OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, December 13, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-12-13/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

|Titt OFFICIAL OEG'AN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
ni»»- uni— ii I i.. |i ii n
Î'IJRWKIIHD DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL, CO., INC.
T' «705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHKJ,,.
Pkonet: BeU Edgewater 3295. Cuy. Lorain 420-R,
WMVmMiAUAGKlt: IUUUS E. V. WAN O VIC I. TIP
EDITOR: JOAN J1VIBANĂŢEANVL.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
UNITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA
fatqrtd at ueonMom matter Aug. iS,
at ths Pott Of fie* at Cleveland, 0*
under th« act of March 3, 1879. g^Ufic^'^f icy^Yţ|
E A N U
».ţ #'•-•,«• »jjF 15.00
$6.00
Pri^ăiipî
Munich. Aici au so-
DR. CARL J. MEHLER
THE ILLUMINATING GO.
IM,UMtNATINaŞlDG,PmiCSQUARE
2337 FRANKLIN AVHKUl OLEVSLAND, OBHk

.«.int l.
I
I....
7
,-*,'* wS" I
s
k *. t.
,!PWtr
ţ&f^s.'p.
'Vrr*
i
.\y
v.
V*
&
jfV'V" c^.*
*, K
«r Tr^
1
i
.v^r
\.
•v.
*L
'v¥
.'ifc
•'t
f&k:
S'fj.-
•£:n
u
v V V*
1
4
tAWH*!. v- "r:
A E I A
ROUMANIAN DAILY
Gel mai răspindit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
S U S I I O N
Dela aboncTiţi ai noştri, mai bui?
Ei, cum îţi place? Aşa-i ca totiişî^H făcu şi asta?
Da J.— îmi răspunse dînsul să. făcu şi aceasta, dar nu
să făcu de ai noştri dela Liga Naţională.
Părea că omul meu înţeapă. Aceleaşi înţepături le-am mai
Wizit şi din alte părţi. E curentul afurisit bolşevist, pe care
Bomînia Mare va fi de sigur atîta de cuminte să-1 sugrum*
4ela graniţă. însă aici, acest curent pătrunde pe sub valurilq
apei şi te miri unde răsare, ^rerge cil ciumpa dela Cleveland
îa Detroit, de acolo la cel cu republica boborului în Chicagău
d' aici tocmai în St. Paul, ori aiurea, poate să opreşte
şi Milwaukee„
Xrt -i mi ran înţepături de acestea nu mă supară. Şi im
trebuie sa supere nici fie alţii. Ele sunt binevoitoare întru oît
ne dau putinţa de a lumina minţile cari nu au cetit tot ce s'a
făcut, nu an înţeles ori au înţeles greşit şi deci judecă greşit.
Oa meu i suntem şi trebuie să ne înţelegem, să
unii' pe alţii. .*
Comitetul Partidului Naţional a muncit acasă atîta pe
eft *î-a st}# în putinţă şi cînd a putut. înainte de asta,cu un
an ori doi mi*i puteam cere să muncească aşa cum au muncit
acum. Altele erau împrejurările atunci si altele acum.
\-Fraţii din regat au muncit. Rezultatele, le ştim totu
Comitetul din Italia a muncit şi consiliul din Fratîffi ia
răşi a muncit pe cît s'a putut. Toţi au muncit din toate părţile.
Care pe cît a putut si cum a putut. Fina şi piisionieiii romîni'
au muncit în^criindu-se voluntari.
'ei din Franţa şi cei din Italia, au dus campanii, au făcut
propagande, au tipărit broşuri (cărţi, mape, etc.) în limbi
Rtreine, făcînd cauza neamului» nostru cunoscută străinătăţii.
Faptul că noi nu am putut trimite legiune nu trebuie să ne
înTărească credinţa că noi nu am fi muncit pentru Romînia si
că dînsa nu s'a înfăptuit si cu ajutorul membrilor de acum ai
Ligei Naţionale.
Dacă este să jndecăm' hjw, nieî Cehoslovacii na an putut
trimite legiuneTte^ci şi nici Iugoslavii. Ei le aveau*votate£e
ja de mult şi totuşi ?u toata tăria lor şi
Hi «gv^ţap ^ISll^r '*^S
4. ,N A*
l*"
CUVÂNTUL PREŞE
DINTELUI WILS0H
«s
De: IULIUS E. V. IOANOVICI.
Ziarclo mari americano au adus şi dînsele ştirea despre
hWArîroi însemnata dola Oradea Mare, în care partidul na,tio
i»ftl do acasă a declarat în 2 Xocmbric^indopenilenţa Ardealn
hti si despre adunarea din 12 Xoembne din Alba lulia, în ca
re acelaşi comitet a declarat apoi unirea Ardealului, Bfinatu
şi tuturor ţinuturilor hota^nice Ungariei, cu Komîn'uu
l)upâ ştirile oficioase ale Li,iţei, f^esa Americană, vine
irului dc la întăreşte.
J^I
mului nostru, duşmani cari, durere, vorbesc aceeaşi limbă ,|'omî
Hfcască day nu au în ei sîn^e romînesc, aş avut mustrări. Toa
ţft enui de ?ust sjab şi sunau cam aşa „Dar voi de undo
şti (i tu&Mfc ingraţi căci p^a Mie apiriw ns,«s #twt pub
lica te i
ÎCi bine, dînşii nu înţelegeau, nu voiau sa înţeleagă, că
pK'Sfi ajt ieri cană multe lucruri, multe ştiri însemnate le scapă
1M vederea. Şi pe urmii acestea erau ştiri şi cele ce vor urma
vor fi la fel, pe cari Liga Naţională si le eîştigă cu totul din
ft Mc Jacuri, nu de acolo, de unde, vin ştirile fiarelor americane.
tjii veselia mare ce să simţea pretutindeni zilele trecute
eînd s'a auzit de unirea tuturor Romînilor, întreb pe unul din
lW ai îioştri (acesta era diiitră cei bum, dar clătiuători în cre
tîiyţs'L unei Kominii Mari)
(Î^îa ai nea­
IM»
JCU
nului nu au putut face un „hocus-pocus44 aşa de iute sa şă tri
mită de Aici oamenii.
însă noi ştim un lucru: Liga Naţională, prin preşedintele
ei, încă muncit. Şi încă a muncit mult.
Drepturile Romîniei şi dreptatea cauzei neamului «nostru
era recunoscută de toate ţairife aliate de acas^ însă nu era re
cunoscută de America. y ..
Toţi ştim că la masa păcii, delegaţia americană are să fie
*in urmărită şi af?cultată. Ei bine, delegaţia aceasta, are in
strucţiuni anunîe în p^ivinţ^noastrăa Romîni lor, dela însuşi
preşedintele acestei ţări.
Liga Naţională Romînă din America, prin preşedintele său,
A cîştigat dela însuşi preşedintele ţării aceşteîa promisiunea
wolenuiâ că neantului nostru 'i va fac© treptat# la aceeA
mână d« pace,
A fost greu să angajez^ în li\ptă pe cel mai iubit dintră
tot^ domnitorii, dar s'a făeat. ,Qi puţemsiguri că preşedin
tele Wilson va face aceea ce a promis. Fot să meargă stlte dc
lâl*0aţii unjfureşti şi săseşii la Washington, poate să se facă
băM* â^ţaţii cît de mari, contra Romîniei
eîe.ntt vor d«eo.fo «iui un rezaWa4. Ba da, bani spesaţi
S /-v •*-", v .«• v-., *v«-\- ""•£.•
»**.
-v^l .%Afa.,
laminăm
tot ajutorul guver­
a dat cavîntul Dînsul este angajat.
V^ a4bN^a ffli^ă de neamtll nostru.
*\tş recunoscători dînfiuluj,
/i "r
MirunM
Spunea, iqri un năcăjit
t'â dîjisul ar dori sA vacIă un om
«•are să aibâ îndrAzneala. de a spu
îi) Congres, în faţa celor ce sunt
Ic vină ea "pork
J,
*liops,'-nl
Fost ul în«4ţăt$r de t^ojp, aţjţ
euvîntul!
7
Spîn^urâtoarea pentru întreaga
porodiţa Hohenzollernilor să pare
ea este o pedeapsă prea mulcomă.
10i, dar vremile inchisiţiunii au
trecut. Şi pedeapsă prin spînzură
toare este -ea mai bună ce o pot
că-p/ita.-'
Să poate că Senatul'Statelor Uni
te nici odată nu s'a gîndit la asta,
dai* dacă ar fi fost să declare
iişa
cum voia scaunul de presi
de! ite vacant pe timpul petrecerii
preşedintelui în Franţa, atunci,
preşedintele Wilson, pe cine atV''fî
representat la masa de pace?W
Apropo! Un prieten^tih Youngs.
town, Ow ne diirreaba ce-s'a ales de
omul eare făcea preumblările dese
pe Arlington
Street.
sa ne spună 1
Vin» ar putea
1
Ta roiara din Philadelphia, *Pa.
vrea să ştie ce s'a ales eu banii, pe
cari ('asina Română din Pesac 'i-a
dat fostului viee-notar de aeelo, ca
să plătească perdelele casinei cum
părate dela iormn Biu**!*)*1 dih
Perjamos?
Cneuiatu-scrie: i
Qaaetaria nnţionaM "...
Vai de eapu-'ţi "GiieuiHi".
îjivăţămîntiil şcolar deobligat
încă ajută la c#va. Astăzi sunt mai
puţine cărturărese «ft înainte de
10 ani.
Mulţi eelwiaşH
RH
u.
dor^w» nlnpa
Ţara Făgâduinţii. Pentru aceea to
tuşi dînşii fac mai bună afacere în
a a a e e să e e
4
Kaiserul, eînd a întrat în Olan
da nu a fost dQ loc surprins si nu
vadă nieâiri
semoul
4
rBine
V u *1}%' i^'t -*-"*1'*1
v-« "v-
este
I»rea scump, c&, arvuna ft \treoilt răz
^Ijoiull
lî& pci«teii al ziarţilai nostru
roagă să 'întrebăm în pnblio/şi să
aflam omul oare ar\|)iitea spune
cîţi ani sunt d» atunci de,eînd a
perit soba din şcoala din Şeitini
(Comitatul Onad)) şi ce sa ales
de dînsa
ai ve
nit''. z'
îtienpMfdin jo« al satului Vai da
—Recea s'au ridicat nişte furci.
Nimeni nu le ştia njţelexuJ pînă
s'a dat de ştire că sunt j^ntru^Cu
euilă care va fi esilat din America,
atunci eînd să va întoarce la orta
cul său, călugărul grecotei dela
Cerpica.
Turcii cer extradarea lui En
ver şi Taalat. Copenhaga.
Turcia a cerut extradarea
lui Taalat Paşa, fost mare vi
zii", şi a lui Enver Paşa, fost
ministru de răsboi, precum .şi
a celorlalţi Turci foşti membrii
în cabinetul turcesc, cari1 au
fugit în Germania. Agenţia
Wolff anunţa dcybr Berlin că
Enver Paşa şi Taalat Paşa nulnich.
vor fi extrădaţi, dar că cei-! sit din
Legea prohibiţiei şi beutura nia. Au fost primiţi cu biicurie
oui casa. Cleveland, O. de întreaga colonie americană,
reşednitelfc ligei de prohibi-j în fruntea c^ţaia sc afla.
con
iţie din comitatul Cuyahoga a sul Haskell
anunţat c nimeni n'are sărse
amestece în a căuta prin casele
oamenilor după beuturile pe
|pri le au în pivniţe. Dînsul ai
ce că şi după 27 Mai, cînd sta
tul va deveni dry, ori cine îşi
poate ţine beutura în casă pen
tru consumare, dar nu pentru
vînzare.
^îmbogăţirea unw Armeni.
Buenos Aires. De la în
ceputul răsboi ului şi pînă
acum,, numărul Sirienilor şi
Armenilor ocupaţi cu întfeprin
derile comerciale în Buenos kFranci^am
Aires a ajuns la 150, şi mulţi can in
®elni mai bun sprijinitor ai nostru şi tot
iertat pici acum, dar nici mai'apoi, să pit
*le nesocotite ca s'a făcut dar fără de
De altă parte, îiixcnrînd vor apare
şurile Iitgei şi prin acelea va lîhij
neamului nostra si a dtfiUttMr provei
,M
1
V'
tr*
i II10 i"
dintre aceştia au făcut averi
Knsemnate»
1
Liebkneol^t ar s^mţura pe
Iţbert. tiondra. înţr'uii
discurs ţinut în Berlin, l)r.
Liebknecht, şeful partidului ex
tremist din (lerinania,, a zis ur
mătoarele: "Dacă Frank Ebert
mai rămît^ încă o Hăptămînă
ca can cela i*j fostul Kaiser se
poate Reîntoarce cu uşurinţă în
.ţară şi pe tron. Noi avem nişte
mari planum, cai i vor duce la
spînzurarca lui Ebert.şi/ a altor
.membţi din guvernul său".
Hare export de carne.
Washington. Rapoartele d£
1e de la comitetul însărciant cu
suprsivegherea exportului ara
tă că în lui\a Decembrid car
nea de. vacă trimisă dc aici alia
ţilor va ajunge o greutate de
112,788 de tone. Din această
cantitate totală Anglia va pri
mi 36,788. de. tone, fanţii
H0,0C)0 şi Italia 45,000.
Numărul prizonierilor lUte*
raţi zilnic. Copenhaga.
La gara Vandrup de la fron
tiera Daneză sosesc zilnic cîte^
patru mii de prizoneri Englezi
din (lermania.
lunghiat în stra^* Cle
veland, O. La spitalul St.
Mark afost adus Joe Stepanic,
avîirrl o- rană de cuţit în gru
mazi. La întrebările puse de
oamenii poliţiei el a răspuns că
Va,u atacat noaptea trecută trei
indiviz pe cînd aştepta tram
vaiul de St. Clair în colţul stra
dei London Road.
—Curajul uijui fruntaş Bulgar.
Copenhaga. Stambulins
kv, care este- capul guvernului
ţărănesc din Bulgaria, «este fo
arte iubit şi cunoscut de ţă
rmii, pentru că nu s'a temut a
spune adevărul regelui Ferdi
nand în fa'ţ^ Cînd Ferdinand
şi-a aruncat^ ţara de pai^ea
Germaniei, Stambulinsky i-a
zis:
4'Această
Din sţricâciunile făcute de
Germani. Washington.
Aici s'a primit ştirea, prin ca
nalele officiate, că Germanii au
distrus multe linii ferate s*
poduri în ret rege rea lor din es
tul şi nordul ""Franţei. Printre
stricăciunile făcute în nordul
Franţei sunt şî 800 mile de căi
ferate (linie dublă), 400 mile
simplă, 1100 de poduri, 9 via
ducte şi 4 gări. în estul Fran
,ţei au fost stricate peste 1000
mile de căi ferate, 4*00 poduri,
10 tuneluri şi,400 de clădiri.
lalţi, cari sunt condamnaţi pen- 749 de prijsoneW Americani.
^u,..crime iwktice wd«we, au Aceşti oameni simt din diferite
sa tie, v state, însă cea mai mare parte
.... sunt din New York şi Califor-
Un "camarad" a .băgat mi
na în borcanul cu miere.
Stockholm. "Camaradul'
Antonoff, unul dintre fruntaşii
Bolşevici însărcinaţi cu coman
da armatei din sud, e pus sub
cercetare, din cauză că a chel
tuit într'un "timp prea scurt
suma de 50,000^000 de dolari,
si nici nu prea poate prezenta
facturi^ pentru foate cumpără
turileC Uî y
f*
Petain primeşti bastonul de
Mareşal. Metz. în pre
zenţa unei mari mulţimi adu
nata pe cîrnpttl de paradă, pre
şedintele Podare a prezentat
ieri generalipii Henri Philippe
Pelain bastonul de mareşal al
Franţei, înaititînd astfel pe ge
nora Iul Petaiir la Tlrad după
cum anunţase iiiia trecută cînd
s'a ocupat Metol.
v
nouă aventură
va compromite nu numai viito
rul ţări, dat şi dinastia mărei
voastre, şi^joate vă ya costa
capul". Regele i'a răspunş:
"Nu te.îngriji de capul meu,
gîndeştete îa al tă u". La ace
asta Stambulinsky a zis: "Ca
pul meu m'ă preocupă, prea
puţin, sire^m%•,
la ţara mea,n
wţm&şbamm
K99
Jîcoţia.
fi supus unei operaţitin#, din
cauze unei boale intern©.
Expulzarea
VOMMI
interiorul Germaniei
ea

David, fit.
şi-1
inii in ni
Conducerea Bolşevistă.
Vladivostok.»
siberiană est^e departe de a fi
bine îngrijită sub adminisztra
ţia bolşevicilor. AtelieriU? cari
în 1916 reparau cîte 10 locomo-,
tive pe lună, acum repară nu-,
nui i trei. N urasîrul lucră ori lor
în aceste ateliere a crescut de
la 1500 la 2700. Numărul orelor
de lucru pe lună au descrescut
dje In 254 la
Linift ferată^
•.
IprGermajii. Paris. Zia
rul La Liberte publică o ştire
prin £are zice că prim mimszt
ruV Spaniol, contele Romano
ncs, are de gîns să expulzeze
din ţară pe ambasadorul Ger
man, prinţul Tintibor, precum
şi pe alţi cîţiva funcţionari de
l/i, ambasada g-ejanană, cari au
fost angajaţi în spi.o.n^j şi 'n
sprijinirea 'agităttiril.or
(liM^ti^,
1
.ţ'f.
PRETENŢIA saşilor.
delegaţie, de
Saşi, originari
diu Ardeal, fraţi de ci*.ee ai Un
gurilor, eu cari împreună şi^aaau
poporul Romînesc, antieipînd, că
ziya. libertăţi a apărut
la
orizont şi
neîwpăcîndu-se. cu. gîndul de a is
păşii abuzurile făcute dela pripăşi
rea lor în ţara noastră s'ay decis,
ca^pe baza privilegiului de epre s'au
bucurat d,e cîu4 i-^.adus regele un
gur Qcza M. (1141—1161) din
Flandra ori partea de jos a Ri-,
Jiului.
Pe semue "honţ" tot prost
a rămas cu toate că a stat, în ace
astă ţară a^ libertăţii atît amar do
timp.
Saşii iui realizează că răst
boiul aceasta ui mare parteys'a d/u^
ea se restoarne privilegiile daţ
nu
are aface "honţ" îşi vrea prU
vil/»giul pc eare regele upgşr l"qţ|_
promis, deci ş'au lirat plîngeren
în proţap şi au jglecat la Watsliing|»
tOIT, ..
V
T"\
1
Ccimpresie va fi produs, îatlif
originea lor, şj, finalul pretenţia
sul lor motiv: privilegiul pe care
asigure dia
N«I^
îa
Washington?*
Acei pe care noi îf nunjim în zi»
lele de azi Saşi nu sunt alţii de cţjf
nişte emigranţi ge/mani aduşi d^
regele Geza 11. din Flandra. La
ÎJ*-
eeput aceştia erau cunoscuţi sub
numele eTeut.oni, însă dela înce
putul viacului al Kl-lea a.u luat
numgle de Saxoni. Adecă Teutonii
cari rut sc deosebesc cu nimic de1
cei rămaşi pe malurile Rinului,!
contra, cărora s'a sculat o întreagă
u e e a să e o a i e o o i u i în -j
gîmfarea, la. înfrîngerea cărora şi
această ţară a contribuit un sacri-1
fieiu însemnat în vieţi I
energie naţională.
Cît despre privilegiul pe care'
vw sârşi-l asipine şi în viitor, da
că ar fi cîbfcu|t cîtuşi de puţia de'
sigur că ar fi reuuaţat ca să, trimj-|
tă o, astfel plîngere lă Washing
ton. Ar fi trebuit ea sâ. se gînde
aseă, câ acest răsboi a fost' purtat
de ţările aliate cu scopul de i şter
ge privilegiul unor naţiuni şi a fa
ce pe toaAe de opotrivă. Transilva
nia eu toată goana nebună a Un
gurilor ajutaţi de, Saşi. de a d^sna
ţionajiza pe Rpmîni, eu, toate colo
nizările făcute de guvernul Ungur
«e a. cost^ ţar«Mvtît amar de bani,
Transilvania a, rămap populată di
o, covîrşitoare majoritate de Ro
mîni. Poporul Romhi, pe lî*$fcdrep
tul Istoric asupra âcestei ţări are si
dreptul majorităţii Covîrşitoare,
deci luj i se cuvine dreptul de a de
qide despre soartea acestei provin
cii iar Saşii,
CQ
A luat îuşft
tate, toete
hilţflpjrpl, Ameri
mSw «oait aici din
ne mai esţe
Ictiviote apă1
$
bro-
,/ ^'"fllK''-
îs ir
au venit în Tran­
silvania ademeniţi d^. prîvilegiuri,
ca. nişte aveniuffep ea.se duc un
de au oportunitatea de a trăi o
viată, fâră prea mult* muncă, dacă
nu le place, să, sot ducă de unde au
venit. Nimjeiii nu va plînge după
ei de cît dear Unguri,, a căror
ujieajte erau şi simt şi în timpul de
faţă.
că ujcăşc M*ogresuJ,
îşi nit e miwe, ei au trait foarte
bine suk do»Aia-aiitocrată, ei ejraii
,uit pppor privilegiat, erţn,
la discreţia lor, si "HQB^"
DU
Vr
cLumAiff^K oatio,
-wdBN&i
e zice că în curînd vat HMUXtlJIM II MM III1UMţilIIIrtl-PJ
k
1*,.
gcă-
ocazia a dispreţul de
fată di Ronuni.
nedrep
căp^
mm
m/i
BfillPhon«:4731-J.!
»»»•••••«W*I»»»lil11il llilill
Se apropie
l» fytT', 1."
„td D®0
ws opioid 1—4 P. M. i
Acest este contribuit de Nick PaJtoş. |4)
g'-fe'ţ»
Darul de Crăciun pen
tru femeile de casa,
tie dar poate plăcea unei femei d^ casa mal
piuit ca acela ca tinde ca să-i uşureze munca ei
din casă? Ori care din multe Implimente şlectri
ce pentru Casă ce uşurează munca lucrului de
caşă de si^ur îi va plăcea.
S economie de timp şi menea daca întrebuin
ţezi pentru cele mai grele munci de casă vre-o
invenţie electrică. întrebuinţarea lor zilnică le
face în special foarte recomandabile pentru da
ruri de Crăciun mai ales în acest an -cînd dam
ţiie se caută se fie cît se poate de practice.
rnm
«Mit»
FIE. QA#& BQWN Tmim SB V# PORC.
Nu cumpăraţi de la nim* pS&a xui vorbiţi cu noi.^oi
pîrlim porcii ca acasă'. Preţurile sunt cela mai ieftine.
Din porcii noştri «e face sUaum cm nw jenaţi
gustoşi. Noi aduoem sonii acasă la fio-care (1-4)
•j '.1tK A
II. ERDELY
VXlZiMU&W
.Garantăm pri oe luern. Ptmem
eonve^abil^. Scoatere de măsele rara cmrere.
două oficiuiî mari cari sunt l&tiispoziţia ct-tale.
XC»
..w
3
s
~vVi3
•"N'sy
t'
k.i*' %'V')-
v
jţ\.
4
'f*
V.
I
7L
i-V
1 „A
®)COX©)C5
-vl*f
de ani: cu preţuri
duţere. Ave»-
-.1
'•V
J14)
«m.
4-
Lis* W

xml | txt