OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, December 07, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-12-07/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
UNITED STATES
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
Jl va duce dela Brest la Paris. Acolo
ZOU 0NXTED pk^ss associations.
GREVA DIN CLEVELAND
S'A SFÎRŞIT.
ARMATA GERMANA A
SĂRĂCIT ROMANIA.
The^vxS Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
CLEVELAND, O., SÎMBĂTĂ, 7 DEC. 1918.
The only Roumanian imy in U. S. and Caneda Largest circulation.

I'L"
'J-i
i
i -N
I,
k n :.|
V
Xy'
*yqŢv?
V
»A
N
1
v*'
w.s.
f-yrf
i'-l
r'j
"t ,» i
t4 A t"i'
v'
.'
v
4 '-t
Vj
J1
fl
:.v i
i
A
V
jpgUEDBYTHE
VUlJ.
i
vm VTTT Tvrrk oonl FULL
Alil. 1U.
jTf3onferenţa
V
Subjectul conferenţelor a fost
discutarea afacerilor de interes co
mun şi un fel de schimb de idei eu
privire la aspiraţiunile teritoriale
ale Franţei şi Italiei. în categoria
aer
as
ta pot fi amintite:
3.) Extinderea tcrininului de ar
mistiţiu (adecă prelungirea lui).
'•"wPîSr '^"STÎÎnscuţii astiprii datei tfntî să.
fie deschis congresul de pace şi nu
jaţirul delegaţilor cari vor putea fi
Irimişi de puterile principate.
ii.) Huma şi natura idemnităţi
lor cari pot fi cerute dela Germania
$i"dela aceia cari formeau odinioa
ri Austro-Ungaria.
4.) Cum să despăgubească Ger
iWinia pe toate naţiunile pentru va
poarăle scufundate în cursul răz
7|pliului.
5.) Viitorul coloniilor germane.
6.) Posiţia. Polonezilor, a nonei
Cehoslovacii, Slavilor de sud şi a
jŞltor naţiuni eliberate.
7.) Cererea ce trebuie trimisa O
ltndei privire «gtradarea lui
Kaiser-
De altă parte, djri Paris, să te
i?|egrafiază ca vorbirea ţinută de
preşedintele Wilson înaintea Con
gresului, înainte de plecarea sa în
JF ran
ţa a plăcut mult tuturor amc
fieauilor de acolo şi că ea întăreşte
.ţruinul pc care lucrează din greu
«mlonelul House. S'a dat de ştire tu
turor naţiunilor că la eonferenţă de
|aeo nu uu ce să caute interesele
.#goiRt«, v
v N o •& so ţţiai repeteaie Jfe |iou
fTongresul (k'Ui Viena. Anii recii ţi
#u arătat că numai congresul acela
fneut eU putirtţă acest mare răz«
i ^bi-
V: ă^:
f»^ţ+eutral.
IIIV
v
&
2 ,'
Pcwiţia Americei este limpezită
\lrin vorbirea preşedintelui ^Wilson,
ii'e preşedintele îl aşteaptă o primi
fe căreia nimeni nu 'i-a mai fost
'y părtaş în Franţa. ITn tren special
^T: '-,
*J-
Mare Conferinţa In Londra
ALIAŢII DISCUTĂ TERMENII CE AR FI
D^ PUŞ PUTERILOR CENTRALE.
tntcresâe egoiste n'au ce caula ia Conferinţa de Pace.
TOŢI AŞTEAPTĂ SA AUDA SFATUL LUI WILSON.
preliminară (pentru
facerea planurilor) pentru urmă
toarea conferenţă de pace s 'a termi
nat în Londra, în seara de 3 Decem
vrie a. e.
Adunarea a avut patra* şedinţe.
La 10.
oO (în 3 Decemvrie) a fost,
adunarea cabinetului de război îm
părătesc, la care a luat parte şi
pyim ministrul Australiei, şi alţ^
mari bărbaţi de stat din diferitei*»
ţări de sub stăpîuia engleză. I\i\
11.15, această adunare s'a schim
bat în o con terenţă generală la ca
re au luat iarăşi parte şi delegaţiu
nilc străine. La 4 ore d. a. a fost
o eonferenţă în care au luat parte
delcgaţiuiyle franceze şi italiene,
iar la 5JÎ0 după ameazi iar a fost
eonferenţă generală la care au fost
presenţi toţi membri cabinetului.
%*^»rf^V.^suvy?,.-•«,.-•*. j? "'-V
I M* ii
mm*& niMttit ftrja rimiri,»«i
^liV, iK
wV^\ 4
î**4
LEASED
WIBB
va fi o mare demonstraţie în onoa
rea dînsului pe Cîmpii Elisei de un
de preşedintele va merge la palatid
principelui Murat, care a fost nu
mit ca reşedinţă a preşedintelui.
Planurile complete încă nu sunt fă
cute.
Greva amploiauţilor de bt street
c^ră din Cleveland, ce a ţinut 8
zile, a luat sfîrşit, o parte din ca
re au început serviciul obicinuit
pe la miezul nopţii. Toate tram
vaiele vor tneepe cursttl la ore
a. m. A
primul car ce şi-a făcut apari
ţia în Public Square a fost primit
cu aplause frenetice de populaţia
ce a eşit de la teatre.
Pactul de pace, prin care greva
a luat sfîrşit, a fost semnat în bi
roul companiei de tramvaie la o
rele 8.50 aşeară de către preşedin
tele Unioniştilor d-nul Telschow
şi d** ?»trĂ preşedmtekr companiei
d-nul Stanley.
Pactul încheiat şjtmătord!:
„Prin aceasta subsemnaţii se o
bligă eă de azi înainte nici o fe
meie nu va fi angajată ca eon
ductoretă că compania de tram
vaie va înlocui femeile ce sunt a
cum în serviciu atît dc Tepede, cît
e posibil. ,1
„Mai depaTte ne obligăm că\la
1 Martie 1919 şi de-aci înainte
nici o femeie nu va mai fi ad
misă în serviciul de i'onductorete
la compania de tramvaie".
LIBERAREA STREINILOR
INTERNAJI.
•WASHINGTON ,S B«. 1'
nul dintre ultimii paşi făcuţi în
progresarea către pace va fi li*
berarea/tuturor străinilor inamici
de la «împurile de deţinere. Totuş
nu li-se va da drumul deeît în ur
ma unui ordin dat de preşedinte
le Wilson către,-departamentul de
justiţie, lutjru care nu sc aşteaptă
dceît după ce tratatul de pace va
fi semnat,şi apro'bat.
Un om de stat zicea astăzi ur
mătoarele
„Fiecare dintre cci internaţi a
fost arestat pentru că fiind un
străin inamic, libertatea lui era
privită ea un pericol pentru ţara
.ceasta. Natural că nu ne gîndiia
să-i liberam j»îuă ce uu 11 eee pe
ricolul cu totul".
DELA LIGA NAŢIONALA ROMANA, v
O U N I A
DKCSMBHIK 1U1S. Ştiri sodic prin Ahuţcrdap deci
-trecute prin strecurătoare nemţească şi ungurească ne dau amănunte
despre proclamarea independenţei ţinut urilor rotmneşii de către Un
AU**™* Ş* -unirea lor cu Rominia.
Romînii din, TranuUvania âin comiloiele învecinate ţi Jiaţiat au
ţinut o Adunare Naţională în Alba luiiu, la care au fost reprezentate
prin delegaţii lor toate ţinuturile roniineştî din fosta Ungarie, Adu
narea a proclamat în special faţă de pretenţiile sirbeşti unirea cu'Ro~
minia a întregului Banat dintrd Mnres, Tisa .şt Dunăre. Viitoarea Adu
nare Naţională constituentă a întregului Imperiu R$mîn cupriniintf
i i tot Rpmtnismul dela Nistru, pînă la Tim, va hotărî amănuntele. Pînâ
atunci Consiliul Naţional, care lucrează ca Guvern Provizoriu, asigură
tuturor ţinhturilor aqfonqitw IţMI: kşib supravegheri'PmsUhUui
v' -.
Trupele romîne din Regat fi Transilvania continuă cu ocuparea
liniiturilor romîneşti fi desarmarea Ungurilor şi Nemţilor, tn Bucovi
nă ocupaţia rorntua e completată. Trupele romîne ţin in mina lor tot
ţinută pînâ la Prut în Oaliţia. chiar ţi oraşul Kolomea. tn Transilva
nia wupare* urmează în mod wtematic mină în mînă cu organizarea
admimetrafieu'
•»V f'*
GÂ&lTMf V,
WQWA.
ROUMAN
SERVICE
PARIS, D-nul George Danielo*
pol, noul ministru denumit dc Ro
minia la Washington, a declarat
următoarele înainte de a pleca de
aici către America:
„Ocupaţia germană & adua eu
ea sărăcia în toate Rominia. Mili
oanele lui Mackensen au fost tot
atît de crude ca şi ale lui von
Bissing. Bucureştii, ca şi Brusela,
au fost despoiaţi şi goliţi de toate
lucrurile trebuincioasă popula-
*iei
„tri Somnii*,* cit se poate de
puţină hrană, iar îmbrăcăminte şi
încălţăminte nu se mai găseşte
de loc.
„De vor ao6i ajutoare f&
grabă, o mare parte din ţ)opula
ţia noastră are să moară iaVna a
ceasta de foame şi de frig. Lu
mea umblă desculţă, şi cum este
slabă din cauza nchrănirei îndea
juns, prezintă cea mai uşor de
prins prada a ţoalelor molipsi
toare./
„înainte dc război Romînia a
importat aproape tot ce i:a trebu
it dc hrană, afară de grîu şi de
porumb. Cu declararea războiului
a încetat ori ce export şi n'a mai
primit nimic, afară de foarte pu
ţine articole cari s'au scurs cu
greutate prin Rusia. în anul 1916,
cînd Romînia a intrat în război,
.armata şi populaţia civilă a ^în
ceput să consumi? din aceste re
zerve, cari în *»uurt timp a» fo*t
isprăvite. în Romînia, în timpul
de faţă, un costum de haine de
eea mai proastă calitate costă 200
de dolari, o pereche de ghete 120
de dolari şi un kilogram de cioco
lată costă 200 de dolari. Cele mai
mari lipsuri în ţară sunt de ma
terial de îmbrăcăminte, încălţă
minte şi untură (grăsime)".
•DOCUMENTE DESPRE VINO.
VĂŢIA POSTULUI KAISER.
AMSTERDAM, 5 Dcc. De ia
Beriin se anunţă că noul guvern
are la mînă nişte documente prin
care sc dovedeşte că războiul eu
ropean a fost plănuit de Kaiser.
Documentele-de cari e vorbj^s'au
găsit în arhivele palatului impe
rial din Berlin.
Guvernul german şi consiliul
soldaţilor şi muncitorilor fac
mari încercări pentru a supune pc
Kaiser judecăţii unui tribunal
din Germania înainte ca aliaţii să
reuşească ajl aduce înaintea unui
tribunal internaţional.
8e zice că un număr dc delegaţi
din partea consiliului soldaţilor şi
muncitorilor au sosit la Haga, un
de poate că au scopul să deschidă
negocieri cu guvernul olandez
pentru extradarea Kaiserului în
Germania.
Tot ce se poate ca în capitala
Olandei să aibă loc lupte legale
între delegaţii Germani şi cci ai
aliaţilor pentru posesia fostului
împărat german şi a fostului
prinţ de coroană. Prezenţa l6r în
Olanda dă loc la mari lupte po
litice atît între partidele din Ger
mania, cît şi între diplomaţii Ger
mani şi cei aliaţi. Totuşi s'a a
flat că sunt persoane cu mare in
fluenţă cari lucrează într'ascuns
spre a-i scăpa de a fi ju4pCttţi.^
puterile străine.
REBONIFÎCAREA
MUNCITORILOR.
CHIC AGO, Dec. -. Zece mii
de muncitori d6 la fabrica „Mar
shall Field aud Cq." azi formau
o mare linie aştepthyi ca să fie
rebouifica|i (a primi o plată ex
tra) din suma ce li-se va împărţi
şi oare e de $1,500,000. Planurile
au fost complectate iseară pen
tru aceasta compensaţie. Toţi cei
ioe primesc un salar sub $2,500 sc
vor bucura de 'această compen
v-i ... *,•
A v V y
A I ,'h1 V
yv
1
^1
•mmI
INA.
CIN PENTRU ZI
E E A 2 I
La 14 Octombrie 190G s'au adu
nat albinele ca s%şi formeze Ide
alul de muncă. Ziila de 14 Octom
brie este memorabilă pentru „al
binari", pentru Jă de atunci a
veau şi vor avea un ideal. Acela
de a se îngriji de albine în timpul
greu cînd iajma este geroasă jşi
vîntul îngrijorării amorţeşte «la
gele în vine.
Cu toate că lunja Octombrie nu
era şi nu este nidi astăzi favora
bilă unei activităţi de albine, al
binarii noştri de'la New Castle
au şi astazi şi vof avea şi pe vii
tor tot aşa de sfîikt în inimile lor
idealul de a griji toate albinele
pe o formă.
Decis împlinit, *fapt isprăvit,
stupul s*a constitliit dc albinele
cari aveaji voinţă de fer. Apoi a
început iarna. O jiţirnă lungă şi
grea. Ci dînsele şî|prau ^viitorul
care avea să le saBvc/.e.
între vrednicei® albine de pe
acele vremuri era!şi irattîle loan
Păcurar. Dînsul, •"Dumnezeu să-1
ierte, era însoţit de bunii săi to
varăşi, cari în toajte timpurile nu
au pregetat, de atunci şi pînă în
ziua de 24 Noembrio 1918, cînd
moartea nemiloasă li-1 răpi, a se
interesa de soarfŞa albinelor ea
şi de a stupuliti.
Un vînt îţiisferjos însă ni-l ră
pi şi-1 trecu laicele vccinico.
1
O, Doamna, cît*' suferinţe tm
au îndurat aceste albiiie, şi albină
noastră^ ,soj» ^ee-ţ^doarme som
nul lin, în toată 'viaţa sa a avtlf
partea viscolelor, in tinipUl din
urmă să baza că viscolele au cam
trecut şi nutrea credinţa că de pe
acuma viaţa tovarăşelor sale e
ste asigurată. Era mîndru „albi
na" fratele nostru, că a putut să
guste din vijeliile vremilor şi că a
putut să rămînă credincios pînă
în capăt.
Noi, aştealaltc albine, care şti
am că i-am cauzat şi neplăceri in
timpul scurt cît a fost între noi,
ne închinăm faţa noastră cătrâ
pămîntul rece şi 'n ochii noştri
vedem cum pluteşte sufletul său
blînd, cu surisul pe buze, care-1
însoţise pînă şi în catafalc. Si
cum ne plecăm şi-i vedem surîsul
îi zicem:
„Iartă-ije dacă ţi-am greşit une
ori că noi ne simţim greşala de
cîte ori ne aducem aminte de ti
ne! Munca ce o ai depus pentru
albine este roditoare, dormi lin,
fii împăcat şi sigur că toaţă, mun
ca ta depusă pentru neamul albi
nelor este bine rînduita şi să
pare a fi bine primită tatălui ce
resc. Insoţească-to îngerii suflete,
căci nobile fapte ai avut, umană
ţi-a fost gîndirea şi d.ulci ca al al
binei fruct, au fost cuvintele tale".
Iar d-ta, femeie şi copilaşi ai
fratelui nostru loan Păcurar ca
re-1 deplîngeţi şi azi, fiţi mîngă
iaţi. Dînsul a fost scurt timp al
vostru, mult. timp al neamului,
iar acum este al Creatorului, care
vecinic are să-i poarte grija şi
lui ca şi vană, celor râmaşi după
dînsul.
în numele tovaraşilor albinari
dc la „Albina"
loan Cup, preşedinte.
MULTUMITA.
Recules mtru cîtva din ma
rea durere de care am fost şi
sunt cuprins în urma acciden
tul ui grozav prin care am tre
cut şi mai ales în urma morţii
vecinic neuitatei mele soţii, pe
această cale vin a mulţumi tu
turor avelor prieteni şi cunos
cuţi cari au binevoit a parti
cipa la înmormintarea dînsei,
ctim şi celora cari au luat par
te cu automobilele!
Cu todeaum, ăl tuturora
cu dragoste neschimbătoare:
Solomon Duma,
prest romîn
i Canton, OtCio.
|b v ?ff^9T*5?. .•^,sr'p»
OF OEVQJUIO,
m-
IDAILY NEWS
IN CONTMIA LEGĂTURĂ
CU WASHINGTONUL
WASHINGTON, 6 Dec. Pre
şedintele Wilson se interesează
de aproape de afacerile oficiale
de aici prin telegrafia fără fir,
comunicaţiile dintre vaporul Ge
orge Washington sunt aproape
continue de cînd aplecat din New
York.
Nimic nu s'a auzit direct de la
preşedintele, pentru că nu a fost
piuă acum necesar, a fost explicat
de la Casa Alba, pentru eă la de
părtarea Iul tOate AU fost Tezol
vate.
Pe lingă rutina obicinuită ori
ce lucru mai important ce va avea
loc s'a aranjat ca să fie transmi
se preşedintelui^ pentru că el vrea
să fie bine informat despre toate,
astfel că s'a înfiinţat un serviciu
de noaptea Ia telegrafia fără fir
mariiieî.
Preşedintele Wilson ra afla pe
premierii Francezi, Englezi şi Ita
lieni în deplin acord asupra unor
baze ale programului de pace.
cînd va ajunge la Paris în săptă
rnhia viitoare. Leadării ententei
sunt gata de a întră imediat în
discuţii cu preşedintele Wilson ca
să se vadă întru cit pot fi modifi
cate aranjerilc ce deja sunt fă
cute. Substanţa aranjerilor tenta
tive (gata de a fi puse în lucrare)
dc către aliaţi au fost deja co
municate preşedintelui Wilsun.
Prima încercare a preşedintelui
Wilson, în faţa oamenilor de stat
Europeni va fi începerea luptelor
contra militarismului şi a pre
ponderanţei (întărirei puterei na
ţiunilor),
Dacă această politică
a?
preşe­
dintelui, poate fi menţinută fără
a se contraria cu determinarea
Angliei do a-şi menţine suprema
ţia pe mări, rămîne să se vadă,
însă să se ştie că preşedintele va
încerca ca să lumineze opinia lu
mei că primul principiu este ca să
se pună odată capat. militarismu
lui, şi pînă cînd această chestie
se va rezolva el artf oportunita
tea dc a formula un plan prin ca
re să nu se lovească de punctul
de vedere al Angliei. y
După cum sc prezice, eea mai
mare dificultate zace în problema
cu libertatea Mărilor pe motivul,
după cum se spune aici, că domi
naţia militaristică nu poate fi
zdrobită dacă ori carc naţiune va
menţine controlul absolut a Mă
rilor.
REFORMA ELECTORALA
GERMANA.
COPENHAGA, 6 Dcc. Clon
siliile muncitorilor şi soldaţilor
din Bavaria au aprobat în mod
unanim programul reformei elec
torale făcut de guvernul german.
BAZAR ÎN ORAŞ.
De la departamentul de publici
tate ab institutului internaţional
(Young Women Christian Asso
ciation la E. 18-th şi Prospect A
ve.) ne vjne ştire că raîiife, Sîni
bătă în 7 Decembrie a. c. după a
mează şi seara ate să fie aranjat
un bazar pentru fondul^ de aju
torare al armenilor. Au^să fie di
ferite deşpărţăminte aranjate cît
să poate mai cu gust. între ele şi
unul anume pentru copii. Aseme
nea are să fie muzică bună de
faţă, care va distra pe cercetă
tori. în acest bazar să vor vinde
cu un preţ redus cu 20 la sută,
toate volumele mai nouă din lite
ratura americană. Prin aceasta
Romînii din Cleveland să pot con
sidera dc invitaţi. Fetele de la
Instituul internaţional pentru fe
meile de naştere străină, yor-fi-de
faţă pentru ca să salute şi să dea
explicaţii acelora cari nu pot vor
bi limba engleză.
*,., 'v' .-
BY OF HE
v &*: '[14
s. '•*.' .•
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
PREŞEDINTEI! WILSON E ALIAŢII V0R0-ID
I
mm,
CUPA BERLINUL
COPENHAGA, 6 Dec. Zia
rul Deutsche Allgemeine Zeitung
publică o depeşe primită prin te
legrafia fără fir, care anunţă că
trupele aliate şi Americane vor
ocupa Berlinul, ca drept măsură
de supraveghere a politicei ger
mane.
O altă ştire primită de la Hei
delberg zice deasemenea că con
siliul soldaţilor şi muncitorilor
de acolo a anunţat că e posibil ca
trupele franceze să ocupe Heidel
berg şi Manhciin, din cauză că
gardianul închisorii din Mann
heim a «morîtti£i prizoneri fran
cezi.
Heidelbergul să află la ÎJ2 de
mile spre nord-est de Karlsruhe,
iar Mannheim e situat la 45 de
mile spre sud-vest de Frankfort
MERSUL VASULUI
PRESEDENTIAL.
De pe bordul vaporului George
Washington, 6 Dec. (prin telegra
fia fără fir). Imediat după de
barcare preşedintele Wilson va
chema şi alţi fruntaşi în Franţa,
spre a ajuta în dirijarea distribu
ţinuei alimentelor americane prin
tre populaţia ţărilor europene a
flătoare în suferinţe.
Unul dintre bărbaţii cari fi
numiţi pentru această sarcină va
f» şi Mr. Bernard liuruch. preş^^ti,,
dintele consiliului de industrie.
Vaporul Ge rge Washington
merge cu o iuţeală de aproape 17
knot uri pe oră, şi în timpul cînd
s'a dat această depeşe el se afla
cam la 600 de mile spre est de
New York.
Valurile sunt destul de mari. In
să preşedintele dovedeşte a fi un
bun călător pe apă, căci n'a dat
aici uii semn că sufere întf'u cît
va de râul de mare.
ARMISTIŢIUL VA FI
PRELUNGIT.
PARIS, 6 Dec. Prim-minis
trul /Franţei, Clemenceau proba
bil va anunţa oficial in camera
deputaţilor ce se vor întruni la 17
Decembrie, eă prelungirea armis
tiţiului a fost Ticcesară.
Se crede că demobilizarea tutu
ror soldaţilor ce nu sunt în ser
viciul activ va fi complectată la
prima Aprilie, iar restul vor fi e
liberaţi pe dată «a pacea va fi
semnată formal.
REVOLUŢIE IN UCRANIA.
LONDRA, 6 Dec. O telegra
mă întîrziată din Constantinopol
spune astăzi vă în Ucrania a iz
bucnit revoluţia. Să spiinea că
guvernul ucranian a cerut de la
aliaţi să ocupe porturile Jtatsiei
de pe Marea Neagră.
o
TULBURĂRI ÎN GERMANIA.
AMSTERDAM, (i Dec. în
Essen au fost violente lupte, după
cum spun rapoartele sosite astăzi
aici. Soldaţii reîntorşi din armată
voiau să arboreze uu drapel roşu.
in decursul tulburărilor au fost
ucise mai multe persoane. Sfîrşi
tul luptelor însă uu este cunoscut.
Mai multe mii de mineri din
Hamm, au făcut o mare demon
straţie, însă au fost împrăştiaţi de
soldaţi. Si aici au fost cîteva ca
zuri de moarte.
KAISERUL VA FI CERUT
DE ALIAŢI IN CURÎND.
PARIS, 6 Dec. Suportul A
mericei va fi alăturat la mişcarea
concentrată a aliaţilor de a cere
predarea Kaiserului. Detailuri de
spre procedura legală nu au'fost
pînă acum anunţate la fel nici a
cuzările specificate. Insa se crede
eă extradarea va fi cerută, pe ba
za acuzeţor generale.
SBTTEMEF
i
•U"'
V:
o
î^tv?
1*
WSIW^ffl^^BjŞÎL
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
Cil PARA" I
UNA ASTAZl.
ANUL XIII.-NO. 280
bti Z8G 3Mt3 M
na va ajunge la Rin.
On armata Americană In Pru
sia, 5 Dec' (noaptea). Aripa
stingă a diviziei a doua în trei zi
le va ajunge la Rin. întregul
front ce va fi ocupat de armata
Americană, în lungul istoricului
rîu, va fi complectată prin 13 De
cembrie.
Un corp de ingineri experţi au
plecat ieri spre Coblenz spre a de
termina teritorul exact pe carc
să-1 ocupe Americanii, şi să aran
jeze luarea drumului de fier, a te
lefonului şi a telegrafului.
Generalul Pershing a luat clădi
rea federală de la Trier (Treves)
prefă cin du-o 111 cartierul său. Ofi
ţerii au fost numiţi ca să suprave
gheze lucrările publice, şcolile şi
poliţia.
Ca să parvină influxul iniilor
de prisonieri Ruşi, pe care germa
nii îi îndreaptă spre liniile aliaţi
lor hrănirea lor, locul undd
să doarmă şi locuiască precum şi
transportul vor fi foarW mult în
greunate, deci generalul Dick
man a dat o telegramă fără fir
germauilor ea să încete cu trimi
terea acestor prisonieri spre linii
le aliaţilor, iar de nu vor înceta
prisonierii vor fi reîntorşi îndă
răt.
—ii.... i.i»
DISORDINI SOCIA
LE ÎN GERMANIA.
AMSTERDAM, i Dec. Zil
nic să primesc aici rapoarte de«
pre revoltele şi desordinile socia
le din Germania.
Veştile de azi spun că Essen a
fost scena mai multor revolte un
de s'au slobozit şi focuri de puf
eă. Disturbările au fost cauzate
de soldaţii ce s'au reîntors şi cari
încercau ea să svîrle steagul roşu..
La Hamm a avut loc mai multe
demonstraţii compuse din miile
de mineri, aceste demonstraţii au
fost împrăştiate de către soldaţi.
în Berlin să spune că poporul
gfcte lăsat la discreţia bandiţilor.
Un raport primit din Berlin în
decursul nopţii spune că o demon
straţie a teroriştilor a fost pusă
la calo pe ziua de azi cînd 15,000
dc discipoli de ai lui Dr. Li#»
knecht vor mărşălui pe strade.
La Cologne au fost revolte pen
tru hrană. Prăvăliile au fost pră
date, iar cîteva persoaue au fost
omorite de gloanţele maşinilor de
puşcat.
MCA000 CERE TUTUROR
SE FACĂ ECONOMII.
WASHINGTON, 6 Dec. Fă
cînd faţă în luna viitoare celor
mai mari cheltuieli ce s'au pome
nit în istorie, ministrul McAdoo
astăzi a lansat un nou apel către
ţara întreagă ca să-i dea sprijinul
de lipsă guvernului în privinţa fi
nanciară. Apelul dînsului este în
dreptat mai mult pentru cumpă
rarea de mărci de cruţare. în a
cest apel, dînsul .cerea tuturora
ca să economisesc şi să se oblige
înainte de anul nou la economie şi
la cumpărareea de hirtii de valoa
re puse în piaţă de stat.,
o A-rlv .j
fAISERUL 181 CHEAMĂ
DOCTOR.
v
LONDRA, Spec. O ştire tri
misă din Amsterdam prin compa
nia Exchange Telegraph anunţă
eă în Haga a sosit un doctor Ger-*?V"
man, pe care fostul Kaiser ii che- ,,
mase de la Berlin. 1^,.
,Ştirea mai adaugă că trei mem
brii din statul major al foitului
împărat au luat trenul din Ame
rongen pentru Berlin, avîpd la, ei4
mai multe documente privit
la, averea privată a
4 &
t.
i
&
t..)
u

xml | txt