OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, December 07, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-12-07/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

Tttk OmClAL OEGAN OF THE ROUMANIAN BBNIH
OIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Oel mai răgpîndit ziar romlnesc din Statele Unite ţi Canada.
Pimr.lSItKD DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THÎ UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO, INC.
5705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, 5fflO.
Phone*: BeU Edgewater 3295. Cuy. Lorain 42Q-R.
TT* SUBSCRIPTION
TTNITET) STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA
ert\ at teoond-claa matter Aug. 16,
tks Poet Office o# Clovelonă, 0H
under the oct of Morek 3, Î879.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
Mr. Hoover ne spune că In Ame
veatamte pentru e* g| î^ăoăm Ame
doi aai ce isnaşiiă. ^. Hoover ne lată s&
aşa că ve«tmint^B le ^vem
OFICIURJLE NOASTRE SE AFLA LA: 116 MARKET AVE., S. CANTON, 0.
317 E. MAIN ST., ALLIANCE SI 524% MARKET ST., STEUBENVILLE, 0.
A. L. & REES.
Bell Phone 904,
143 W. Federal St.'

V,
fSrati
i
1
|tntsrtâ
i a
i' J.
il-s
mt
1
„AMERICA*
ROUMANIAN DAILY
APARE IN FIE CASE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E v
EH: 1UL1VS E. V. 10AN0V1C1.
EDITOR: WAN JIVI-BĂNĂŢEANUL,
Rămîne însă ceva sigur pe urma lor. Ei au ruinat Europa
împreună cu ţara lor proprie (noi însă nu avem să ne supă
răm mult pentru ţara lor, căci iată cei ce au sămănat vîntul
culeg furtuna) şi Ştatele Unite trebuie să întrevină pentru ca
kâ-menţină şi pe Viitor civilizaţia din Europa.
Pînă acuma purtarea noastră îî fost admirabilă. Putem
fi lâlosi de dîns^. Noi, americanii de naştere englezi, fran
cezi, italieni, belgieni, romîni, evrei, slavi, slovaci unguri, ar
meni, chinezi, boemi, germani, canadieni, americani-indieni,
«iris, vest indieni, est indieni, greci, norvegieni, suedezi şi da
nezi toţi prin sînge şi limbă, dar toţi americani pe ales s'a
arătat asta atîta de mult că nu mai poate fi îndoială noi am
intrat în armată, ne am lăsat să facă eserciţii cu noi, ne-am de
prins cu armele si am mers „over there'4 pentru ca din toate
puterile noastre să ajutăm ea să se dea ultima lovitură de milă
Hunului modern.
Cu toate acestea rezultatele diabolice ale muncii sale'an
rămas şi pe viitor. Ruina şi jaful să văd peste tot locul. Fran
ţa, Anglia şi Italia, aliatele noastre mari* cari s'au luptat-timp
•tttîta de îndelungat nu pot să 'şi ajuture vecinii pentru că dîn
însăşi sunt în lipsă.
în felul acesta desnădejefea, qaiseria şi foametea cari
toate resultă din anarchic şi ne ptin faţă în faţă cu o mare pri
mejdie rămase pe urma Hunilor, trebuiesc să fie alinate de
îngerul bun al lumii de America.
Acesta este un prilej de a atinge pe t^ţi cu ungest care
să fie'gentil, delicat. Nouă ni să dă cel mai rar priviJej: acela de
a fi ceva mai mult şi mai bun decît o organizaţie militară în
vingătoare, pentru că noi putem pune în uimire o lume (învă
ţată cu erudelităţile soldaţilor ajunşi învingători) prin spec
tacolul splendid al soldaţilor noştri cari, deşi victorioşi, au 4©
venit miloşi şi ajută la fel pe tineri şT bătrîni, pe slabi şi boj
itavi ca şi pe cei împovăraţi.
Noi să 'i nutrim. Atunci toată tame* are să stea: «€ît de
bqnă este America aceea mare şi puternică. Cît este de gene
roasă si de binevoitoare. Bărbaţii ei nu numai că atk venit prin
ţările lor Vechi şi şi-au jertfit sîngele şi acutul lor fără să oeară
nimica în schimb ci acuma după ce au isprimt o ţnuncă s'au
pus pe ceealaltă şi nu mai înceată a ne lega ranele noastre ca
şi cînd dînsele ar fi ale lor".
Asadară noi ameţicafttt pe romîni, slavi,Englezi,
pplonezi, francezi, şi ce ne-a ftteut firea nonatră, toţi tre
b®w să sărim cai bunţţdffâ ca să ajuteim pe Mr. Hoover, ad
mţuiatfatorul alimente^, prin awea vom cruţa âsi| aşa ca
să aibă ce «& tr^waU ce fUBunzeac în E^opa.
Mr. Hoover a tâmb v»te tuturor redactorilor dela da re
fie cruţat, este
1
E I A N U
•••Mâftfc*»*e*«*aft*?»**•%•••
MANTUITOAREA
CIVILIZATIEf.
De: Dr. R. C. ROUECHE,
Administrator al Alimentelor.
Peste o mie de ani istoricianii, filosofii şi alţi oameni cu
lîiinţi .şi buni vor serie despre America: „înainte do asta eu 10
Veacuri, cînd s'a purtat cel mai mare şi mai groznic război si
9 învins democraţia asupra autocraţiei, America a edificat
de nou lumea şi a nutrit'o. America a fost prima naţiune cave
a mirat in ră?.hoi numai din punct de vedere altruistic,
(germania a ruinat. America a clădit.
In Polonia şi Sîrbia nu au mai rămas copii mici. Aceasta
li» e«te statistica grăbită ei este un adevăr din literă în literă.
în Rusia de nord sunt 40 milioane de suflete cari ţarizate,
ttmi apoi germanizate şi în fine bolşevichizate, stau faţă în fa
ţă cu foametea liîdă. Trenurile lor nu mai umblă. Xu mai au
ireuuri. Abia de mai au ce să mînînce. De bunâseamă că de_sn
inîiiţâ pentru anul viitor nu au nimica. Sunt istoviţi.
Armenia este ruinată. Muntenegru e stîlcrt. Belgia n f&st
invadată şi jăfuită. Romîniei 'i s'a ţinut drumul, întocmai cum
iac imrii nopţilor întunecoase. Italienii îşi află provinţiile rc
cîşîigate în o lipsă completă. în Franţa de nord, pînă şi rădă
cinile arborilor, ale^ ierburilor şi vegetalelor de pe cîmpuri şi
lanuri sunt moarte, otrăvite de gazul înveninat al germanilor.
Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Spania şi Elveţia,
ftii rtunas neutrale şi ori ce ar fi fost causa care le-a făcut să
râmîtiă aşa, râmine tui fapf constatat că şi dînsele suferi?, duc
Xaţiunilo, ori au fost neutrale ori au luat parte în lupte,
fTacfl au avut va poară pe mare, mai au mimai puţine din ele,
portruca germanii a,u distrus tot ce au putut. Pentru germa
ni nu era scuză că o naţiune este la război ori ba, dînsa tre
buia să suferă căci firma „mc and gott" îşi pusese de gînd să
terorizeze şi să flămînzească şi cucerească lumea întreagă, pen
tviK'a după aceea să o altuiască cu germajiă cultură.
însă ghidul lor a fost un vis nebun si astăzi, llolienzoîler
:.ii. încearcă să dosească, ca cei mai de rînd criminali.
$5.00
$6.00
v^auiintecă
wrs jWfr
Mărunţişuri.
Pflă teîegrafia fără' de sîrm|i
ne soseşte de la New Yoffe, N. Y.,
vestea că George Pctrino viteazul
nostru sprijinitor al republicei ro
tnîne a fost invitat să preia în, re
dactarea sa foaia „Deşteaptă-te
Romînc4^ a jidanului Hertz din
New York,-care 1-a dat afară pe
lancu Roman. Vorba âluia:-„şi-a
pâsit sacul petecuH" i
Pnii cîintră oanw^îî «art veniţi
din Romînia aici, sa vede câ, cu
ori ce preţ ne-ar înfunda şi pe noi
cu sent imefitele d-lor anfi-libera
le tipărite în cărţi e,u eţiipm'i. Yi
deant. eonsules!...
N
în sala de bal a hotelului „Olm
stead" din Cleveland, are să fie
o expoziţie de pisici. O aranjează
femeile din Cleveland. Doam
ne iartă-ne, dar astăzi cînd ştim
eâ sunt atitea alte lucruri mari de
împlinit ş» făcut, să pare că fe
meile cari sfi gîndesc la expoziţii
de pisici nu sunt cu nici un graJ
mai bune decît ha ia a noastră ca
re arăta
mîţa
Cărluţul absolut de tron al Au
striei spune câ dînsu] tot deauna
a fost prieten al păcii.
n
Noi îl credem pe euvînt mai
ales de cînd a abzis de„troitt, să
poate să fie sificer.
Cel mai |tuir lucru ce »ă poate
spune despre un iemocrat este a
cela câ dînsul nu-şi creşte fecio
rul ea să facă tiin el rege".
Drept pedeapsă pentru Kaiser,
acum cînd în Cleveland, Ohio, es
te în toiul ei greva de streetcară,
noi credem câ ar fi bine să fio
pus de conductor la singurul
streetcar ce ar fi să umble în a
fară de cel ai poştei.
Complexul şi formele nu sunt
totdeauna aşa cum să par a fi.
Mai afcpt yîiid vorbim despre fe
mei.
v
Omul care totdeauna ştie ceva
are şi el năcazul lui şi acela este
că nu ştie cînd să spună.
Ce să va fi ales de femeia care
ştia să leşine atunci cînd bărbatul
nu sfi în voia la»loat« cite lfCJroia
(iiiiNcI
O fată care are pârul «i pro
priu* este în stare să meargă pînă
la groceria din vecini fără să-şi
pună pălăria pe cap.
INFORMATIUNI
(Jonferinţa unor fruntaşi Ruşi.
Washington. Boris Bakh
meteff. ambasadorul Rus, însoţit
de mai mulţi sfătuitori de la am
basadă, va pleca în Franţa ca să
discute cu ceialalţi fruntaşi Ruşi
chestiile ce privesc reprezentarea
Rusiei la conferinţa de pace. în
tre cei ce pleacă este şi prinţul
Lvoff, fostul prim ministru al ce
lui dintîiu guvern provutoriu diui
Rusia.
1
Polacii trimit ultimat. "Paris.
Guvernul polonez a trimis Ger
maniei un ultimat în pare cere ea
armatele germane să părăseaşţ^
imediat teritorul Potapiei.
Vapor scufundat. Roma.
Se anunţă că vapor»! italjaii cu
numele Rossarol, care călătorea
spre Fiume, a lovit o minâ şi s'a
scufundat. Din echipajul de 143
de oameni nu s'au putut salva de
cît 30 ceialalţi s'au dus eu va
porul la fund. K
s
Bxpostţşa mei- Cleve
land T)h io, Femeile bogate din
acest ofaş s'a gîndit sa aranjeze! cerut
şi o expoziţie de pisici (jnîţe). O construirea ţării
vor desehide-o în sala de oa a ho
telului Olmstead sub auspiciul so
cietăţii Persiene şi va continua
pînă Vineri. Se va expune pentru
feZAX"
KHnpi
concurare la premiu cfnei«eci ele
pisici din Cleveland şi poate tot
cîte atitea difl^hicago, Columbus,
Deţroit, Toledo, Pittsburg şi Yo
ungstown. Apreciatoarea care va
da premiul celei moi frumoase pi
sici are să fie D-na C. M.Sweenue
din Detroit..— (Lumea arde 'n
foc^fi.'.^/t^-lN.
înnecaţi in lacml Eric. De
troit, Mich. Valurile lacului
ţîrie au scos la mal corpul d-nei
Otto Holwedel, care plecase să se
plipibe pe apă într'o barfcă cu
motor împreună cu fiul său Ha
rold şi eu un prieten al dînsei a^
nume Albert Wolân. Imediat du
pă ce a fost ridicată din, margi
nea apei, valurile au mai scos şi
pernele pe cari stătuseră în barca
şi cari purtau imţîalele femeiei
în chestie. Se, crede ca barca e
scufundată şi ceialalţi \loi dease
mottta înneeaţi. v 7
Chestia refulaţilor Belgieni.
UI
«ondra. în Anglia se afla 200.
000 de refugiaţi Belgieni, cari au
fost îngrijiţi cu toate cele nece
sare timp de patru ani. de cînd
au fost isgoniţi din- casele lor de
Germani.'Nici unul nu va fi tri
mis înapoi pînă ce nu să cercetea
ză dacă mai are casă în Belgia ori
nu, sau pînă~ se găseşte un l«e de
adăpost
Rugă pentru pace. tS^roa.
Pajwi Benedict a trimis o scrisoa
re către episcopatul catolic, /prin
care cere să se facă rugi în to^te
bisericile catolice din lume ca pro
vedinţa să călăuzească pe mem
brii conferinţei întru a restabili
pacea luraci pe adevăratele prin
cipii ale justiţiei creştine şi iu
birei între oameni.
Predarea flotei turceşti
*d
O căsătorie „potrivită". Bir
mingham. Ala. —s Astăzi-*'* scos
-de la tribunalul de aici o licenţă
pentru căsătoria a două persoane
eu o mari» diferiuţă între vîrste.
Parson Renfro, în etate de 108
ani, s'a căsătorit cu Rosş Crau
field, care are. numai 28 de ani.
Be zice eă bâtrinul Repfro dispu
ne. de o mare avere şi este încă
în putere pînă acuip.
Din causa războiului aproape toate viteUTim dispărut clin
Europa. A^acfară să'simte o lipsă pagină de fe^te, unt şi brht
ză. Copii mici pot să moară de foame din lap
te pentru ei. Porcii au fost ucişi şi mfooaţi,j|0 ew
unsoare de animale, olei şi grăsimile de
şi fără de grăsime în mincările lor, toţi
oris de d^i ani iar
i Una oe
Y4
r, ^vV'
ir*
mte mâi mult
CţT
ŢT-
lon­
dra. Amiralitatea a anunţat
că întreaga flotă turcească sa
'află acum în mîinile aliaţilor. Va
poarele de război, după ce s'au
predat, au fost internate în strîm
toarea cornul de aur. lîngă Con
stantinopol. Intre vasele predate
se află şi erucişeiorul german
Goeben: v"
Palat oiwrpttt de ltaHeni. Bo
ma. O ştire primita de la f1on
stantinopol anunţă că soldaţii I
talieni au oeupat palatul vencţi
an, care mai înainte fusele desti
nat ambasadei austriaee ^1
Cutremur de pământ. Bue
nos Aires. TTn raare cutremur
de ffomînt care a fost în Chile a
ruinat oraşele Valenar şi Copia
po, omorînd peste cincizeci de per
soane. Rapoartele sosite din locu
rile devastate anunţau ea în ruine
încă'mai stau îngropate ipulte ca
davre omeneşti.
Ch aceasta îm­
prumutul Greciei în Statele IJnite
să ridică, la suma de 39,554,036
de dolari, iar al aliaţilor în gene
ral la 8.220,34$ 702.
au
bfap&rvti
.!|§0lBăveft^'
destule
7/:-
eacul trecut a fost mărturie
ntinunatul progres ştiinţific
medieinei şi doctoriloî Descoperi
rile pentru ameliorarea dureriloi
şi salvarea celor afectaţi, pe care
nici nu a visat-o oamenii de odi
nioară sunt întrebuinţate de spe
cial itşii ce an ţinut pas cu înaintă
rile repezi ale profesiunei medi
cale. După practicarea medicine)
genrale în cîţiva ani atenţia şi
simpatia noastră s'a îndreptat
spre cei ce suferp de boli cronice
şi'noi ne-am decis câ să întrebu
inţăm timpul nostru ^a studia şi
trata aceste BOALE^Tratare mo
Va spune dună examinam
Un pact între patru naţiuni.
Paris. Aici s'au întrupit\repre
zentanţii consiliilor naţionale Ce
ho-Slovac, Romîn, Jugo-Slav şi
Polon pentru a studia reorganiza
rea Europei centrale. Se zice că
numai prmtr'o permanentă înţe
legere a acestor patru naţiuni se
poate menţine pacea în viitor, fi
le vor să-şi aplaneze unele ches
tiuni teritoriale înainte de a se
prezenta la masa păcii.
Liberarea unui număr de mari
nari. Washington. Mr. Da
niels, ministrul marinei, a anunţat
astăzi că în curînd se vor libera
100,000 de marinari (de ia navy^v
Dînsu! mai zice că aceşti oameni
Răniţi în explozie.
A
-V
Moartea unui somnambul.
Washington. Locotenentul Ge
orge H. Mason, un tînăr ofiţer
din marina americană, a minţit
noaptea trecută la Londra în urr
ma căderei do la etajul al cinci
lea al otelului^Longham. Se zice
că ar fi căzut pe cînd umbla ador
mit, căci se ştie mat dinainte că
era somnambul. E! era fiul unui
amirafr
2
s*'
fi«
Împrumutul Oreciei. Wa
shington. De la ministerul de
finanţe se anunţă cţ» Greciei i-s'a
dat un nou'împrumut de 23^64,
036 dolari, împrumut pe care 1-a
pentru trebuinţele de re-
Ind. Astăzi a plesnit cazandl
de la o locomotivă a liniei ferate
Big Four, opărind rău pe meca
nic şi pe focar. Accidentul s'a în
tîmplat lîngă Farmland, la
spre est de această localitate^
LAMOAfiTE...
La moarte nu-mi aduceţi teie
Odoârelc maicei biserici,
Nu vrea1»! nici blîlfta armonie
Din tră^ănatul cînt de elericK^.
Nici ostenitele tropare
Cu rostul lor cel tînguelale,
Un foc aprindeţi nebunite,
Spre ceruri flacăra să-şi s»e,
Kl mi-a ars sufletul sălbş^ic
Şi luţul el să mi-1 răpue.
Intjr'o păgînă 'uibrăţişare
'a prinde flacăra flămîndă
Şi într'o elip'a creşte mate
De-atîta patimă ş'o»n3ă.
ŞeliillUPVa
iMPva âle aălindarul
unnar«a avanii aileL
i'îvrhiV^-
"A,
Va fi o mîndră noapto-albasti^v
Va'străluci sus găinuşa,
Cînd voi, tovarăşi, într'o gla»ţ«*
Mi-ţi aşeşa încet- cenîişa.f

Atnnei sub bolta Sustolatjl»
Să semănaţi trei firiedeT
De mist din floarea prea-eurată
In urna patimilo» mele.
i*
O faift mare 'mpresurati J, 'Wt
Den^a «îndor »ăe»tr^ .J.
Cu
1
moale tratHur^tă
«m^lloai
KFIA^ITTRE
,| ,1
Oamenii bolnavi ne pot consul
v ta pe noi
'V'-y-
OAMENI Şl FEMEI
POT FI FACUTI SĂNĂTOŞI
--v/
i
ţ"-VJ
r-
.li
dernă şi abititaţea. ştinţifica ne-a aa--sw=»=
aduc un succes în practica noastră, şi azi noi redăm aeelorşîe aVi pierdut speranţa, acelor sufe
rinzi, desperaţi, le redăm sănătatea şi vitalitatea.
V ţlONSULTA PE DOCTORII BlJjfoQjIiBltufo "WBMÂT
Metoda lor modernă de a trata^morbînpile adus rezujtaţe mulţumitoare în multe eaeâri
foarte vechi şi poate ca-ţi va ajuta şi ţie. Dacă cazul D-tale a trecut de a mai, putea şă îie aju
tat, ţi »e
CiMtea în tratarea boalelor e tot atît de lmpoita!)t& & ehtttea te «ti afacere. A
ceastaeste ce veicăp&ta dacă, ne vizitesi pe noi.
ORELE DE CONSULTAŢIE: De la '9 pini 1» 12 a. m. —De la 1 pîiA la 5 p. m.
tie la 6.30 pînă la 8 seara, Dumineca şi in sile de sirb&tori: De la 9—12 a. nk
ORELEi 10
i
vor fi foonaţi în unităţi şi aduşi
direct în Statele Unite, ca numai
de aci să fie Ifberaţi, nu j&e la
ba»-•
aele la eări\«$ află acum.
m. m.
Mimcîe,•Grupuri
PHOTOGRAPHERS
de familie şi cu
nunie specialitate.
Fotografii oficiole pentru
tQCietătile romînesti.
(peste Hartzell's Stoţp}
YOUNGSTOWNt OHIO
-y Mi
1
Nici potrivita cuvlntare
Din cuviosul njolitfelnie.
de
Buitihii '4 ftţnhfl*..
IWşia ţii»
DXOXSSSm tiu.
tKSB^KSBŞSSBSSK^ŞfSS
V Noi întrebuinţăm
"taai din urmă descoperiri
în tratarea bolilor. Daca
eazul d-tră cere una din
vacinările ori remediul
faimofi al Dr. Ehrlich, noi
îţi vom spune ce-ţi tre
bue, şi-ţi vom administra
aceiaşi în oficiul nostru
fără |?»i perde tîl»p
mult!,- \v
Nu e o prea mare |CUZH
dacă cineva are o piele
nes&tfătoasă în veacul ace
/sta al ştinţei medicale,
v
Tratez barteti si Rumai bartiati.
Tratamentele mele au cel mai mare succes.
Timpul pe care l-am Întrebuinţat fn clinicilo
din. Eufropa, cînd ara fost in l^ondra, l'ai-i», Vie
na fji Berlin .si cei 25 do ani cc-i ani de experi
enţa In tratările Boalelor Acute şi hronice la
B&rbaţi, Îmi d& toate avantajele tn tratament şi
satisfacerea reaultatelor este a^iprurată. l)acA,
suferiţi veniţi pentru a avea o Constiltaţiuno
Gratis, avind o vorbA de lniin&-la-inimă acea
sta HcAp!ndu-v& de la suferinţa multor ani .şi
cftid vA veţi putea schimba întreaga viaţa,
C'OltaiTLTATIVNBA Şl AVIZUL GRATIS.
^Bftl D*T« rulaat tftl un om? Vlpo la faine.
n RC TE VOIU A.I1JTA. (1-3-5)
Dr.H0WCLL.3I S.Howard St.?
Lingă prăvălia Kirk. Akron, Ohio.
ta U»
a.
DmImcm
a*«al
«l« li In 8
^Itneapa o depunera tpra pistnra
i la
rOKJSST 01X7 SATOlOi
ANUNŢ
v/i'-
NICOLAE DRUGOC1,
low BtiMBi $tkct jDEnen, mcH.
N.
ţt,
BOAtEDE
SINGE Şl PIELL.
JJfD TETJBT 00.
KXBM W. 25th STB 4 DET-
Eorr
Fa acaastă cale axn onoarea a âduoe la cunoştinţă sti
maţilor şi iubiţilor mei fraţi 0 «vreri Romine din Sta- ®.
tele tfcite, că a deochi»
PRIMA FARMACIE ROMANA ih
ÎH STATUL MIOHIOANI
Oîndul meu oel mai crarat eşte jde a veiţî îiî ajutorul
fraţilor şi nurorilor remine din America, servindu-i în,
modul cel' pomt^inoki şi yroppt
Aşteptlnd biAmit^ IXvoiuvM ooscurs a vă adre
sa cu toati încrederea la adraa:
H. J. Cooptr diwSmNlţ artera în Canton, Ohio, aj^î
roape de Public Squaw, IUAHS BSAL CQ."
k
AtbdltBoAldail din'
gî trade
JO* avea trebuinţ|.
AVE, CLEVELAND, O.
Capita?.
?i.
Surplus şi profituri .. $275,000.00
Baewrae peste $4,500,000.00
FondaU la 1890.
Ll Mi rortaşta rouilnaşla.
(1—5)
FARMACIST.
(miy»di Qasţ anume: Mant
Şketeîce. de ori-er fel şi mărime,«r
şi Motorcycle, invi
Witfa'b piea Dugheană unde se
ljşi||j|eftiu de elf la ori ee
sfat posibH de care
4
H'
S)(©)^©Cg
I
i
p.
r-^ţj
m. 1
*MP* tnţele*err. V
/-s'
-l11
î':,
$250,000.00
°f«
&
1*
&
5
•v,
fi
1
fi'-»
••a
1'
K\
»v

xml | txt