carantina
Domnul H. L. Rockwood, comi
sionar al departaţneiitului sanitar
dela casa oraşului ,ne-a trimis astă
zi o epistolă prin cşare ne cere să a
tragem luarea aminte a Romînilor
(|in oraş că după ştirile ce le a
re DSa dînşii nu observi orîn
duielile publicate rle oraş cu privi
re la carantină. Alăturat epistolei
•aceleia a mai fost şi următorul ar
ticol
Influenţa spaniola şi Carantika.
Influenţa spaniolă este un morb
lipicios. IJji bolnav care are boli li
picioase, fie ele, influenţă spaniolă,
pojar, vărsat, difterie, ori ce altă
boală, poate să predea această boa
lă şi altora, dacă nu este despărţit
de-hime şi dacă nu să, păzeşte caran
tina.
Departameftttlî sanitar dela casa
oraşului trimite un slujbaş la ca
sa unde să raportează caşul de in
fluenţă ori boală lipicioasă şi a
cesta pune un "bilet de carantină pe
uşa eăsii. Aceasta să face pentru a
eeea ca oricine ar :?ierge la casa a
ceea să vadă că acolo este boală lipi
cioasă şi dirisului nu
Uneori, cînd oficiul sanitar al o
raşului prin slujbaşul său, pune pe
uşă semnul de carantină, toţi veci
nii aleargă la casa aceea. Dînşii
cred că acela este semnul că ins ii
trebuie sa viziteze îndată casa a
eeea şi să-vadă ce s'a întîmplat a
colo. De multe ori stăruiesc ca să
viziteze pe bolnavi şi după aceea,
în cîte-va zile, să bolnăvesc şi dîn
şii şi capătă cîte o cartă (tăbliţă)
pe uşile lor. v
Este datorinţa, taţurora
1
Taxa îa scri®01"^ va
cenţi pe ounoe.
fi d.e 6
S.
spani­INCA
?i
este iertat
.să între înlăuntrtt^îuă cînd ţiduki
care este pusă pe uşă, rămîne acolo,
nimeni nu are dropt să între In ea-|tele de ocupaţie americane au
să, dacă nu este la mijloc ceva eas
special şi de mare însemnătate. Per
soanele bolnave cu influenţă nu au
voie să părăsească odaia, pînă cînd
nu li să spune de medicul. Persoa
nele bolnave cu influenţă "nu au
voie să iasă afară din curte, pînă
cînd nu este luată jos tăbliţă
care
spune C4 acolo este carantină.
Influenţa nu poate fi căpătată
decît dela persoane cari sunt bolna
ve.Nu este de lipsă ca alţi membri
ui familiei să fie ţinuţi sub caranti
nă, dacă dînşii nu au căpătat boa
la. Unde este bolnav un membrii al
familiei cu influenţă, nimenea nu a
re dreptul de a intra în odaia în ca-ti»,. .....
jnoc copii au aruncat cu pietrn in
re zaee bolnavul decît pentru (ţa să
dea bolnavului îngrijirea medicală.
Bolnavii trebuie să doarmă singu
ri, şi pentru ca să se însănătoşeze
cît mai curind şi ca să protejeze pe
ceilalţi din casă, ei trebuie să rămî
nă în odăile lor proprii^ în pat,
pînă cînd să fac deplin sănătoşi.
ca

ajute la oprirea lăţimi influenţei
prin aceea ei observă în mod strict
regulile de carantină şi dacă le res
pectăm, atunci eazurilg de influen
ţă din vecinătatea noastră vor fi
mai rare şi vpr dispare de tot.
Nu vă aduuaţi deci mulţi Ia un
Ioc, căutaţi să fiţi curaţi, nu dor
miţi cu cei bolnavi în o odaie, nu
mergeţi la bolnavi şi păziţi rînduie
lile dela oraş pînă cînd este, bine
de noi, că de nu, uilul care nu le
respectează, face de ruşine pe toţi
Romînii din oraş, înaintea autori
tăţilor sanitare ale oraşului.
POLONEZII TRIMIT Uitf
MAT GERMANIEI.
I
genuan.
v
PARIS, 4 Dec. înainte de ais
ta cu cîteva zile, guvernul polo
nez a trimis un ultimat guvernu
lui
In acel
şii
părăge&seă
2*
ultimat, dîn­
cereau ea ţruptle
germane să
urile polo*
Jr, -!1
UN REGE
ESTE PE DUCA
PARIS, Dec. 4. Regele Nîcq
lae al Muntenegrului nu voieşte }(ă
creadă în rapoartele cari vestesc că
consiliul naţional din Muntenegru
a hotărît ca să-1 depună şi să reu
nească Muntenegru cu Sîrbia, sub
domnia regelui Petru al Sîrbiei.
în un interview dat Presei Uni
te astăzi, dînsul s'a arătat învoit sa
se supună voinţei poporului ori ca
re ar fi di tisa.
„Eu nu am nici o ştire despre a
ceea-ce să spune că a hotărît con
siliul naţional din Muntenegru''
spunea dînsul „dar eu nu pot
considera ştirile acestea de serioa
se".
„Ea
cred că
poporul muntene-
griu nu doreşte abzicerea mea. Sunt
învoit să mă supun hotărîrei popo
rului, dar 'nainte de triate voeisc ca
poporul tiăvfte lăsat liber ca să ho
tărască după placul său. Căci de da
ta aceasta hu cred că poporul lucră
neînfluiuţat.
„Domnitorii Miuitenegrului tot
deauna au ascultat vocea popontlni
lor şi ei vor continua să o facă asta
şi pe viitor, pentru că ei ştiu că nu%
mai aşa pot ieşi toate cu bine la lu
mină.'
TRECEREA AMERICANI
LOR PRIN PRUSIA.
.Cu armata Americani de ocu
paţie, 3 Dec. (noaptea).
sit la
Arma
so-
zece mile de Rin. Ele au
trecut prin mai multe sate şi ora
şe, şi teritorul german ocupat de
ele pînă acum este de o mie de
mile patrate.
Pînă acum locuitorii nu arată
decît o indiferenţă
Cu toate ca mulţimea care pri-1 mai
vea a meneam trecind prm ora-
rîndurile de automoile cari
geau ca un rîu pe stradă.
Consiliul soldaţilor şi muncito
rilor de la Treves a dat o procla
maţie prin care anunţa pulieul să
1
nu ia preţ cît nu se cade pe cum
părăturile ce le vor face soldaţii
Americani. Ziarele de acolo au în
ştiinţat pe scurt intrarea armatei
americane în oraş, ne făcînd nici
o comentare în articolile de fond.
Generalul Harry Smith, care
este însărcinai cu administrarea
afacerilor civile, s'a sfătuit cu pri
marul din Treves asupra cuarti
rului, şi mai multe hoteluri şi
clădirile publice au fost puse ime
diăt la dispoziţia armatelor oeu
patoare. Cartierul general al ge
neralului Pershing s'a stabilit în
tr'unul dintre cele niaifauiri ote
luri ale oraşului.
Aproape de Treves aşteaptă
cîţiva ofiţeri germani ca să pre
dea Americanilor un mare număr
de aeroplane, conform celor pre
văzute în actul de armistiţiu. Va
loarea aproximativă a acestor ae
roplane estp de 1,509,000 de d(J*
lark, •.
PLECAREA PREŞE
DINTELUR WILSON.
STOCKHOLM, 3 D^&. Se ra
portează că'Bolşevicii au încercat
să debarce trupe la Sjoerkoe, în
Finlaucţa, dar 11'au putut. Au fost
întimpinaţi cu foc de artilerie şi
au trebuit să se Retragă. E mare
concentrare de trupe bolşevfce la
frontiera finlandeză, iar golful
finlandez este patrulat de vapoa
rele lor. Comunicaţia dintre Hel
singfors şi Revei a fost între
ruptă. ., •-.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
ma
prm ora
şe erau şi mulţi soldaţi reîntorşi
de la frontul german, îl'au avut
loc nici o întîmplare duşmănoasă,
afară de mici manifestaţii din
partea copiilor. Awstea consistă
în mare parte din strîmbături la
soldaţii Americani. Numai într'un
a CO
cur-
STATUL A RESCUMPĂ
RAT DDA UNELE LIBER
TY BONDURI.
în virtutea legii pe baza căreia
Vau făcut emisiunile de „Liberty
Bond"-uri, guvernul Statelor U
nite a fost obligat să răscumpere
în fiecare an 5 pereente din îm
prumuturile, adeeă 13^n
-u i e v în u e V
4
W
MĂRCILE DE RAZBQI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
Ne-am învăţat a-1 avea între noi, -şi simţim lipsa lui, nu
Jirin faptul că ar lipsi alte persoane capabile mulţumită lui
D-zeu, din mijlocul poporului nostru răsar mereu străjeri fal
nici, ci pentru că ne am învăţat a-1 iubi el prin bunătatea
lui, prin claritatea ideilor sale, şi mai presus de toate prin
simplicitatea lui binevoitoare s'a făcut sufletelor noastre un
tovarăş indispensabil (pe care-1 doreşti rîiereu). în "grija ini
am lăsat cea mai mare parte a problemelor ce Irebuiau res ol
vate şi, toţi eram siguri că le va resolva conştiincios a fost un
suflet cinstit, a cărui preocupa ţie continuă a fost ca să nu ne
dreptăţească pe nimeni.
A avut de purtat greutăţi multe, mai ales în timpul de
cînd au întrat Statele Unite în război numai acei-ce au fost
în fruntea organizaţiilor în decursul acestei perioade pot în
posomorîtă.
ţelege dificultăţile prin cari au trecut organizaţiile în cari, cel
Inimile tuturora simt că în memoria acelui ce ne-a oonduş
atîta timp trebuie făcut ceva, şi este expresia tuturor de a se
ridica un monument în onoarea celui căzut. Astfel vom imor
taliza faptele nobile ale fratelui nostru dispărut.
Cea dinţii răscumpărare fe*a fă
cut acum în 1 Noembrie a. c. Cu
acest prilej ministrul de finauţe
al Statelor Unite a răscumpărat
Liberty Bond-uri în valoare de un
sfert biliou dolari, adeea 250 mi
lioane. Bondurile acestea au fost
di
A
împrumutul prim,
cu cele 5 pereente
rarea
X4
i
ANUL XIII.-NO. 278
IN ONOAREA CELUI CĂZUT
Hem iui MMiwi Mul loan Pw.
Dispar din mijlocul nostru rînd pe rînd, oameni cti cart
am împărţit nevoile zilelor, ei lasă în urma lor regrete, pe cari
ori ce om le lasă la trecerea lui spre cele eterne. Perderea de
şi dureroasă, nu ştiu cum, după un oare care timp îţi pare atît
de naturală, în cît de obicinuieşti a crede că aşa a trebuit să
fie. în adevăr tot ce este comun lasă mici impresii, cazuri si
milare, petrecute în aceleaşi condiţii te obicinuieşte şi cu răul
ca cu binele. Un prieten iubit dacă a murit, regreţi dar cu
timpul o să uiţi prietenia, poate a fost înlocuită cu însoţirea
altuia. Pe lîngă aceste cazuri obicinuite, pe cari le întîlnim în
totdeauna, la a căror trecere asistăm mai în fie care zi, şi cari
parcă ne impresionează puţin ori pentru o scurtă durată de
timp, sunt cazuri ce lasă urme adinei şi neşterse. Ori cît am
căuta ca să le asămănăm cazurilor obicinuite, ele să ridică ™n.i
presus de ele, par mai vivide, şi cu toată încercarea noastră de
a le uita, ele se ridică mereu din adîncul sufletului nostru un
de s'au sălăşluit spre a trăi mereu. Şi dintre aceste cazuri ex
cepţionale este şi cazul decedatului frate loan Păcurar.
Faptele ^cestui suflet nobil îl ridică deasupra a tot oe e
comun. El apare mereu în cugetarea noastră, pentru că ţinta
spre care ne-n condus atîta timp cît a fost în viaţă întărirea
organizaţiei noastre l'a ridicat alături de sufletele nobile
ce nu pot fi uitate. De tot ceea-ce priveşte complexul organiza
ţiei noastre sunt Jlegate faptele lui nobile, în progresul nostru
e pusă munca lui, iar succesele noastre sunt o iatruchipar#
eforturilor făcute de acest fruntaş dispărut.
re număr de membri sunt cetăţeni ai altor ţări. Bl însă
ndus corabia noastră printre valurile furtunoase, scoţînd-o
la liman. Ori ce activitate a acestui frate dispărut arată ener
gia şi dragostea mare ce a avut faţă de organizaţia noastră
pentru-că numai omul ce are o dragoste adevărată faţă de o
instituţiune poate să sacrifice atîta timp pe care să-1 pună în
serviciul ei. Şi fratele Păcurar nu a pregetat de a face tot po
sibilul ca organizaţiunea noastră să progreseze.
Grija ce purta Uniunei se poate asemăna ca grija pe poar
tă o mamă de copilaşul ei, şi această grijă l'a urmărit mereu
pînă chiar şi pe patul de moarte. E duios a auzi din gura unui
muribund patetica recomandare tovarăşilor lui de muncă, ca
să grijească de instituţia pe care a a parat-o pînă la sfîrşit. Şi
parcă vibrează în aerul din jurul meu cuvintele sfinte a fostu
lui preşedinte, fie iertatul frate loan Păcurar: „GRIJIŢI DB
UNIUNE". Un om care moare cu o astfel de credinţă, un om
ce şi în ultimele momente îşi îndreaptă privirile îngrijorate
spre organizaţia pe care a apărat-o atîta timp contra atîtor
furtuni, merită a 'i se ridica un moment, pe care, să fie săpata
ultimele lui cuvinte însărcinare lăsată tovarăşilor lui de mun*
că prin care să oglindeşte inima nobilă a acestui bărbat ca
ne-a părăsit atît de curînd.
Comitetul suprem executiv va lua dispoziţiunile necesar#
ca să se materializeze idea ridicării unui monument, şi sperau
că în timpul cel mai scurt se vor lua dispoziţiunile necesare.
al doilea, şi
al treilfa. Suma acesta este
cărora ş'a obligat prin
4**
v
NEISBUTIREA
4
J-.
Dînsul va cere o vastă
a armamentului
re pe apă ca şi pe

nu
vrea
exaetă
.V
I' V
9 r"
.1 i
"*5?
vV,ţ, rfi
•1 ¥5
1
A
JU
\V
If* ^•V*?
v
V.5
4
reduceî®
pe apă
şi pe
cat, căci dînsul priveşte
dia militarismului
U 'I
&•!*
i'j
I
^•^i#OLŞEVIC3LO]|
HOBOKEN, X. J., 4 Dec.
Preşedintele Wilson a plecat
tăxi cu vaporul către Europa spue
a lupta pentru domnirea idealului
de pace al Americei.
Nu e îndoială c& preşedintele^
va cere să se adereze complect 1*
cele patrusprezece puncte anunţă*
'te de dînsul mai înainte.
.o
a%
v
*4 i
us­
primej­
tot atît de ma­
uscat. Se poa­
te zice că dînsul nu
un plan de unire al
favorixeaza
Statelor Unite
cu Marea Britânie
pe h4.
superiorii
naţiuni pe
să f)e-
la răscumpă­
toate

xml | txt