OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, August 07, 1922, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1922-08-07/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

Preţul $4-300.00.
Adresa:
"East Farm"
co "America"
5705 Detroit Ave. Cleveland, 0.
(182—87).
P. 0. Box Ho. U* foablitig V. J.
LUMI, 7 AUGUST 1922.
Box 110. Salvy Ave.
Springwells, Dev.
Detroit, Mich.
(183—84).
Big your Railroad
CAUTA
SO YOU KNOWJfti City Liia Mikes Sick I VW
CARTOON CO., n.
Superintendent's Office,
5713 Euclid Avenue, Cleveland, Ohio.':
203 W. Washington Str., New Castle, fl
227 E. Market Street, Akron, Ohio.
Et.THe OL» HOMt
PQKT SEEN THE
5AM6 xi
-i
La Hamburg, I.ibau şi Danzig
Saniland (numai cl. 3)—12 Sept.
AMERICAN LINK
Din New York la Cherbourg ţl
Southampton
HO.MKRIC.... Aug 1». Sept. », Sept. 30
MAJESTIC .. Aug. 26. Sept. 16, Oct. 7
(Ol mai niare vapor din lume)
OLYMPIC—2 Sept., 2» Sept., 14 Oct.
Adresali-vA. la (1-1)
Pa»eenger Department
f«tetland Bldg., CleveluA O.
7 August 1916.

IM
Mi
ti
*u-
I
•ţ:
k-
«•*-.
*p
iii
b'.

4V-
fisC*
b"
euviuLim.
ono
•PARE IN FIECARE
ZL
Preţul pentru publicaţii ca: "Caut
**D« vlnzare," "Anunţ de c&s&torie,
etc., costă, pentru fiecare cuvlnt tOl
CUNŢ1 de o publicaţie. 8ub §0 de cenţi
DU se publică, nimic.
Pentru Dări de leamft, Invitări A*
botez, cununii Bau danaurl, 4 centl li*
Dia, sau $4.00. coloană de slar.
Publicaţiile să fie Insotite de eum*
necesară. Credit nu are dectt tOCleta»
ţile din Uniunea S. R. A.
Manuscriptele sau fotografii BU 0t
Înapoiază.
DE VINZARE
O faimă de 200 ac pe, locuinţă
bună, 2 grajduri, două maşini de
uscat nutreţ pentru vite, maşl
nării pentru farmâ îu valoare de
$1000.00, maşină de muls vaci.
separator, iavor de apă, apa
conectată în casă fi. grajduri,
una mailă de la Lieeu, biserică,
prăvălii şi poştă.
DE VINZARE
(Wi i'ii 9 odăi bie, şi tonte
cele necesare, lotul e mare şi la
colţ. Preţul $5.800.— este aproa
pe un-chilipir.
Adresaţi-vă la:
1426 W. 48tr Str. Cleveland, 0.
(18 î—03).
A U
Pe consăteanul George Vaiieca
din comuna Fizeş. Având unele
chestiuni de mare imjortanţă cu
dânsul, rog pe toţi cei ce ştiu
adresa să-l avizeze, şi dânsul să
îmi scrie imediat la adresa:
MIHAI GROZA
(mi—si).
OFICIUL GENERAL
AL
UNIUNEI SOCIETĂŢILOR
ROMANE AMERICANE
de Ajutor şi Culturi.
6*5 POLAND AVENUE
YOUNGSTOWN, O.
George Marhao, Secretar Gen
Telefon, Bell, Federal S3fi.
Automatic 73319.
Toate scrisorile pentru ori ce afa
teri privitoare la V. S. B. A. sunt
de a se adresa la Secretariat.
ŢIGARETE
Sunt BUNE!
BUDULEA TAICHU.
Nuvelă
zică, "liuţul«, dragul
Taichii!"' ii venia greu să stea
înaintea lui: nu mai ştia să vor
bească cu el, ba câud se gâodia,
că s'ar mai întoarce odată la
casa lui, îl cuprindea ingrijarea,
fiindcă nu ştia unde l'ar putea
•pune şi simţia, că i-ar fi ruşine
de casa părinţilor «ăi şi de gă
rinţii săi. Pentru-că Huţu nu mai
cerea nimk' de la el şi el eu ne
vasta lui parcă nici nu mai aveau
pentru ce să trăiască, şi poate că
era bine, ca ei *ă ţioară, ca eă
nu-i mai fi^ cu prostia lor de
greuţate* 1
"Oşrtm
ttMSsiâatt"iyi S^k^
rbuR iN toctr
1
Ci
Tut 0O1
t»jM£ s HWE
f-P.OM ME.
LCiT^I IWA'f
fefTOWAnuNAL
A U
Pe loan Bane hi originar din
comuna Siibiel jud. Sibiu. Având
mare lipsă a'i şti adresa, rog pe
cetitori care ştiu ceva despre
dânsul a-mi serie lu adresa:
TOMA ACHIM
DISPĂRUT DIM AMERICA.
Ion Dişa, originar din Băileşti,
(liomânia.i. Toţi românii cari au
cunoştinţă de soartea lui sunt
rugaţi a comunica nefericitei sale
mame Florica Alexandru
(Gr.)
GasciU,
Băileşti (Dolj), liomânia.
CĂUTĂM
Oameni pentru poziţii perma
nente afară din oraş, Indiana
polis, lud.
Masinişti, Pipcnicn
Cazangii, Spălători la cazane,
Forări, Lucrători la sheet metal
Tinichigii, Lucrători la arauiă,
Reparatori la vagoane,
Oxy-Acetvlene
Welders,
Ingineri şi Ulieri staţionari.
Doritorii sunt a se adresa la
Union Depot, Koom No. 9.
Veniţi preparaţi de-a parări
oraşul. Plată standard. Locu
inţă şi mâncare bună. Condiţii
de grevă. Koom Xo. 9, Union
Depot. întrebaţi de Mr. Gilpin.
(181-186) —Adv.
ÎNŞTIINŢARE
Sunt rugaţi toţi Abontnţi
noştri a observa următoare U
reguli la trimiterea peotrr
•chisbare de adresă.
1. Să te scrie adresa veeh«
ande i-a mers ziarul şi adresa
unde a'a mutat
2. La fiecare persoană al
se alăture mărci de 5c. 8ă
caute să ni se dea numele stra
dei şi al oraşului coreei
Cine nu observă aceste n
guli în sadar aşteaptă să i
sahimba adresa eă nu se poat#
NUVELE
De I. SLAVICL*)
La multă bucurie se aşteptase
Iiudulea, şi acum ar fi dorit, ca
să se fi aşteptat la mai ipuţină.
El nu mai cânta nici din vioară.
nici din cimpoi, nici din fluerul
din şerpar, nu mai mergea la
lucru, ci stătea ziua întrengă pe
prispa casei şi privia din când în
când la Safta, care şedea torcând
la celălalt capăt.
Erau duşi amâitdoi într 'o lume
frumoasă, dtr .pierdută pentru
dâtişii.
Şi când îi era foarte greu, Bu
dulea se uita lung la «Saltă, apoi
grăia:
"$ă nu grăiesc In
PS«_ -V'. ,N"T"
'.I M"\N M.M
1
two
\^..' yi. irW.'» Ol».
iiitH
4000 ltiO
Mt-VPTV
irtE tMRO
SfcrD WMt'.i
I UtftT
w.thth
v
MIJLOCUL COPIILOR.
Impresiuni de la o serbare
şcolară.
Duminecă, dimineaţa avem
serbarea pentru sfârşitul anulai
şcolar... Ne-aiii silit s'o facem
ftiumoa^ă... Dacă voiţi *ă petre
coţi câteva ore in mijlocul copii
lor. pofti...
Directorul
ţcoalei
de
raranuaiaiaia
(IxG)
eem
se
râu,
dară Dumnezeu să-i facă dască
lului parte dia partea ce el ne-a
făcut noua. ...
Căci Budulea era amârit şi tre
buia să
răfcufl*
şi
od«tă. «,
«1 câte
/,
v -i
-ft-
a
'i. 'jrj*
•fi. ir "f
După aceea Budulea a rîs şi a
zis că-i bine, iară eu am ,pus scri
soarea la poştă şi am trimis-o lui
Huţu, care-jni fusese prieten în
copilărie şi la care ţineam şi a
eum, fiindcă era foeiorul lui Bu
duka eel eu fluerul !a şerpar.
¥*V
bieţi
Ste-
riu, din str. 13 Heiptem'brie, de ai
cărei orfani de război s'au în
grijit 'Tniversul" şi cititorii săi
la ("răci un ui din urmă, făcea un
aipel jirea căklţiros, ca să nu fie
a-K-uitat. Şi, în afară de aceasta.
viaţa este atât de spinoasă, în cât
simţi chiar nevoie să respiri aerul
de primăvara în seninătatea care
stăpâneşte cerul celor mici şi
voioşi.
nu scuteşte nici siifletcle cele mai
fragede... Orfanii de război so
seisc în flanc câte doi, având în
frunte pe unul aşa de muc, in cât
cea mai strimtă eaipelă îi acoipere
ochii şi o f|arte idin urechi, iar ca
denţa picioarelor în marş milită
resc îi dă un aer amuzant. Din ce
în ce grupul elevilor se măreşte.
Ei s'aşea'zâ în vere. Cei cari pre
simt că n'or ai $oată vedea reipre-
CĂILE FERATE PENNSYLVANIA
Căutăm oameni
Pentru poziţii permanente în oraş sau afară din oraş.
MAŞINIŞTI,
AJTJTORIU LA MAŞINIŞTI^
PIPEMEN,
LUCRĂTORI LA CABANE Şl
AJUTORI LA CAZANE,
SPĂLĂTORI LA CAZANE,
ELECTRICIANI ŞI
PENTRU LUCRU IN VAGOANE.
Inspectori la vagoane de pasageri şi povară, şi ulier la vagoane
Reparatori la vagoanele de pasageri şi povară*
Doritorii sunt a se adresa la5
1 a e e a u u e a a v e n i a
mine şi ra'a rugat «ă-i scriu o
Scrisoare lui liuţu, jifritruca sâ
vie acasă.
am uitat la el şi am Suit
pană şi hârtie, ea să scriu.
"Uite! Inii zise el atunci
Să-i scrii aşa: "Huţule, dragul
Taichii, şi Huţule, dragul maichii,
tocmai aşa să-i scrii. Eu taică-tău
şi eu maică-ta, îţi scriem să vii
aleasă, fiindcă n'aivem alt copil şi
suntem oameni bătrâni şi proşti şi
vrem să te vedem, şi-ţi adă cărţi
cu tine, ca să'niveţi mai departe,
ca să vedem şi noi cum înveţi şi
Dumnezeu să te (poarte in căile
tale. Şi să scrii apoi dedesifrt:
Eu Lepădat Budulea, Taică-tău,
şi eu Saifta, maică«ta, care-ţi du
cem dorul".
Iâră Huţu a primit scrisoarea,
a cetit-o şi s'a întors, apoi s'a dus
«& sărute ^Bkâoa %i«^u)uif a*
mir ne
hD.
H»Tf
zentaţia din eauza colegilor mai
mari, îşi fac loc cu cotul sau se
sue pe băncile aduse din claise, pe
seaune, pe uluci.
încap să so&ească ţAtioţii. Ke
care »e cretle oWigat să suridă
galeş profesorului fiului său, fie
din prietenie, fie din recunoştinţă
pentru munca depusă peste an, fie
din sentimentul eă o figură ve
selă exercită totdeauna o "capta
tio benevalentiae" şi un punct
mai mult la nota elevului nu stri
că.. Dar, vai! notele sunt date...
Plini de atcuţiune, profesorii şi
profesoarele ii primesc pe toţi şi
şi luptă să rezolve o grea pro
blemă: şcoala n'are nici pe jumă
tate scaunele trebuitoare fpentru
toţi părinţii şi totuşi luac* tre
bue să şcază jos.
Ooipiii nu mai au astâmpăr...
Nu poţi să ţii prea mult sub pre
siune o lume atât de tinără ea
simte nevoie de sbui4ăloioie, de
joacă, de libertate...
Dumînîefi dimineaţa. Vreme fru
moaşă. E rost să se desfăşure ser
barea în curte. De pe la orele 6
au început să vie copiii rîsetele
lor cristaline înveselesc tot cu
prinsul. Sunt în liaine de sărbă
toare unii le au notii la alţii
petieile .sunt cusute din ajun: cei
ţa cari reparaţia n'a putut face
ip||ic, tau mai de-aparte şi
se uita la eeilalţ, cu umilinţa care ca să şoiptcasca unuia mai neas-
Tăcere! s'aude glasul dtmfol
al directorului, dl Grigocea. Iar
soţia sa, profesoara de clasa a
doua, aleargă de colo până colo,
ca să scoată mai în faţă pe un
mic elev înghesuit intre cei mari,
tâiiipârat că nu e frumos ee face
ca să găsea*că an loc mai bun
pentru o doamnă care stă în
soare.
Profesorul Păuttesett, srfrlfttge
picioarele dia^iateonului intre de
gete, le dă drumul, ia pe "la"
şi corul cântă ''Trăiască Regele".
Toată lumea e în picioare.
Pe urmă, directorul explică, in
limbaj special, pe înţelesul copii-
HlBP TO Wfe
C»TS fcW*
KNOWWW
TO
*#»0-
Sf*
T«CK6T
—Adv.
a
venit să strângă mâna mea şi a
mers încet acasă la părinţii lui.
De aici înainte Budulea nu mai
şedea pe prispă şi nu. mai era
gânditor, ci vpnia iar 1a oraş şi
le spunea drumeţilor,, că are un
fecior, care a fost la şcolile îm
părăteşti şi acum e acriitor la
episcopie, căci Huţu urma cu noi
la cursul clerical şi era -in acelaşi
timjp a rich* var consistorial. Das
călul Gaiţă nu prea era mulţu
mit dc această pnelttcere a lucru
rilor, dar Huţu $i adusdse din
Vidua uU jglob pentru şcoală, o
Hartă a Europei şi un exemplar
din istoria lui ^etru Maior, mai
adusese şi pentru cele trei fete
încă nemăritate' câte' ceva, li ară
tase, in sfârşit, «t ori unde omul
poate să înveţe, dacă voieşte, şi
că viaţa din oraşele «ieri e prea
plină de încercări şi au e pentru
un om botăiot a-şi petrece viaţa
in cuvioasa retragere. Clăiţă se
plimba dar şi aicea, eă e mare
cinste pentru Coţoreţti, eă toemai
unul din sat să3 uisiMat prin
ţări străine, s£1tfstat la Viena şi
«ă fie 1* «fuse
slsfişit,
mintea celor mărunţi, ro«tul ser
bârii. Biste ibuicuria tuturor că1
anul şcolar s'a sfârşit cu bine.
Coipiii cari au învăţat şi au fost
cuminţi, îşi vor auzi numele -prin
tre cei ipromoivaţi. Premii nu se
dau, fiindcă nu s'ar putea găsi
pentru toţi aceia cari merită. Ade
văratul premiu este conştiinţa fie
căruia că şi-a făcut datoria. In
tiiwpul când vorbeşte, directorul
ţine în mână foile de hârtie cu
numele promovaţilor şi repetenţi
lor. Toţi ocini sunt acolo şi elevii
aixl de dorinţă să cunoască rezul
tatele. Nici vârsta lor nu este scu
tită de fiorul aşteptării, de
Noi suntem autorii!
Cu cât defilează elevii mai mari
cu atâta bucăţile sunt mai lungi,
mai greu de recitat. Ei nu se lasă.
Modulează vocea, armonizează ge
sturile iau atitudini şi sunt mul
ţumiţi icânid citesc pe feţelfe pro»
fesorilor, cari nu-i pierd din ochi
şi-i conduc chiar în (momentul
acesta, prin privirea lor fixă, că
s au achitat pe deplin de misiu
nea lor ia aiccaată ai de săifeă.
toare.
Un elev recită "(Scrisoarea or
fanului". Tăticule, de ce nu lie
mai scrii... Mama plânge mereu
şi s a "mbrăcat în negru... Au
început să vie în sat părinţii ce
lorlalţi copii şi »p«n că s'a ispră
vit războiul numai tu nu vii,
tăticule...
'Poezia e aimfiiâ, dar pătrunză
toare.. Nimeni par'că nu îndrăs
neşte Hă 'ntoarcă ochii în.(partea
unde sunt orfanii de război, ca tfă
nu Ic întâlnească privirea şi să nu
le măreafccă durerea... Versurile
cad ca lame ide cuţit şi rănesc
adânc... Apar lacrimi, a'agită
nul şi fratele mai mie al lui Huţu
Căci, deşi intrând cu şase clase în
teologie, eram un an înaintea lui
sîmţiam totdeauna întâietatea, pe
care i-o dedea vârsta, darurile fi
reşti şi cunoştinţele întinse ce-şi
câştigase prin o muncă serioasă
şi necurmată. Pentru noi toţi e
era un fel de izvor de lămurire şi
de sfaturi bune, pentru toţi un
prieten blând şi îndatoritor.
Chiar când rîdeam de dâusul,
eăei avea unele apucături, de
care trebuia să rizi, nimeni nu
rîdea mai din toată inima dc cât
dansul.
Mai presus de toate era stan
găcia lui, când şe v«d#a faţă cu
femeile.
Pătruns de itn reapect nemăr
ginit pentru sexaul frumos, eum
zicea el,,stătea totdeauna dreţpt
zaosbia cu rnulţă ibunăvpioţă, şi
era cel mei nenorocit tn% dacă,
vorfcind, se intâmplu să nu fie
mulţumi eu- iconstrueţia frazei
Or(
eu
r::A
itnsk.
r'/ffi
5
VCtRu
aooentuarea cuviutHor. în
deo4bşte voit)ia rar şi reap^at, dar
«^4 erau femei de
Uţtf
iii i4
MUST Kftve
IN
\W*ong
Ghinul
grijei, de tortura îndoelii...
Cântece vesele şi eroice alter
nează cu recitări. Unul mic, că de
albea se vede, ese doi ipaşi înainte
şi ciripeşte o poezioară. 11 îawpre
soarâ simpatia generală şi când
aplauzele îi acoperă ultimul ^ens.
mama Iui, legată la cap şi îmlbă
trânită de vreme din cauza munc
cii grele, se 'nalţă mânfdră şi-i
rîde aşa cum de tnult n'a rîs. Al
tul, îndesat, eu ochi ascuţiţi şi cu
buzele ca o trompetă, âţpune o
anecdotă de Spcranţia, scoate
stacat fiece cuvânt şi nu ştirbeşte
nimic din seriozitatea perfecta
câml, imitând foarte binfe jargo
nul, stârneşte ha/ul auditorului.
Părinţii lui se uită in toate părţile
şi zâmbeae triumfători, pare'ar
zice:
\THAr\fc
jCMK
WMSwl
own**
KNM#
ABUNCHV
OF V*£tlS
S'LOMC'.
LA
O A N I A
^ReoSMXIMI
Din New York la Cherbourg şi Antwerp
/.WHAM)—Aa». 12. Sept. IP Oct. 21.
KROUKI.AKU—AUR:. 10. Sept. S3, Oct 28
LAI'liAXI)—St Aug., 30 Sept., 4 IVev.
KIXI,A\IM Sept., 14 Oct., 18 X«v.
(jiOTHI.AM)—Sept. 2, dlrcct Antwerp, i
New York lş Plymouth, Cherbourg ci
Hamburg:
ST. 1'AL'Ij Aug. 17, Sept. SI
MONCiOl.lA ...Aug, 31. Oct. 5, N«r,
MI\XEKAHDA Sept. 7, Oct. 12
(Xumai clasa 3-a)
MeiiclinrlM—14 Sept., 26 Oct.. 30 N*f.
WHITE
Eu
STAR
Aduceţi pe cei din Kuropa cu vapoare
confortabile. Mtncare bună. Camere
tnchise. Servitori complezanti. Preturi
favorabile "prepaid".
Sau la agenţi locali.
batiste, emoţiunea pune mâna pe
toată lumea... Toate (gândurile
sunt la cei cari şi-au dat viaţa
pentru ţară şi la copilaşii lor,
faţă de cari avem o datorie
neasemuit de mare... Şi o compă
timire nemărginită uimple inimile.
Se simte nevoia unei scuturări
morale... Conducătorul corului
prinde momentul şi vocile atacă
un marş eroic... Un elev recită
"Sergentul" de Vawile Alexandri,
altul s'asvârlă la atac cu
am
trecut t...
se ve-
tot
'•ii*
V"
?,Peneş
Curcanul", altul slăveşte puterea
de rezistenţă eternă a neamului
cu accentele din "Santinela", şi
totul se sfârşeşte în.v mijlocul en
tuziasmului, într'o sufleţire gene
rală, mai ales că, la citirea rezul
tatelor, repetenţii «unt atât de
puţini în cât se ipierţj în zgomotul
tuturor celorlalţi, cari *ăr, sfourdă
«i j^ibilează
Plec d'acolo eu impresia efi m8
'ntorc dintr'o excursiune, int.r'un
cadru {pitoresc departe de nevoile
vieţei şi vârstei, de undeva nude
e numai lumină, numai primăr
vară, numai speranţă^numaf mul
ţumire, numai ciripit... M'a. ung
de pe urma orfanii, îmibrăc iţi mi
lităreşte, călcând aipăisat. Şi în
figura tiegricioaisă a mititelului,
pare mCr^e în frunte, eu larga
eapClă pe urechi, cu ţiieiptişorul
scos înainte, cu mândria că e sol-
rate ii erau mişcările. 11 trecea o
roşaţă vie când se vedea apropiat
de o femee ori când vre-una ar fi
scăpat ceva din mâni şi altul s'ar
fi arătat pui sprinten decât
dânsul.
Pe lânigă toate aceste mai era
şi dedat călugăriei din crcştet
până in călcâi, ceea ce-1 făcea cu
atât mai nu ştiu cum să zic
pentru femei: le plăcea săi ne
căjească şi rar se
'ntâmipla, ca
s
domnul Mihaiu Budulea să nu
şeadă cu totul aproape :iiître două
jireotese, fie chiar mai ibătrâ
nioare, eăcî el se pricepea la glu
mă şi atşa toţi şi toate împrejurul
lut se adunau, afară de două
Livia, de care cl rămânea mereu
departe, şi Mili, copila cu genele
dese, care rămânea totdeauna de
parte de dânsul.
VU.^-^
*Qând eu mă «hirotoniseam, Bu
diilea cânta "vrednic este" în
rînd cu ceilalţi cderici. Peste câte
va luni* termină şi el euwul şi se
Ş^ndia, că după ce va fi stat
vrero lunl-două într'o mănăstire,
s|.*e facădite^t Jşi să-fi iee pă
hîfcWlr^ -T
m-"
3 -&v
fSWI**
E I A I
LUI
LAVLENTIU V. MOLDOVA#.
.•
Astăzi în zorife zilei Să îmipii
nesc şase ani, de când Laurentiu
V. MoHdovan, sufletul noibil, aed
adevărat apostol al românismului
de .pe acest continent .s'a stins...
Aeea'sta zi de tristă memorie a
aruncat un doliu etern asupra
noastră, a acelora cari l'aw iubjt
şi resipectat,
Moartea iuibitultiî Lauretrtiu V.
Moldovan, a fast o iperdere irepa
ratbilă, pe zi ce trece tot mai mult
să simte liipsa energicului bărbat
cu caracter integru.
Cine nu-şi aduce aminte de
Laureuţiu V. Moldwvan, primul
farmacist român pe acestea pla
iuri, care a .întemeiat prima insti
tuţie sanitară Româna uftde Ho
mânii au primit sfatul şi medicina
cu cari şi-au alinat sufcrinţeîc
El a fost n\i numai farmacistul
erudit ci şi medicul, ad'vocştul şi
moral iistul, în sfârşit în Farmaicia
Moldo'van toţi au găsit îndrumare
spre mai bine, alinare şi mân
gâiere. *r
El nu a ştiut ce este odrhpa, a
fost în tot loisul unde a putut fi
de folos şt ajutor, împlinind cu
vintele Scripturii: "Tuturor toa
te m'am făcut ea .«$ doiUiildcwj pe
mai mulţi!
1
în uima iicestona, numele său
ştiinţa, faiptete sale frumoase şi
noibile au stralbătut în oelc mai
îndepărtate colţuri ale acestui
continent. Deaceia moartea lui
timpurie a ţprovOieat sincere re
grete iar golul lăsat in urma lui
sc vii siniţi vecinie!!
v ''V'
ISunt şBwe anl de «lud- ¥u Su
flet iulbit ai plecat dc la noi, Ţu
însă trăieşti şi vei trăi în inimile
noaistre pururea memoria Ta este
păstrată cu sfinţenie de coi cc Te
iubesc dar mai presu» dc toţi este
păstrată dc soţia' Ta iuliita şi
adorata fiică, de ele, cari Ţi-au
adus ^momentele senine zilele lu
minoaise şi fcricitc în yciţrtef, (Jar
fericita vieaţă conjuigală!
Tu nu eşti mort! Tu vei trli în
veci, Da, vei trăi jpentru posteri
tate prin t'aiptele Talc, prin no
bleţă numelui şi-a sufletului Tău!
Bine cuviîntat fie numele şi me
moria Ta în veci!
dat
trecut!..*
Stt
amjlhială:
văd un
HenUia.
şi a ţinut drapelul în scena i
"întregirea Neamului",
simbol
îwdoit: jertfele da*"
*ri şi siguranţa de mâine,
(Din
Mihail Mori.
^Univemul").
DACĂ. VREI
U na întind mlM lk eoltal
itradttar In au otod «1 -41
firi o mfta& iu u tkS» ta-ji t'
Mrt*4« Într'o MtdMkte Hlfl./».. 'J
"Da, mergeam şi nei, zicea
Budulea cel bătrân," ca să fim
împreună.
5
Dar el tot nu era cu desăvirv
şire vesel. Nu se mai Îndoia, că
Huţu al lui are să ajungi cu vre
mea Vlădică însă ce folos, câud
Vlădkia nu avea nici uevastă, nidi
copii, ba chiar nici o casă a lui
ci locuia "la cttrte". Vr
Deocamdată însă Huţu nu enfc
decât scriitor la consistoriu, ti- I
cluia circulări, aduua date şi firi
eea expuneri ta'bclarc deiqpre naş
teri şi încetări |iu viaţă, despre
cununii, despre ftgpii de şcoală şi
de«pre sufletele diu' deofwftHţe^
parochii. Şi îi elfor m^re $ijk ur^
cand putea să le facă Păriuţpoi^
veniţi pe la Consistoriu împărtă
şire despre cele ce-a aflat.
Unul dintre puţinii, care veiau
să li se faca mereu asemenea Îm
părtăşiri, era Preaewemicia Sa
Părintele Avesaleu To^a,
minat şi
de mătase,
4\
1
5
Vi
'sf-
jy
olt
liţ.

xml | txt