OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, July 19, 1922, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1922-07-19/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

THE OFFICIAL ORGAN Of
THE ROUMANIAN BENEFICIAL
AND CULTURAL SOCIETIES Of
St. Louis.
cererea căilor ferate Pere Marquette, la Detroit, Baltimore
k Ohio şi Louisville & Nashville la East St. Louis şi Wabash
HUGHES VA
MERGE LA
BRAZILIA]
LARGEST CIRCULATION, REACHES 100,000 PEOPLE
AU FOST ACHITAŢI:
Solomon Scliein, Avram Ochs
mann. Angrei luliets, Adolf Braun
stein, Frantz Braunstein.
DAILY NEWS
Iiiehilblau Leon, Rebec a. Gold
stein, Sara Caţaip, Victor Boiplea
nu, Iosef Raidman, Mihail Sim
ciuk, Strul Berger. Dobre Chiţiş.
Maria Sitnoiu, Atanase Grecu,
Moise Kirik, 8imon Liviasky,
Ghel'ber Moscovici, Haia llutsch
neker. Ioil Cogan, Sara Tubers
caia, And rev 1., Abraham Grun
stein, Paul Goldstein şi Costişă
Palade, la muncă zilnică ipe viaţa.

•.,-.,
te
Dela
parat
şi
Clinton.
Decizi
*i
if
uni
rite
la
Boad la
efi
v# 4
Tlf
v y y V V 7
'Tt* ." v, *'.
—V -il^v •,•: *S#£i-\
r\:-1'5""'
V*W5C
VOLUME XVIL—
'fN
I
Grevele dela căile ferate
"SE ARATA SEMNE DE IMBUNATĂTIRE
LA UNELE LINII
MUNCITORII DIN ATELIERE INSISTĂ PE Lîtf&Ă RE
PRIMIREA DREPTURILOR LOR VECHI
RICHMOND, Va., 19 Iulie.—Preşedintele general H.
j. Ojborn, dela Frăţietatea Oficianţilor dela căile ferate,
a dat ordin de grevă tuturor funcţionalilor dela societatea
de câ ferate Chesapeake & Ohio să înceapă greva. Ordinul
este efectiv pe Joi, ora 10 a. m. Ordinul de grevă se refere
la cam 3000 oficianţi dela căile ferate Chesapeake & Ohio.
CHICAGQ, 18 Iulie.—Optimismul unei înţelegeri este spri
jinit mai ales de declaraţia lui E. F. Grable, preşedintele mun
citorilor dela echipele de reparare a liniilor, indicând că sin
dicatul lui nu va întră în grevă. Se crede că se va putea ajun
ge la o înţelegere ce sa pună capăt grevei muncitorilor din
ateliere.
Căifr ferate Pennsylvania s'a anunţat că s'a ajuns la
înţelegere mulţumitoare
cu
Grable a insistat ca deciziunile favorabile ce le va aduce*
111
viitor, acest comitet cu privire la plăţile muncitorilor, să
aibă valoare retroactivă cu ziua de 1 Iulie. El a mai declarat
că unicul obstacol al unei, păci durabile este atitudinea unor
bocietăţi de căi ferate cari refuză să redea muncitorilor gre
vişti drepturile lor vechi, câştigate prin ani de serviciu. Unele
fjocietăţi de căi ferate au liberat nişte proelamaţiuni provocând
pe muncitori să se reîntoarcă, pe o anumită dată, la lucru, căci
în cazul contrar ei vor trebui să 'îicoapa. ca lucrători noui, per
zându-şi drepturile de vechime.
Trupele de stat din Georgia au fost trimise azi la Way
eross, iar trupele din North Carolina au fost ţinute gata pen
tru acţiune—din cauza grevei dela căile ferate. In Illinois sunt
mobilizate trupe noi, pentru înlocuirea celor dela Bloomington
judecătoreşti
Căile ferate Pere Marquette
??**.
V
un» in umi9|tiri
tomw ÎBtrwgi,
U E I N
muncitorii din ateliere. Acest
alitînţ va avea un efect bun asupra întregei situaţii. La Căile
ferate Pennsylvania directorii au insistat ca să negocieze se­
cu muncitorii aparţinători acestui sistem.
Preşedintele Grable a făcut o declaraţie azi în urma căreia
pacea între cei 400,000 muncitori^ aparţinători Uniuneî 111 a
cărei frunte stă, este apropiată. El a declarat că în decursul
audienţei sale la preşedintele Harding a primit asigurarea că
senatorul Cummins, preşedintele comisiunei transportărilor
dintre state, va ţine, în decursul săptămânei viitoare, o anchetă
şi va introduce un amendament pentru aceasta lege conform
căruia muncitorii vor primi salarii cinstite si potrivite.
Preşedintele Grable a dat instrucţii preşedinţilor locali ai
sindicatului său ca să între imediat în negocieri cu autorităţile
dela căile ferate în ce priveşte condiţiile de lucru si salariile
mai bune, .iar în cazul că
1111
vor putea cădea de acord să se
«dreseze cu încredere Comitetului federal dela Căile ferate
care este dornic de a le veni într'ajutor.
Prima dintr aceste cont rovers ii a sosit azi înaintea Comi
tetului—dela căile ferate Chicago, Milwaukee & St. Paul.
interzic greviştilor dela căile/ fe­
Chicago, Buriţigton & Quincy şi Chicago & Northwestern,
de a împiedica în l\crul lor pe cei cari s'au angajat să lucreze
pe baze de "atelier deschis." Ordine similare s'au mai dat şi
au
sistat $ase
fligeri din cauza grevei. Membrii Comitetului federal al Mun-
au primit telegrame din Georgia cari indică ameninţarea
0U putreziciune a piersecilor din statul Georgia din cauza lipsei
dki mijloace de transporturi. Din California se anunţă ame
ninţarea cartofilor tot din cauza grevei.
NEW YORK, 19 Iulie.—Din cauza unor ciocniri mat mici
dintre muncitorii grevişti şi detectivii federali, "marşului fe
deral" William C. Hccht a dat ordin oamenilor săi să ab
ţină dela violenţe şi să încerce pacificarea muncitorilor.
Muncitorii dela New York Central au cerut o conferinţă
«u direcţia societăţii. Li s'a pus în vedere o conferinţă în
filele aceste.
Din toate părţile ţerii vin telegrame eă oamenii cari lu
crează ca "spărgători de,grevă" sunt păziţi de către miliţie
...fi poliţie căci muncitorii grevişti îi ameninţă. Astfel
diî
Vin mai ales din Iowa, Texas, şi alte state din ves&
ULTIMA ORA
STARE DE ASEDIU IN ILLINOIS ŞI INDIANA»
U E I N
Chicago, 19 Iulie.—Se aşteaptă declararea stărei de
asediu ixi statele Illinois şi Indiana pentru protecţia produ
cere! cărbunilor cu lucratori nesindicaţi. Legile statului
impun ca fiecare miner ce vrea să fie angajat trebuia să
treacă o examinare, condusă de trei mineri. Uniunea mi*
nerilor, baiându-se pe aceasta lege, sptine că angajarea
"spărgătorilor de grevă" este imposibilă. Autorităţile
însă au declarat că prin declararea stărei de asediu acea
sta lege se poate ignora.
a
THE
ţrenuri
A*vr-,.
de pa-
ştiri
*X1' X-
1
t:r
ai#-
A «MM» .«* lttlHalMMHBMaak «iki—.
UcWsrea mUiaiiBC jtesojintita
RÎGA, 19 îulie.—0 desniinţira
oficială a uciderei lui Lenine, ve
nita prin agenţii scaiidiuaviene, a
fost făcută de ambasada sovietelor
de aici.
LONDRA, 18 Iulie.—O telegra
mă Exchange din Stockholm spune
că corespondentul ziarului Sven
ska Dagbladet insistă că el a fost
informat din surse oficiale despre
uciderea lui Lenine. El insistă că
Lenine ar fi fost otrăvit pe vreme
ee era
111
trenul eare-1 ducea la
staţiune balneară din Caucaz. El
declară eă cadavrul lui Lenine ar
fi fost aruncat în rîu, de către
un marc oficiant"*} novteielw, ju
ziua de 3 Iulie.
FETE ATACATE ŞI
LĂSATE PE DRUM'
Poliţia a găsit azi dt«wfw*ţfi, la
ora 1, două fete, în stare incon
ştientă, la o distanţă de 200 metri
dela Center Road, în apropiere de
Mile» Ave. Ele au fost transpor
tate la spitalul St. Alexis unde de
prezent zac inconştiente.
Poliţia spune că hainele lor aii
fost rupte şi cercetarea medicală a
constatat că ele au fost violate.
Una pare a avea etatea de 18, eeea
laltă de 19 ani. Sdrenţele rcmasc
arătau că *ele erau îmbrăcate, după
ultima moda.
WASHINGTON', 19 Iulie.—Se
cretarul de stat Charles Evans
Hughes va merge la toamnă Ia Bra
zilia ca şeful comisiunei de onoare,
numită de preşedintele Harding ea
să asiste la expoziţia ce se va ara ti
ja din prilejul centenarului repu
blice! braziliene. Preşedintele Har
ding va numi în săptămâna aceasta
şi pe ceilalţi membri ai comisiunei.
SINUCIDEREA
ASASINILOR
LUI RATHENA.U
BERLIN, 18 Iulie. Poliţia a
anunţat astăzi cum asasinii docto
rului Rathcuau s'au sinucis îii 1110
'l'ri •''J' i- ...
montul cand oamenii siguranţei
publice erau să-i aresteze.
Numele lor este Fischer şi Keu.
încolţiţi în castelul Sealock din
Germania, cei doi şi-au sburat cree
riPcu revolverele. Ei fuseseră în
colţiţi acolo după o întreaga zi de
urmărire diu partea poliţiei.
Imediat se chemase uu marc nu
măr de poliţişti şi castelul fusese
încuujurat. Poliţiştii se aşezaseră
într'o pădurtf din apropiere şi pri
veau eu băgare de seamă la turnul
îu care locuiau cei doi asasini.
In decursul nopţii s'a văzut' la
fereastră o mică licărire de lumină.
Atunci poliţiştii s'au apropiat de
castel, au năvălit îiilătintru şi au
tăiat calea de scăpare a asasinilor,
pe câud ei îţi scriau twrisorUc de
adio.
înainte de a sc stlracide, crimi
nalii s'au apropiat de o fereastră
a turnului, strigând:
"Ura! Trăiască Erhardtj"
Colonelul Erhardt a fost coman
dantul trupelor cari ocupaseră
Berlinul 111 timpul revoluţiei
Knapp din Martie 1920,
Scriitorul naţionalist, Dr. Stein,
a fost arestat pe când se întorcea
la camera din turn, unde se zice că
locuia împreună cu asasinii.
S'au mai arestat încă vre-o zcce
persoane aflate vinovate dd compli
citate în legătură cu asasinarea lui
Ratfieu&u.
'.V .»
kjHdJiif'.
'1
ONLY ROUMANIAN
•LIV1LAMD, OHQ MIERCURI, 19 IULIE 1922.
Acum, după ee misiunea d-nei
Moran, şi-a terminat activitatea, ea
sc înapoiază în America cu aminti
rea vremei de doi ani petrecută în
România mai ales la Breaza unde
opera misiunei a fost eompleet aşe
zată pe temelia sigură.
"Casele Naţionale" au ţinut să'
şi arate recunoştinţa faţă de misi
unea americană, organizând o ser
bare prietenească la Breaza. Ace
astă serbare eu caracter intim s'a
transformat într'o frumoasă mani
festare românească iar M. S. Re
gina însoţită de principesele Ele-
lia
AU FOST CONDAMNAŢI:
Max Goldstein, muncă «iljulcă
pe viaţă. ,v
Paul Tcacenco, 1 ţu închisoare
corecţională.
Ion Olteanu, 8 ani muncă sil
nică.
OpKi-di JtiikOi remîno-asericsni
Plecarea misiuiei "Juna cruce roşie,americană. 0e-a Ucut
misiunea la B|e&z&. O frumoasă manifestare românească.
Misiunea americană de sub eon-na şi infanta Beatrice a onorat
ducerea distinsei Miss Moran se re-prăznuirea cu înalta sa prezenţă.
întoarce în patrie. Ziarele s'au o
cupat de această misiunea de asis
tenţă aşa că nu vom face aci deeât
o reîmprospătare necesară sărbăto
arei româneşti «iţită Duminică 23
Iunie la Breaza sttb auspiciile
4
Ca­
selor Xaţiinale."
8e şfie că instiţuţiunea de edu
caţie sănătoasă ckre este "Casele
Naţionale'' de sub prezidenţia d-lui
eol. I011 Manoleacu urc la Breaza o
lui dr. Samson care a condus dea
proape cliniea iufyujtilă îu aşa fel
încât a a
rât oare.
adevărată instalaţie tip făcută cu Morali.
concursul misiunei d-rei Moran. Fă După cuvîntul biserîce! rostit de
cută pentru totalitatea asistenţei preotul Samson Popescu, d. dr.
necesara sateanuliîi !ji familiei sale,' Samson a concretizat cu date aeti
instalaţia dela Breaza are: o biblio-}vitatea "Tinerei Cruci Roşii Aine-
tecă cu o sală de Ijpctură, băi şi du-'ricane."
!jnri, elinică infantilă, joc de popi-1 Din acette date fexultă eft asis«"
popi­
ce, sală de conferinţe, teatru, einc-!tenţ» infantilă din Breaza a fost
matograf, etc. Toate acestea, ţinu-jde trei feluri: asistenţa pruncilor a
te într'o ireproşabilă şi pilduitoa- şcolarilor şi a gravidelor,
re curăţenie, arată pe deplin eeiaccj într'un viitor articol vow arata
trebue să se înţeleagă printr'o Casă amănunte asupra acestei asistenţe
Naţională. întrucât ele dau indieaţiimi preţio-
Tn op/'ra întreprinsa eu atâta In- ase pentru rezolvi rea problemei
dărătnicie de d. Ton Maiiolescu. tiu- creşterii copiilor îu România,
potriva nepăsării, velei voinţi şi pe] I), eol. Manolescu a rostit câteva
alocuri a relei credinţi, d-sa a fost adevăruri şi constatări privind in
ajutat cu perseverenţa celor de pes- stituţinnea ce conduce cu atâta dra
te ocean, de Miss,Moran şi d-nele goste cu atâta eouvingere îu infăp
Teodora Lcgros, Oalitzi, van Ku- tuirea idealului ee şi l'a făurit pe
rovsky, Wanderveklc, Fose şi He- front cu gântlul la munca de refa
rîcien. Oj)eia a fost complectată cere morală şi materială ce trebue
prin devotamentul şi 'priceperea d- să înceapă odată cu pacea ori cum
SENTINŢA ATENTATORILOR DELA.
SENAT
27 Iunie, după penibilă
aşteptare de 12 ore în mijlocul
unei impresionante tăceri pre
şedintele citeşte sentinţa. Lămpile
aprinse, întreaga lume în picioare
ascultând cu sfinţenie, comiplec
tcază şolciuuitatca ceremoniei.
Sentinţa e# următoare:
Iofeuib Ktthaue, Imitai «nurcă
silni/eă. v
Ion Grceea, 5 ani muncă silnică.
Şmil Bubnocski, 1 înmhis^are
corecţională.
Zail Iosub, o lăţiţi feehieoare
corecţională.
Julieta Ilolzmaii'ti/ 'X ani închi
soare corecţională.
Lazar Za id man, 2 ani închisoa
re corecţională.
Iosef Kahane. ah Kanner, 3
ani închisoare corecţională.
Saul Gsiaa, 10 muncă sil
nică.
Ion Petre» ^is 'Ionc«cu & ani
'a
«. k
'j^lK -1
v v w V
V V
Jn sala de spectacole a "Casei"
din Breaza s'aii întrunit Duminică
dimineaţa notabilităţile din Breaza
de jos şi de sus în frunte eu prima
rul şi învăţătorul Teodor Castri
şeanu o vrednică figură de tâ
năr apostol în învăţământul nostru
rural. O seamă de prieteni din Bu
cureşti ai instituţiei "Caselor Na
ţionale" au ţinut să s« asocieze la
omagiul Urexeuiiişr pentru Miss
ar fi fost ea.
Cuvinte de mulţumire a avut d.
Manolescu pentru concursul dat îu
munca sa de d-na Balş preş. soc.
pentru profilaxia tubercul
D. col. Manolescu şi-a prezentat
şi patru calfe scoase din atelierele
"Casei Naţionale" înzestraţi com
plect pentru munca ee le va asigura
viaţa. D-sa a precizat că rostul Ca
selor Naţionale nu e numai să dea
spectacole de cinematograf ci să
înveţe pe săteni tot ee trebue spre
a-i oţeli 111 lupta vieţii.
în urmă d. eol. Manolescu roagă
pe 3Iiss Moran să primească câteva
daruri dela copii României pen
tru a le arăta copiilor Americei".
(Cvntinuarr p$ pag. 2)
Nae Negoiţă, 6 «ai înclusoaie
corecţională.
Plut. Radu l^istor, o lună în
chisoare corecţionala.
Petre Ulariat, 5 ani iuchi^oaic
corwţkuială.
C. Ţiţindei, 5 ani înehisoave
«om'ţională.
Ionel SiniM Theodorescu, 8 ani
recluziune.
('. Hagiu, 8 ani recluziune
Aloritiz Faiibiş, 6 luni închisoare
corecţională.
Willy TruJt, 5 ani închisoare
eortoţională.
Ileineich Stembei'g, trecut ia
instanţele civile.
Lupu Goldstein, 1 5 ani Inelii
soare corecţională.
Kahlman Strahlman,
instanţele civile.
UNt *ui «mi tiri latopatM*
s lumea întreagă.
trecut
WASHINGTON,
află
in
la
IN CONTUMACIE:
La orele 1 aceiaşi sentinţă se
citeşte la închisoarea militari.
VAm'ura").
Washington, 18 Iulie. Tele
grama trimisa de preşedintele
Haixling către guvernorii din 28
de state conţine următoarele:
"ll'mpunerea făcuta de gu
vernul federal către muncitorii
mineri şi eătre diferiţii proprie
tari de mine, ale căror mine erau
închise, să prezinte toate plânge
rile şi pretenţiunile lor unei co
misiuni de arbitraj, a fost intim
pinată cu refuz.
"Muncitorii mineri au refuzat
ca conp colectiv. Majoritatea pa
tronilor de mine cu cărbune bi
tuminos au acceptat propunerea
cu mici rezervaţii. Proprieta-rii de
antracit au acceptat-o fără eon
diţiuni O majoritate din proprie
tarii de cărbune bituminos au
acceptat principiul arbitrărei, in
să făceau unde specificaţiuni cari
nu pot fi considerate.
"Propusesem ca proprietarii şi
muncitorii aflaţi în neînţelegere
să înceapă imediat lucrul la mine
cu plata şi wub condiţiunile de
nnineă ce existau la 1 Aprilie,
când s'a declarat greva că fie
care ehestiuse asupra căreia erau
dispute să fie prezentată unei co
misiuni naţionale, care era să fie
compuşi din trei reprezentanţi
ai muncitorilor, din trei ai pro
prietarilor şi din cinci cari să re
prezinte puporul american.
"S'a propus ea eomisiuaea a
eeaista să fie autoritatea finala 111
toate disputele până în Martie
viitor, iar în acest răstimp, eo
misiunea era să facă un studiu
amănunţit al industriei de căr
buni, cercetând problema în toate
fazele ei, astfel ca după aceea să
•recomande o cale prin care sa so
facă înţelegerea între muncitori
şi patroni, să se asigure lucru
permanent şi combustibil iiutca
juns.
"Neacceptarea acestei propu
neri nu 'mi a lăsat altă alterna
tivă decât să învit pe patroni a
se întoarce la minele lor 91 a in
cepe lucrul.
''Am încrederea eă veţi găsi
potrivit sa secunaţi accastă invi
taţie, în caz că n'aţi făcut-o până
ttjuni, cerând tuturor minerilor
şi patronilor să înceapă lucrul la
mine.
"Invitaţia Domniilor Voastre
va trebui să fie însoţită de mă
®uri cari să asigure menţinerea
ordinei. şi respectarea legilor, ast
fel ca să sc dea tuturor protecţia
cuvenită.
"Prin acest nte*agHt raesc să
vă asigur de promptul şi deplinul
sprijin al guvernului federal, ori
unde şi ori când agenţiile D-tră
pentru respectarea legei n'ar do
vedi destulă tărie de a face faţă
situaţiei.
"Guvernul stătutei D-trâ şi
guvernul federal sunt împreună
răsăpunaatoare pentru menţinerea
.eondiţiunilor în cari omul Ibier
doritor de $ă jppâţă nouţei
.-i
v 1
omaicOTj oficios ax. tjuromo
SOCIETĂŢILOR ROMANE DE
AJUTOR fi CULTURA DIN
AMERICA
OFERĂ ARMATA FEDERALA DACĂ
MILIŢIA NU E DEAJUNS
18
vite pe patronii minelor a şi începe lucrul în mine şi a le acorda
protecţia miliţiei, taţţăduhul ajutorul trupelor federale în caz
ca miliţia nu poate face faţă situaţiei.
Incidental a.seara patronii minelor şi
petenia minerilor grevişti, au făcut primul pas
ANUL XVII.—NO. 168.
cerc
sa protejeze minele
Iulie.—Guvernul a cerut statelor
d-l
ţinând împreună o consfătuire preliminară.
Atitudinea guvernului în chestia grevei a fost aprobată ieri
«la uu consiliu de miniştri. Aceasta însemnează că minele cari
încep lucrul vor fi apărate de armata statelor si de cea federală.
Dacă trupele statului nu sunt îndeajuns, ilepartameutul de răz
boiu va acorda protejarea minelor cu trupe federale, cari acum
80
lagăre gata
sa plece la prima
cliemare.
ORDINUL PREŞEDINTELUI CĂTRE GUVERNORI
Datoria noastră in timpul de
faţă este să garantăm exercitare*
acestor drepturi, să protejăm
toate operaţiunile legitime şi să
dam oportunitate asigurată peu
tru prdoueţia şi distribuţia ce
ruta de necesităţile poporului
american.
"Guvernul n a ffttut ulei un
a»*t de părtinire In divirgenţele
dintre muncitorimea organizată
şi patronii organizaţi. Eu am oft\
rit o agenţie avantajioasă, sin
gura care ar fi putut face împă
carea, însă s a do-vedit oft îiwp|.
ea rea e imposibilă.
I)e aceea, sc prezintă necesi
tatea ca în numele binelui comun,
sa se înviie protecţia in împlini
rea obligaţiei legate de o indus
trie americană angajată să pro
cure orice necesitate publica şi să.
garanteize siguranţă egală tuturor
cetăţenilor eari sunt gata şi dor»
nici să muncească şi să alujase*
intru obţinerea unei trebuinţe
comune.
Nici o cauză nu aşa de im»
portantă ca binele comun, şi d«
aceea orice forţă eari ar împle»
dica în mod ilegal servirea aest»
stei cauze trebueşte suprimată
imediat. In munca D-trâ de pro
tecţie legală şi de menţinerea
dinei aveţi promisiunea guvernu*
lui că vă va ajuta cu toate mţj,
loacele cari i stau la îndemână.
"Varren O. Harding.4
MOARE PENTRU
IRLANDA
Tiondra, 19 Julie.
asasinilor mareşalului Wilson
este în curgere. Asaainii, Regi
nald Dunn şi Joseph 0'Sullivan,
au produs nişte scene dramaticei'
îmi poţi omori corpul
domnule judecător," a decla
rat O Sullivan, "dar sufletul nu
mi'l |oţi. Tot ee am făcut a fost
pentru Irlanda şi sunt mândru
eă voi putea muri {pentru Ir
Ittwlft."
.w
w
if'"",i •*.»
«.
:a

in­
John
L, I^ewis, oi
către împăcare,
neturburat. Suntem răspunzător*
de producţia şi transportarea
combustibilului in cantităţi cari
satisfacă nccesitatca poporului
american şi a utilităţilor publice
ce-i sunt în slujbă, mai cu seaiuă.
necesitatea căilor ferate euri fac
comerţ între state.
Trebue să avem cărbuni în
deajuns pentru menţinerea indu
striei trebue să avem cărbunele
necesar sănătăţii, siguranţei şi
activităţii întregului popor. Vă
scriu aceste detalii fiindcă atât
de important să .se înţeleagă până
unde a mers guvernul federal îu
căutarea unei înţelegeri volun*
tare.
'1'ână mum a* tm&
găduire a dreptului muncitorilor
de a refuza să lucre»® şi nici a
dreptului patronilor de a angaja
la lucru pe cine dorese.
i
1
i
li
I.
•X:
iii
Ir
\*r-.

xml | txt