OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, December 07, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-12-07/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

MAURICE MAETERLINCK
n euvînt pînă ce sc in-
3900 LORAIN AVE.
CLEVELAND, 0. v
T$Ufonaţi North 9397. lxi
cu preţuri resonabile se capătă la:
BAUHOF & GRAHAM
130 Arch Street, Alliance, Ohio.
(5)
Dela 7—9 dim şi dela 6—sBata.
6102 DETROIT AVE.
CLEVELAND OHIO
REV. SOLOMON DUMA
EEV TEOFIL POPOVlHl
Preot gr. cat.
Cottage Hotel, 302 S. Liberty Str.
Phones: Ohio 2221. Bell 540.
MV. SIMEON MIHALŢIAN
preot gr. or. romîn
3614 Elm Str. P. O. B. 231.
INDIANA HARBOR, IND.
Phone: 579-R.
Bell Phone: 1635-W.
ri—«
DR. CARL J. MEHLER
I SUITE 214 (al doilea etaj) Hamory Bldg., SHABON, PA.
Bell Phone: 4731-J.
ORELE DE OFICIU: 1—4 P. M. —7—8 P. M.
THE RELIABLE TAILOR
DETROIT, MICHIGAN W
*OKOi^^KO«OHOHOHOHOHOHOH
FIRST NATIONS BANK
A I A N E O I O
CAPITAL, SURPLUS ŞI PROFIT $235,000.00
J00000(xxxxxx00(xxxxxx)0c0000cn(x)0cxxxx550000000cxxxxxx
«3K»C»O«0«0gag0g0«C«0g0raH0gQg0g0ra
eosc«iQ(K)oocK^»o»osoxoaoi9K^)^»o»oaonoso«OERD»osc«ono^

fc. r#,
1,
ir,
t*
v'"
ly
$
*r,t V
4 'H
•1 -«^,
9AMNA4.
Cârturâreasa,
,(trrmare.
De Ia această masa, Fănache fă
cu cîţi-va paşi spre uşc şi se privi
într'o prea veche gliiulă cu perva
zuri de lemn de nue. Această oglin
da o avusese cucoana îSevastiţa în
foaiea ei de zestre şi acum se cam
ştersese, nu prea vedea bine din eau
aa multor sgîrieturi 111 forme felu
rite ee suferise. Se privi în ea tî
nărul nostru şi putu vedea eâ o par
te a scîrlionţilor de pe lingă tîmple
se eam stricaseră sub greutatea eă
ciulei. Se netezi, tj^i aduse scirlion
ţîi iar în starea lor de mai nainte
şi continuă a şi admira în oglindă
fri inosu 'i costum de lastie.
I1 ermeneaua sa era o adevărata
Minune de esecuţiune. Pe piept era
brodată cu fir de aur şi broderia
înfăţişa nişte chipuri şi flori cum
numai o imaginaţiune de şalvaragii
poate crea. Zigzaguri mari şi mici
dare se îndoiau, se întreiau, so îm
pătreau şi se pierdeau apoi într'o
încurcătură de rotogoale ce comuni
cau cu nişte întortocheturi separa
te diu care cşeau nişte limbul iţe şi
săgeţi care se îmbucau la rtndul lor
CU alte feluri de flori, de pătrate, de
triunghiuri romburi şi alte figuri
Uft se împleteau şi se încrueişeau in
tre ele. Acestea erau broderiile de
I* lingă chiotori: mai spre mijlocul
pieptului era şi mai şi. Două figuri
fti formă de balauri a căror coade
lli încolăceau în felurite moduri, e
ra lucrarea de căpetenie a acestor
haine. Meşterul dibuisc aceste bro
derii o lună de zile şi le greşise de
multe ori, fiiud-că se cerea multă
migăleală la ast-fel de lucruri.
Nu e vorbă, Fănache plătise de
stul de scump aceasta podoabă de
haină, ba încă făcuse şi un chief
straşnic cu meşterul ca semn de de
plină mulţumire! Şi cum era să uu
fie mulţumit! Căci o asemenea hai
nă 'i făcea o fală cînd o îmbrăca şi
eînd trecea fudul şi cu uu aer de
păun prin mahala. Toate fetele'i
spuneau curat eă'l prinde, că 'l des
chide.
Şi închipuia el acum ee efect a
re sa facă asupra Yeti cînd l'o ve
dea, aşa gătit, şi pe cînd se retră
gea, pe gîuduri, către ladă, iată că
aude pe eine-va bătînd în'uşe.
('iocî ciocî cioc!
Fănache se cam roşi la faţă ne
jjtiind cine bate şi pe cînd ezita a
deschide uşa, auzi vocea cocoanei
Sevastiţii, care miorlănd zicea:
Crapă niţel uşa, Fănache ma
mă, eă sunt cu tava ca cafelele şi
nu pot s 'o deschid.
Fănache se repezi aşa de grăbit a
servi pe cucoana Sevastiţa, că în es
cesul lui de zel era eît p'aci săi ră
stoarne tava cu cafelele.
Te cam ţinui mult, zise cucoa
na care se rumenise la faţă de do
goarea focului, să mă erţi că luă
repezii şi pînă la biserică dc detei
un sărindar.
Las' cucoană Se vast iţ'ol..
Nu e nimic... Aici la d-ta să tot
stai şi nu ţi se mai urăşte!...
Cucoana puse tava pe pat şi fiind
că tocmai toca la biserică, se îndrep
tă sprk partea cu icoanele şi începu
să se se închine. A făcut peste tot
vr'o patru zeci de cruci, aşa că Fa
nache se sperie că n'are să se ispră
vească o dată.
începură apoi să soarbă diu cafc
le şi sorbeau ast-fel că se auzea şi
d'afară. După ce isprăvi Fănache
de băut, cucoana se repeat cu fili
geanu în mină zicînd:
Ciclul Morţii.
Traducere de
Alexandru Teodor Stamatiăd
ORBII
(Urmare).
Intiiul orb din naştere
Glasul răsună ea şi ciud am fijbl
tr'o peşteră.
-Cei mai bătrtn orb
Eu cred mai cur ind că răsună a
şa pentru că-i searăfc c
Tînăra oarbă
Mi se pare ea lufiii£Qi Ituâi nu
Atinge mînile.
Cm mai bătrîna oarbă
.Cred că pe cer sunt stele le aud.
fţnără oarbă-
Şi eu. j-, a a
h$tUid orb dftt iibfttirv
"N 'aud niei un sgomotv V- i
Al doilea orb din naştert! -1*»
N 'aud răbuflare» noastră 1
«j^âmile *u Optate. tde
mştm
i..»!
^,.
fea.
-A S
Ţine Fănaclie că mai este 6a*
Şi'i umplu iar la loc ceaşca c«a
mare care putea lua ca la şeapte- de afirmare şi'şi pironi din nou pri
zeci şi ciuci dramuri de cafea. A- virile asupra cartoanelor tocite. Fă
poi şi-o umplu şi p'a ei şi începu nache privea şi el tot la cărţi, şi se
iar să soarbă şi mai tare. Cucoana părea că'şi dă osteneala să ^nţe
uu se mulţumi numai cu atît, ci leagă cele ce arătau ele. Insă bătrî
coase de sub saltea o pungă mototo- na le strînse repede şi le puse iaţ
lită în care păstra tutunul. Făcu în buzunarul de la rochie. Auzise
\două ţigări şi'i oferi una lui Fă- nişte paşi prin sală şi ştia bine ai
nache, care uu vru cu nici un preţ cui sunt acei paşi. Se sculă şi des
isă primească pretextînd aci că nu'chisc uşa salonaşului.
fumează dc loc, aci că are un na-1 Vădind însă că nu e niiţieni, cit
dăf şi nu poate suferi fumul dc tu- coana făcu cîţi-va paşi prin sală pri
tun... Cucoana lăcu din cap o miş- vind prin toate unghiurile şi între*
care prin care arătă că i crede şi'i bind:
compătimeşte pentru năduful de ea Vctoî ttt ffti, Vctoî
re sufere. Şi pe ciml sorbea eu
ro-,
gura fum pro» dc tutun, eueoaua
uoasţra seoase d.ntr uu buzunar al
roehie, o pereche de earţ, de
vecin ». toe.te peste masura. trau
nişte earţi sistem turcesc foarte bu-
ne ţi eu care cucoana pretindea ca
ue*
avut timp de pierdut, .iuţite ar fi ,vj(.
avut de spus în socoteala lor. După
ce ănaclic rămaşi» i11' deplin
credinţat ea acele cărţi sunt nişte ,ti
Crezi, cocoana Sevastiţo, ca
Pe cînd Fănache rostea cuvintele
acestea, cucoana întinse pe velinţa
din pat, cărţile
111
uita cu multa atenţie la tie-care car
te si par Vă citea ceva printre pune-
1
cărţilor.
Buzele i w m.şcau încet «optind ,imba ,,„a
ţile & ţinut vreo zeee minute ca-
re timp cucoana cu o mdem.narc
Al doilea orb din naşteri
Ascultaţi! ascultaţi! C« plute
şte deasupra noastră Auziţif
Cel mai bâtrin orb
A fluturat ceva între cer şi noi!
Intiiul orb din naştere
Nu ştiu ce să fie acest sgomţtt.
Aş vrea să mă întorc la azil
tAl doilea orb din naştere
Ar trebui să ştim unde ne aflam!
[Al şeaselea orb
Am încercat sa mă ridie nu sunt
iiecît spini în jurul meu nu mai în
drăznesc să înţind mînile.
Al treilea orb din naştere
Ar trebui să ştim unde' ne aflăm!
Cel mai bătrin orU
Nu putem şti'!
un descnitec mistenos pe ca» nu u]u
trebuia săi auză Făuaehe.
Fănache se tot opintea ca să în-
Operaţia aceasta a dare! eu car--
nespusa înşira cărţile, lc stringea,,bJtrina
le amesteca, e ta.a ,ar le înşira,
punea degetul arătător pe vre-una,
le privea mult timp şi da dm cap.
v
Al şeaselea orb
Treime să fim foarte departe de
casa nu mai desluşesc mei un ago
mot.
Al treilea orb din naştere
De multa vreme simt miropul
frunzelor moarte! şj
Al şeaselea orb
A văzut vrc-unul dia noi ultada
tă. Insula şi poate să ne spună uu-
ne
Cta mai b&rini oarH c-,
Stelele, Eram orbi en toţii
sit aiei.
ejj», Sir" ÎJ r?"
HM*
Spune că aproape? îngină
Fănache.
Cucoana moţăi din cap spre semn
.ma
S(
mot eafeaua ţi arunca pe uan ş, j.e ,d
Ti(
uu rÎR
-,
fat
a •ghicit in tot-d a-una. ti»e.Va ... Vino încoa
Cărţile astea au râm«s de la o
bunicii a mamei, zise cucoana, sunt
ca
cărţi nu ^lumâ, cu ele nu mi-e fri- ,(il tencuiala de pe lingă va
că nici iuaiutea lui că .sunt ^fftcmcl nazuri ca copiii. Cticoa
incredinţata că uu luă dă de ruşi- ^la
0
s0
Ja uret
adevărate oracole, ca să mai lingu-, ... "r a. ... ...
sească puţin pe bitrin», n» o» pW
făcătorie- ro!... Nil mai facea nasturi, ea şa
ide
Nu e numai mina, e şi cărţile tei cucoană o şi recomandă de depar
cîte o dată răspunse bătrîna cu oa- te şi cu glas tare iui Fănache care
re-eare veselie pricinuită de lauda sta în salon.
fce primise. Cu chiu cu vai Veta călca pragul
Ba e numai mîn*, reluă Făna- "salonaşului şi cînd se \azu în faţă
'ehe uite, mie unul să-mi dai ori- Fănache şi perdu cumpătul: se
roşi la faţă ca un bariş roşu: lăsă
ochii în jos şi abia putu îngîna
!eîtc-va cuvinte adresîndu-se către
vcucoană Sevastiţa.
ee cărţi 'mi-oi da, de geaba!... nu
ştiu ce să fac cu ele!... Mă uit eu
la ele şi ele la mine. Vezi, e meşte
şug şi la cărţi.
4
Tc spun cărţile, cucoana g,rajra
n
N
fiVtfl*VS5K•%"-V/T
',va tm||
urmS
fl(t
s(î| s (or se aH
,,|ull?it.
.st.ul,soso
sp a
e-
iuircs( ţi pr
V
,K.„ana
acolo
vc
lumc.ţ
lilfa)e!
nomMl si tc bati de
-mi
mJ He|wi sil
Mti inima
.a
dc fri CredcaIn
alt
-,
Vpta începu S1
js
sc cotlcMci
iJt dreapta ţii în stînpa şi cu mi
\silea să se uite în ochii ei, dar fata
I le arăta lui Fănache care blojdi nu voia nici să se mişte din loc, şi
mult timp ochii la fanţi şi la spa
tiii ce d'abia se mai zăreau ascunşi
fiind sub nişte straturi groase de
murdărie şi de felurite unsori. Cu
coana le făcu istoricul si dacă ar fi
nici să ridice ochii în sus.
Bătrîna era învăţată cu scene da
stea de cochetărie şi de gingăşie, şi
,fiind-că cunoştea şi firea Vetei,
11
o
•pripi mult cu rugăciuile şi o lăsă să
„j
pa dc V()ia
i„nas. ]Jar
în sa
,d(.a î„,î„iazr,, '„„„oa-
fiUllNa v(
ţ'p(v.i din nim la lată si i şnp
,he.
Aif Vct?! f" B°-
rau!...
aşteapta tinaru
,înd
Şi zk
Cucoana la rîndul ei tot o îmbol
dea pe la spate ea să fie mai cu i-
v
... iama si sa stea-la conversaţie cu ti-
doua şiruri. Sc
1 x- nărui, ranache se fisticise şi mai
rS":
lul
te roşii si negre, printre figurile "ce ?. l.mba i se pelticise de tot.
-l- 1 -4. Cocoana se uita la ammdoi cu o
scalambaiate, murdare şi şterse ale i
a,™m
e",
}m'
privire vesela şi bine voitoare de
1
v
.« muma. Ar ti voit par ca sa le dea
sj
dcslfgati ca
U
Ce spun? O să vezi îndată ce '^toarse cucoana. Cînd ea intră în sa
spun, zise bătrîna arătînd cu dege- Jonaş surprinsă de tăcerea lor cea
tul o carte pe care era zugrăvită o (.neîntreruptă, zise cam în glumă:
damă. Vezi dama asta? o să picc a- Ci, mai tăceţi oamenilor, eă
cum aici în casă. 'mi-aţi luat urechile eu atîta vorbă.
O să picc aici în casă? între- Fănache începu să rîză ca un
bă Fănache. îprost şi'şi ridică puţiu ochii în sus.
Nu vezi, zise ea arătînd o altă Tot în minutul acela ridicare şi Ve
carte cu puncte roşii, nu vezi? Car-^ta o sprinceană de la ochiul stîng,
tea asta însemnează că Veta e cu 'aşa că privirea ei stîngacc şi chio*
gindu cu trupu la dumneata car-' rîşe sc întîlni cu a lui Fănachc.
tea asta însemnează că e pe drum, In acel moment însă atît tinerii
iar asta-lantă spune că p'aproape, cît şi cucoana bleojdiră ochii la
vorbcas
,0
dar nu
islmti
hiţi
,u
mcr(
cuvintclc
A i Ia VOTbr
,afari .roziud
csi
s vorb(

,.
ho rtmiind sinBHri ttoerii vor înc(
,asca
I)ar dc undc! Ei
,oi -m
anjin(
iei
jos ?i nu
aşteptăm dar pe viitor n'o să mai
ieşim cu dînsul
Cel mai băi rin orb -i,
Nu putem ieşi singuri.
întind orb din naştere
N'o să mai ieşim, nu ţiu atît de
mult să ies.
Al doilea orb din naştere
jNu ne «era gîndul să ieşim, nime
ni n'a oerut-o.
Cea mai bătrîna oarbă
Era zi dc sărbătoare în Insula
noi totdeauna ieşim la sărbătorile
mari.
Al treilea orb din naştere
A venit să mă bată pe umăr pe
'cînd dormiain, spunindu-mi: Scoa
iă-tc, scoală-te, a sosit timpul, soa
rele e sug! Oare e adevărat Nu
miam putut da sama. Nieiddată n'
am văzut soarele.
Cel nwi bitrin orb
Eu, 1-4W vtot cînd «KiS^^nţr
4jte :tot. ,V"! "f
Cea ma i hăt Ană oarbă
i
Şi eu sunt ani de atunei eram
tx^pilă dar aproape niei nu-mi mai
i i i
Al treilea orb din naştere
v
Deee dlpsul vrea să ieşim de «îte
ori se tttttâ «oarele Cine din noi îşi
dacir e soare Nu ştiu ni
e^dată dael mă pil^ib la umimtă
«"fii", ia ,• .'•
v
'•'». ît .*Y]*'' J, v \J i "**•"w3/
I V
„Alt &I O A"
1
oiasomicul cu cuc din perete care
tocmai bătea nouă ciasuri. Asculta
ră cîte-şi trei cu o plăcere nesptisă
vocea artificială a cucului de car
bon care făcu de nouă ori! Cucu\
Cucu! După ce isprăvi, pasărea se
«retrase în fundul ciasornicului fă
cînd un mic compliment din cap.
Cucoana dispusă peste măsură,
zice cu o voce plină de eonvincţiu
,lne:
(Va um*).
*•——-—o——•—-
O N V O A E
„Liga Naţională Romînă'' sec
ţia Warren, Ohio, învită pe toţi
membrii secţiei a lua parte la a
dunarea generală extraordinară,
ce va avea loc în ziua de 8 De
cembrie 19J8, (Duminecă), la o
rele 3 p. m., în hala Societăţii
„Biruinţa" din Warren, Ohio.
Ne mai putîndu-se amina tri
miterea la centrală, a conspectului
membrilor şi aplicaţiunilor nece
sare, sunt rugaţi cu insistenţă cu
deosebire acei membrii cari încă
1111
j,)îna dreaptă şi se
au subscris aplicaţiunea a să
prezenta la această adunare ne
greşit. Cu această ocaziune să
pot înscric membrii noui, cari
sunt rugaţi a aduce cu sine 2 do
lari ^a taxă de înscriere şi cel
puţin 75 cenţi pentru cotele pe 3
luni începînd cu 1 Octombrie a. c.,
iar onoraţii membrii cari sunt în
restanţă, sunt rugaţi a-şi achita
cotele lunare sau taxa de înscrie
re: aceea cu ce sunt în restanţă.
Warren, Ohio, 3 Dec. 1918.
Pentru Liga Naţională Romî
nă, secţia Warren, Ohio:
(78—81)
111
casa!
iut(-0 luă de
aeest0 cllv
ghicesc ele! .'mînă şi o duse cam cu sila pînă în
—Dar cine, mama? 'dreptul uşei salonaşului. Aci altă
Mina dumitale e meşteră şi bla belea! Veta se suci iar cu putere şi
goslovită, cucoană Sevastiţo. (voi să fugă, dar nu avu încotro, eă-
Presidiul.
o
SCHIMBASE DE ADRESĂ.
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „U. R. Ard. & Trans."
din Alliance, Ohio, aduce la cuno
ştinţa tuturor căci cu datul de 1
Decembrie 1918 «dresa Societăţii11
noastre este următoarea:
Societatea ,.U. R. Ard. & Tran
silvăneană",,^ O. Box 095, Al
liance, Ohio.
In numele Societăţii „U. R. Ard.
& Trans." din Alliance, Ohio:
Presidiul.
(79—81)
o
AVIZ IMPORTANT.
Facem cunoscut fnaţilor Ro
mîni că pentru sezonul de iarnă
putem vinde porci pîrliţi cu pre
ţurile cele mai reduse.
Noi ducem porci acasă. .....
.Adregaţi-vă la:
JACOB ţi KLAMM,
1621 Neuman Av., Lackewood, O.
(1-3-5)
Dacă doriţi oa ga aveţi o a
devărata fotografie a D-voast
ra, veniţi la (5)
JOHN MIMI!
Gel mai mare. studiu fotogra
fic în Ohio. Frumoasele foto
grafii europene Sn colori cu
preţurile rezonabile.
iiiiaiiiiaaaiaizfzranr.
Mie tmi placc mai bine să ies la
prinz bănuesc atunci că lumina e
mai puternică şi ochii-mi «e luptă
să sc deschidă.
Al treilea orb din naştere
Mie 'mi place să rămin în sala dc
mincare, lîngă soba plina eu cărbu
ui: azi dimineaţă focul ardea aşa de
bine..
Al doilea orb dm naştere!
El putea s& na ducă li-s&rffe, trl
curte acolo eşti la adăpostul zidu
rilor nu poţi ieşi, n'ai să te temi de
nimic cînd poarta închisă o
închid totdeauna. TWp îyî.^f jw.
gi cotHil stîng 3
Intiiul orb din naştere V- •'.*
Nu te-am atiu* nu pot sa te a
ting.
Al doilea orb din naştere
Iţi spun că cineva mi-a atins co
tul! w* 'T?-- .,
Intîiul orb din 1ţfaUre
Nu-i dintre tiţjiţ-'. k
Cea mai bătrin&0*rbă s
Doamne, Doaimff spune-ne un
dejie aflăm!
In%iiul orb dm
Nu putem
(Un ceasornic,
prezece lc
Cea mai
Oh! Cu
|*?^-.*.«,.-r-.
-r:.v.
«r'—
-f
Veşnic!
bate douas
îawţe).
.t
V^?î^v^ '^^^^^.:^^^•^vr J.-
ii- :. -^i :.."•„£:•}?*'•
„.. 'v .-
*v *«$»',.. s
"A -V.?--*', •.: T:^.'.
DE. A. LAPPKU
MEDIC DIN BOUiKIA
281 Farntworth, colţ tu Huting$
DETROIT, MICH.
Zîbiie de la 9 dimineaţa pini la, 9
«esra. Duminica 9—12 prinsul
MONUMENTE BUNE.
SINGURUL DOCTOR
ROMÎN M.-T.
Cu licenţă de la State Medical
Board şi diplomă de la şcoala.
Adresează-te cu toată încrederea.
Băi cu luniină electrică, băi hidrau
lice, tratamente regulate. Vizitaţia
gratis. Dacă eşti bolnav caută-te ca
să nu se agraveze boala. (5)
DUMITRU ALBU
DOCTOR M. T.
ORELE DE OFICIUl"
Preot. gr. or. Romîn
1847—7th Str., CANTON, O
Telefon: Bell 130C
ALLIANCE, OHIO.
REV. ELDS POP
preot gr. or. romîn
204 N. B'ackford Str.
Indianapolis, Ind*
EEV. ALEX. ŞEKBÂN
preot romîn greco-catolic.
1112 Greenfield Str., FarreU, Pa.
A E A S W O O
CENTRAL FLORIST
S. Arch Ave., Alliance, O.
Avem flori plantate, flori tăiate
Buchete de cununi şi coroanc pen
tru înmormintări. (5)
Al doilea orb din naştere
E-amiază! Htie cinevabe ef
Vorbiţi! **.•••
Al şaselea orb
Nu ştiu dar ered că tvtâiii la nnţ
bră. •.«s••• '.:
(ntiiul orb din naştere i
Nu mă mai recunosc am dormit
prea mult'.
Ai doilea orb din nqştert*
Mi-c foame! .,
Ceilalţi orbi -l~
Ni-e foame şi sete!* ''-î-''*'
Al doilea orb^din naştere
"vy '.t*5^.'
v
i
1
E mult de cînd suntem aici?
Cea mai bătrhiă oarbă
Mi sc pare că sunt aici de veacu
ri 'i
i
Al şaselea orb
v
K
liicep să înţeleg uudo suntem,
treilm orb din naştere
"•Ar trebui să mergem încotro a bă
tut iniazul ^nopţii... (Toate pasă
rile dc noapte tresar de-odat& în în
tuneric).
Intîiul orb din naştere 'fi~
Auziţi Auziţi
At doilea orb din naştere
E uită vreme de einfli bănuesc
ceva: cincva ne ascultă^ «-r^Dinsul
sa întorsî
InUSăd orb din naşteri
mâi
'•±s
ştiuse e deasupra noastră
,v
fiiannnnnfEfimiîUii^
Inccp să-mi dau sama unde sun
tem ... Asilul e de cealalţă parte a
rîului am trecut podul ccl vcehi.
El ne-a dus în nordul Insulei. Nn
suntem, departe de rîu şi poate l-am
am asculta o clipă... Va
mergem pînăjUi marginea
nu s'o întoarce... Pe
i şi noapte, mari vapoare
i ne vor zări rătăcind pe
să fim în pădurea ca
farul dar nu ştiu
jeum.Am i^şi din ea... Vrea
cineva să mă însoţeascăf w
Intiiul orb din naştere
auzi,
trebui
re inco
Ş$ stăm pe loc,!'— S'aşteptam,
8 'aşteptăm nu cunoaştem eur
şi şunt mlaşteni de jur
tqy^i«LFal azilui s'aşteptăm, s'a
woşi... O să sc 'ntoarcă tr^btie
,4|^»areă'i
£t ămbmpd
«Wer| drumul pe ear£ am ve
dft (teslu^iri pe
*-.' 1 "Oi*
OLXVXLAltD, OHIO, SIMBAtl, 6 DEOEHBRIS 1918. "x
11M Iii 11 I MM 111 11 MII l»ll 1111 4 ItIMM
Acest este contribait de Nick Paloş. (4):
639 W. WASHINGTON STR., INDIANAPOLIS, IND.
Cele mai bune HAINE cu
cele
AL DOUĂZECI Şl ŞASELEA ANTE SERvJSuî
ÎNCONTINUU SATISFĂCĂTOR. ji
Aceasta bancă a fost întotdeauna în legătură vădită I
cu progresul şi desvoltarea acestei comunităţi prospera-1 3
toare
CAPITAL VARSAT, SURPLUS, ACŢIONARI
|f ŞI GARANŢII, .«••i
I RESURSE PESTE.ti. .y.. -W,. ,• .*"$2,300,000
I CRUŢA ŢI BANII ŞI ASTFEL AJUTA LA CIŞTIOA
REA RĂZBOIULUI.
Ceilalţi y'au auzit jiij^eM Ti
ceţi mereu.
Cel mai bătrîn orb
Ascultăm înainte 1
Tinără oarbă
Aud fîlffind aripi în jurul îyeuj
Cea mai bătrînă oarbă
Doamne, Doamne 1 spune-n£ un
de suntem! .:!•••••
Al şaselea orb r.
r. \.
mai reduse preţuri. Repa­
răm, călcăm şi curăţim. Satisfacţie garantată. (2-5)
nOUUUUUOOQQOOOOOUOOUOUOUVVUOUUUUVUUUUUUOUOOOUUOUUUUCO
fără ajutorul unei bănci nu poa
te fi profitabil, şi eu succes. A
vînd posesiunea unui Bok cte bancn, îţi vine plăcere a păstra un de
posit, iar cheltuielile risipitoare sunt oprite, interesele carc ţi le dă
de 4 la sută FIRST NATIONAL BANK, îţi ajută materialiceşte ca
la finea anului să ai un balans frumos. (5)
A PASTRA
JAMES I. ELLMANN
SINGURUL AVOCAT ROMÎN ÎN MICHIGAN
JUDECĂTOR LA BIGUL AND PARK.,
OFICIUL DE AVOCATURA: 1140 PENOBSCOT BLDG.
(Lîngă Casa Oraşului).
v
i
Al şaselea orb
L-a ascultat
.h.
minte?
sulă?
e
A-..
».. $800,00(
Inliiid orb din naştere
N'ain luat sajna ^cuvintele
1
dintre noi născut în In-f
1
.Cel mtfi bătrin orb
t^tii bine că venim "de
Cta mai bătrîna oarbă
Eh,vin de dincolo de mare**
Intiiul orb din naştere y
Am erezi^t c'o să
în e s e n i n s e
t.
Ut

lui.
cineva cu luare
Al treilea orb din naşteri *J
Pe viitor Irebue aseultât,
Al şaselea-orb
E cineva
i A w
mor pe cînd
o
treceam.
Al doilea orb din naştere i
Şi eu am vfruit împretuiă.^
Al treilea orb $in naştere
Suntem tiţstrei diu ^ceeşţ pwoi." J,.
i
re clopotniţă.
& z n o a e
Cea- mai bătriuă ofrbă
Eu
1
a
4
lnihtţto^b din rfdşt^re _'A:
Se zice eă o poţi vedea
de-aiul
N a
jil treilea orb din naştere v*
Am tras
la
V
yk
iq&1 (Jin întimpiare!,
4
s
y/V^-
't
s
vin*din altă
part* .y.
Al doilea orjb din toijjiiifîp
De unde vil! "V
"wt*
V,'
ISl
..

xml | txt