OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, August 14, 1922, Image 4

Image and text provided by Ohio Historical Society, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1922-08-14/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

denţs do El «au cine ştie de 1«
DO YOU KNOW WHY
ciWATONAL Cartoon Co.
mine. La caz
Madam Vasile Stanescu
1941 W. 54th Street
Cleveland, O.
(188-90)
Costume The Bgtsl P»i Ot Hntwî
In numele Soe. '"Cuasa Vodă"
I
din cissillon. Ohio.
Four Railroad
A U A
Veniţi preparaţi de-a părăsi
oraşul. Plata standard. Locuinţă
şi mâncare lună. Condiţii de
grovă. Room Xo. 9, Union Depot.
întrebaţi de Mr. GILPIN.
(190—92 (Adv.)
UNIUNE! 80 COTAŢILOR
ROMANI AMERICANS
de Ajutor şi Caftari.
645 POLAND AVENUE
mi întinşi mina Ia colţul
ZZT FIRST NATIONAL BANK
Corner Mb Are. Wood CI Pitfebvrgfc, Pa.
York la Cherbourg şi Antwerp
HOMERIC An« 1», Srpt. », Sept
(Cel mai mare vapor din lume)
Euclid Avenue
Cleveland,
XnXEKAHDA Se»t. 7. Oct. 13
WHITE STAR
Din Xew York la (,'herbourg fi
Southampton
East Market str.
KEEPING WELL MEANS
A CONSTANT FIGHT
AGAINST CATARRH

r*ş?

$if
v
-i
I
*i\"
Pagina &.
f,
k
i\ ?"A
MKA
BUC
IT
1
APARE IN FIECARE ZL
Preţul pentru publicaţii ca: "Caut,^
"De vin zare," "Anunţ do cliâtorie,
«tc., costă pentru fiecare cuvînt DOI
CKNŢI de o publicaţi* Sub 60 da ca»ţi
Su se publică nimic.
Pentru Dări de leami, Invitări da
botez, cununii aau dansuri. 4 centl 11
aia, sau ţ4.00, 1 coloană de slar.
Publicaţiile să fie Intotite da tuna
«ecesnră. Credit nu are declt aocUtăr
ţife din Uniunea S. It. A.
Manuscriptele »au fotografii «tt
înapoiază.
DE VINZARE
Velie, pentru 7 pasa­
geri, în condiţie excelentă, top
nou la maşină, 2 cauciuguri noua
Kelly Sp. Cord, 3 cauciuguri
extra, şi celelalte In condiţie
buni», snubbers. spring oilers, etc.
Un adevărat chilipir. $500.00 bani
gata. 17013 Cannon Ave., Lake
•\vood, Oliio, *5ntre 6 şi 7 p. in.
(ori la redacţie întrebaţi de Mr.
Caspar.)
(188—93).
Daniel Cowfcseu pl««t
din Kişim.u, România în anal
1920 pentru a-i remite corespon- "Mi
dânsul il ,«K a mă anunţ.,
nându-le recunoscător.
VASILE ROGOZEA
2031 Main Str. Wheeling, W. Va.
A V I Z
Societatea Bomână de Ajutor
şi Cultură "Carmen Sylva" din
Cleveland, Ohio, avizează prin
aceasta pe Onoratele Organiza
ţiuni din loc, ea Societatea a decis
aranjarea unei pefcresceri pe ziua
de 5 Nov. a. e., şi pentru buna
reuşită rugăm respectuos a nu se
aranja alte petreceri pe liiM sus
numită.
Cu frăţească stima:
(1 aug. 28) Presidiul.
ÎNŞTIINŢARE
Simt rugaţi toţi abontnţi
noştri a observa următoarele
reguli la trimiterea ptntru
ichixabare de adresă.
1.

bc
scrie adresa veche
unde i-a mers ziarul şi adresa
unde "'a mutat.
2. La fiecare persoană să
se alăture mărci de 5c. Să
caute să ni se dea nuMele stra*
dei şi al oraşului eoreet.
Cine nu observă aceste re
guli în zadar aşteaptă să i
schimbe adresa că nu se poate
A V I Z
Citri toate Onor. Societăţi,
Parochîi. Cluburi precum şi toţi
fraţii Români din Detroit, Mich,
şi jur a lua la cunoştinţă acest
Aviz, eurnea Societatea noastră
"Rănăţeana" din Detroit, Mich
cu data zilei de 27 August, a. c.
$ 0 0 E
Ruvelă
1
I.
,- k-
K-.
If'
I
%$!? '•'.
1
r,
t\»
'i
'V 1 ra'g, grăi dânaul, apoi se
i)k"că, II ridică în braţe şi îl să
ruta, în vreme ce copilul se alipi
de el. Şi, unuia Ghiţă miş
cat, mi-e drag, fiindcă e al
d-tale! Nu ţi-am spus-o nici
odată, dar puteai s'o veasi îwsă-ţi".
k.
1
"Am văizut-o cftiar acum, când
m'ai făcut de batjocura lumii",
«*r zise ea şi Ipcqpţi kr pLăngă.
h: .• 'V t*:
NUVELE
De I. SLAVICI*)
^Lttxă-l să vie, ra^punae el
zâmibind cu mulţumire, căci
vezi că ţine la wai nmlt Ue-
cât la d-ta". V
'.'Fiindcă 1 'ai stricat d-ta.
î/\ '^1 voiu fi-stricat, fiindcă mi-e
ttŞf
le
la WHWi "Owfea
*',
40"
t. *r//
IlOw't
ay OH miwţ
1 Vlk-. A'
ro?r»^Me
In speranţă că glasul nostru îl
veţi lua în considerare.
Pentru Soe. "Bănăţeana".
Doritorii de a deveni ea Mana
ger la hală, sunt rugaţi a înainta
ofertele, atât în seris cât şi Ver
bal, la Presidiu Soc. "Leul" eel
mult până în ziua de 19 August,
1922. de-a putea fi îndreptăţită
la vot în şedinţa Societăţii cu
ziua de 20 1. c.
Numai acelea persoane se vor
bucura de aport unitatea Soc. care
a avut trecut bun faţa de Societa
tea '"Leul".
Pentru Societatea "Leul"
(190 & 93). Presidiul.
O N V O A E
Societatea
Rom
00*T
O. Heges, preşedinte.
(189—91).
SUMATIE
Subscrisa prin aceasta sumez
CAUT pe dl. G. Gârdulescu, care a
fost prin Cleveland, O., şi acu
l*e
ai
«na înţeleg că se află în Detroit,
Mich., ca în termin de 6 zile
rezolve
«facenle matena-
l«.f«
CU
Ană
fcriuCmJ
v
va avea Jubileul Soleietăţii. Şt nostinţâ cele mai sus scrise şi isi
pentru o reuşită mai bună rugăm vor da toată silinţa de nu lipsi
deci pe toate Onor. organizaţiuni de la această şedinţa.
a nu aranja petreceri pe ziua sus
numită.
rămâ- contrar il voi suma pe cale jn
decatoreasca.
A V I Z
Secsietatea Română de Ajutor
şi Cultură ''Leul1' din Salem. O.
Deschide Concurs pentru Mana
ger, la Hala. Societăţii 'TjbuI"
114 Depot Str.
de Ajutor
şi Cultură '"Ciiza Vodă" din Mas
sillon, Ohio, Convoacă pe toţi
membrii săi din loc şi jur a lua
parte la şedinţa generală extra
ordinară ce va avea loc pe Dumi
necă 20 August 1922 în Hala Soc.
din Columbia lleigtlw.
începutul şedinţei va fi la orele
1:30 p. m. Fiindcă avem mai
multe chestii de resol-vat.
La ordinea zilei sunt rugaţi toţi
memlbrii a lua parte la această
şedinţă şi a se presenta la timp.
Absenţele nemotivate se vor pe
depsi conform regulamentului
Societăţii noastre. Deci în speran
ţă căci toţi membrii va lua la cu-i
se uita strâmtorat când
la ea, când la Bobocel, care in
cepu să se strâmbe, căci e greu
lucru să stai şi să te uiţi la o fe
mee, care plânge mai ales când
ţi-e draigă şi ftfb Uui »â
plângă.
la spufie-mt dre^)t,'— zise el
în cele din urmă, o să fii fericită
cu omul acela, fiindcă o să fii
doamnă? crezi c'o să fie fericit
copilul acesta?"
"Ce-ţi pasă! 1 g«&i dânsa.
Sunt femee, nam pe nimeni şi
treibue să-mi fac şi eu rostul. Aşa
nu pot *«ă râmân toată viaţa
mea!"
Cli iţă îl lă«ă pe* Bobocel din
braţe, se apropie de ea, o cuprin
se încet cu braţul, eeeaee n'ar
fi crezut că poate să faşcă, apoi
ii privi în faţă şi grăi răspicat:
toie! ett ini «ailt omf «i1ia»£u»at
i,./
8 Î0
Bucur Stoicanea, preşedinte.
Hihailă Neagu, prjn secretar.
(190 & 19:}).
O N V O A E
S»ci*tatea Română de Ajutor
şi Cultură "Xicolae Filipescu"
din Madison, 111., Convoacă pe
acea»stâ cale pe toţi membrii săi
la adunarea generală extra ordi-j
nară care se ra ţinea an Hala
Soeietăţii de sub 801 Washington
Ave. in 20 Aufnrt a. e. la orele
2 p. m.
Deei fraţilor membrii fiind
multe de resolvat în favorul Soc
precum şi alegerea de comitet
fiindcă au plecat unii fraţi in
ţară, e datori ori care membru a
lua parte la aceasta şedinţă. Ab
senţii vor fi qjedepsiţi, funcţio
narii eu un duLu* iar membrii
cu 50 cenţi.
Deei vă a-şteptîhn cu draţr până
la revedere am rămas salutându»
vă în nuincb- Koe. '"N. Filipescu".
George Argela, preşedinte.
Nicolae Motorugă, neercUur fin.
190 & 921.
CĂUTĂM
Oameni pentru twziţii perma
nente afară din oraş. Indianapo
Iw, JIHI. 1 *âiâ
Maşinişti, Pipemen
Cazangii. Spălători la cazane,
Ferari, Lucrători la slieet metal
Tinidhigii. Lucrători la aramă,
Reparatori la vagoane,
Oxy-Acetylene Welders,
Inprineri şi UI ieri staţionari.
Doritorii sunt a se adresa la
Union Depot, Room No. 9.
CONVOCARE
Societatea "Dr. Ang. R. Ard."
Convoacă pe toţi membrii de a
lua parte la şedinţa specială gen.
fiiiwk'ă sunt numai pantofar, fiind
că sunt stricat de vărsat şi nu
ştiu să vorbesc ca'u călindar,
nu sunt eu nimeni?"
Ea îl depărfă puţin de la sine.
''Lasă-mă, îi zise apoi că
nu crezi nici d-ta ceea ce zici. Om
eşti dar ştiu eu ce-i în inima
d-tale! T'' *.
'Ştii foarte bine !$
'-'Da! acum ştiu, —i sise ea cu
glas înnătbuşit, apoi îl cuprinse şi
ea cu braţele şi îşi ascunse faţa
pe umărul lui".
Ohiţă era el singur nu mai
ştia cum, şi dacă n'ar fi fost co
pilul, care se uita mirat la dânşii,
ar iridicat-o în ibraţe şi ar fi
alergat eu ea cum alergi eu o
trofee.
"Care va •& zică nu te mai mă
riţijBuelîî"
"Nu! răfcţpunjse ea^ dar aeum
du-te, eăei cine ştie ce ¥i|r cre
zând oamenii".
"Mă duc, strigă Ghiţă, apoi
il ridică pe Bdbocel în braţe şi
alergă cu el acasă, vesel şi âmbi
tor, cum sunt zorile de zi după
ce furtuna a trecut şi cerul s'a
*&,
S3®
v.i' £3
AMEEICA"
In numele Soe. *"l". S. Dr. C.
Aug. Rom. Ard."
(190—91). PresidiuL
OFICIUL GENERAL
AL
T0UN08T0WN, O.
George Marhao, Secretar Gen
Telefon, Bell, Federal 838.
Automatic 73319.
Toate acrisorUe pentru ori
teri privitoare la V. 8. B. A.
ie a te adretu la Secretariat.
O LEGE SI UN PRIN-
CIPIU SOCIAL
Nimic nu are mai mare preţ in
viaţa omenească, indivduală ţi so
cială. ca libertatea.
Orice manifestaţie individuală şi
in orice ramură a vieţii, este înze
strată cu acest caracter.
In ce priveşte viaţa societăţilor
omeneşti, istoria ni învederează, la
Orice pas o tendinţă, o silinţă spre
libertate. Dacă în ştiinţele naturii,
se poate vorbi de o luptă j»eutru
existenţa, în filosofia istoriei se
poate eu atât mai vîrtos vorbi de
o lupta pentru libertate. Prin ea
popoarele au progresat ori au re-
Vezi uneori oameni foarte cum se
cade, eu mult bun simţ în acţiuni
le lor. şi cu toate acestea siiuţi în
orice împrejurare străbătând pfrin
vorbele lor tendinţa ce o au de a-şi
impune cel puţin personalitatea lor,
adesea ori mai prejos decât aceia a
situaţiei la care au ajuns, dacă nu
au chiar prilejul sa-şi exercite un
adevărat despotism care le lipeşte
ochii de plăcere. Aceşti oameni, în
de obiceiu, se înlătură, se elimină,
prin însăşi legea aceasta de natură
care să va ţinea Duminecă în 20 I un mare principiu politic. Acelai sperăm că ea a fost trecătoare.
August 1922, în IlaJa de sub No. al libertăţii celei mai largi în fo-l Dacă prin o cât mai largă liber
VECHII
Om
3"^„
f&£
mm
H* ntjtWz.»
ffvj H»T
«MU* THiKJfc
&OWT «Ut*
S at
$55
-K*
it rv„,
4**~
«131 St. Clair (în front hala mare)
la orele 2 ji.
Fiind Raportul eonisiei aleasa
in 6 Aug. gata toţi membrii sunt
rugaţi a lua parte ca fie care să
îşi tlea părerile asupra awstui
raport. Fraţilor membrii datorin
ţa vă eere acum mai mult ea in
totdeauna să fiţi preizenţi.
7
Luat-au asttpră^şl boala
fraţilor săi şi s'au încăr
cat pe sine înşişi cu du
cerile lor.
Inia, LUI, A
A I U
I.
axe nevoie de om in lumea
aceasta, şi nimeni nu e nici atât
de bogat şi de puternic, ea să
n'aibă trebuinţă «de alţii, nici
atât de sărac şi ţie slab, ca să nu
poată ajuta pe alţii. Dureri şi bu
curii trec din om în om.
BaJciu/'ftm (bogat şi harnic,
chiibzuit la voHbă şi pricepător în
ale lui, era cunoscut 'în toate sa
tele de dimprejur. Ar fi putut să
trăiască tignit.. Ştiind insă că
ochiul stăpânului Îngraşă vita, el
nu se bizuia în Blugii® lui, ci
aleriga de dimineaţă pană seara,
ca toate să le vadă şi să le ţie in
bună rînduială. era cm bun
de inimă şi gata de a le aări altora
într Ajutor, grijile «ele multe il
făceau adeseori ţşştgfakm şi pri
pit, şi nu odată f^iijileea.ţpe ve
iksinul
cipiu se poate ajunge pe deoparte
la formarea caracterelor, iar pe de
altă parte la adevărata educaţie ce
tăţenească.
Cât de strimte şi de stiinbe si ut
acele capete care cred că prin exer
citarea despotismului lor se poate
ajunge şi la formarea caractere
lor, ca şi la armonia socială, care
le apare ca un interes de salvat,
iar nu ca un ideal de atins în parte
în totalitate fiind exclus.
Am fost întotdeauna împotriva
socialismului nu pentru elanul ge
neros al unei tinerimi care la intra
rea ei în viaţă, până să se deprindă
ori să încerce lupta cuminte a vie
ţii publice, il priveşte ca pe o drep
tate secială de realisat, ci pentru că.
întreaga1 lui concepţie se bazează pe
desjK»tism. Când ,«?ei Statul totul
si individul nimica, termini cu li
bertatea. termini cu formarea ca
racterului, termini mai ales cu
demnitatea omenească, singurul lu-
eru în adevăr de preţ pe care îl
aven în luw.
Câtă deosebire intre acea&tâ con
cepţie care a tronat odinioară la
noi. resultat al altei lumi ea şi a
împrejurărilor prin care am trecut
ca popor, şi'între o politică a dem
nităţii personale care se naşte, tre
buie si ae realizeze In viaţa popoa
relor.
Se spune
însă:
greş
at.
Este drept ea în acelaşi timp a-(dacă nu una pe de-a 'ntregul. Dar
lături de libertate se «uanifestă şi mecanismul întreg al justiţiei este
despotismul, fie el de earacter in
dividual ori social.
socială de care ne ocupăm.
Din această lege isvorăşte însă şijO vijeli* numai o ameninţă
fără legi nu se
poate face nimic. Dar eiue oare se
ridică împotriva lor!
Ele, din nefericire, sîiit prea nu
meroase şi anume ticluite ca să dea
prilej eludării lor. Cel din urmă
factor al rulajului Statului se sim
te în drept să propună cu mode
stie cel puţin un articol de lege
prea limitat în realizarea dreptăţii.
Dar nu despre simplificarea co
durilor şi a întregii legislaţii voim
să ne ocupăm aicL
Voim să arătăm că singurul prin
cipiu jHilitic, în avantagiul tuturo
ra, este acela al îngrădirii libertăţii
iu marginile legilor, de la liberta
tea cconomică, până la acea inte
lectuală.
Numai de libertatea religioasa
politicianul nostru nu s'a ocupat
până acuma să o codifice poate
că vremea nu e pierdută şi de
aceia putem considera ca o mândrie
naţională libertatea cultului la noi.
V" =-.-' 1" ,-- '. -iT ... v
CLEVELAND, OHIO
fcmtettiw If FM*
wie. Thc^tiţ
»jce *swo ÎH
vuQAP
losul tuturora, ea si spre binele fie- tate ne putem vindeca multe din
eăruia in parte, eăei numai prinţ rănile trei-utului. ajwi. lazăndu-ne
punerea în practică a acestui prin-
1
Să.
rac, avea mai puţine griji şi ast
fel şi mai puţine supărări.
Nu odată, intorcându-se de la
lucru, Baciu l'a văzut pe Andreiu
şezând liniştit pe prispa casei lui.
Era, par'că toate bogăţiile lumii
ar fi ale lui. El era cu toate ace
stea sărac şi mai avea şi opt copii,
dintre care singur Gheonghe era
mai mare, acesta însă era dus de
mai mulţi ani, nimeni nu ştia pe
unde, şi părinţii lui nu aveau, iiici
un ajutor de la dânsul.
Soske iaru^» iarnă geroakă
şi grea.
floarea, nevastă lui Andreiu,
rupea gardul, ca fA încălzească
casa, şi plângea mereu, fiindcă
n'avea ce să le pună copiilor pe
masă. Ar fi muncit, sărmana, cât
a ţinut vara, ca să mai aducă şi
ea câte ceva la caisă, dar n'o
lăsau mititeii, care nu puteau să
rămâie singuri acasă. Iar Andreiu
trăia de avi pe mâne şi nu ae mai
gândia la nimic îşi perduse voia
de toate şi nu 'mai căuta de lucru.
Acum, tn sfân?itr văsând-o cum
pllage azi şi fiiljige «n|ne
mereu, lai
pe care ţeranul nostru în special o
păstrează ca pe un sfînt odor. eu
toate iiăzHÎuţele unei falşe demo
craţii care caută să-1 subjuge la în
chiegări de partide demne de tot
dispreţul numai aceasta ne-ar ridi
ca la rangul de mare pojtor în lu
me—la care noi sperăm, unii.
Formele de guvernămiut nu au
nimic nici dc perdut. ci unele poa
te de câştigat urinând această cale,
căci cine ar putea fi atât de limitat
încât să prefere soviet if mul despo
tic, unui imperialism, liberal ea cel
euglez de pildă
Demnitatea personală şi înălţa-1
rea ei prin legea libertăţii conşti
ente—acesta este viitorul popoare
lor.
Acelaşi lucru se poate spune, şi
•-u atât mai mult. de (iuverncle de
Uni, de partide politice...
SI
Din
stradelor in când ai rămas 227
Uniunea 8. R. A
Pr
Sf-w
G. D. Scrob*.
(Keam. Rom.)
DACĂ VREI
fără o mână iau im picior In- i Akron, Ohio,
scrie-te intr'o societate din
Mnlte boii sunt cauzat» de catarrh. Tuşă.. râc« a
1ft, catarrh IUUN
durere de stomac ?i coustipatie sunt puţinele boli uţoare car* aunt
causate de ca'arrh
Nu vă l&saţi, înlăturaţi catarrhul cu uo remediu tderlrtt,
r*-m«diu care reputaţie c* vindec* ţi care folosit mal
Jum&tate de secol.
Era mare gălăgie la casa lui
Baeiu.
Ilie, iiţul dintre argaţi, om voi
nic şi harnic, dar pătimaş fără
seamăn, scoase un car de gunoiu
la câmp. Cum, cum nu, unul din
tre boi, juncan pus de curînd la
jug,-a luat câmpii,1 şi llie l'a
bătut cu furca de L'a spetit. în
tors apoi acum acasă, el se mai şi
obrăznicise când stăpânu-său i-a
tras o gură. Astfel Baciu şi-a per
dtit răbdarea şi l'a pălmuit. Lovit,
Ilie s'a repezit asupra stăpânului,
şi numai Dumnezeu ştie ce s'ar
mai fi întâmplat, dacă n'ar.fi in
trat tocmai atunci Andreiu în
eurte şi n'ar fi sărit şi celalt ar
ca să-^i despartă.
Andreiu Ca luat apoi pe Baeiu
cu binele şi l'a dUk» In casa, pen
truca să-1 domolească.
"liasă-1 focului de boul aise
.OR.<p></p>PE-RU-NA
HARTMAIf!
Plina (an Nalmela Pittstat
Fondată tn onnl 185J.
Capitel şi Surplus $6,00(^00000.
Suntem la dispoziţia «mor. public
romfta
tot felul de afaceri de baneă. Facem remiteri da
bani In orice parte a lnmei eliberăm (drafturi)
şi money order» conform valutei silnice liadl
bilete de vapoare pe toate liniile, şi ea
puţul esl
mai moderat Plătim
3%
împrumute dc la dânsul, până la Om ca tine să nu-şi facă venin
primăvară, cu un sac de porumb.
11 ştia om bun şi nici că putea să-i
treacă prin minte gândul, că-1 va
lăsa să iasă ncaiângâiat din
casa lui.
iN 'a nimerit însă în cea-s bun.
Atâta să-ţi fie paguba!
.1, ,î-
,r-- .: "V
LUNI, 14 AXTQPST lflg-
O A N i A
^REDSntlnt!
KltOOXI.AM)—Aug. 1». Smt. ^3, Oct 4S
LArLAXD—20 AmtcA 99 S*M-»
riXLAXO—9 Srpt:
pe principiul deinuitătii personale. majestic .. a«r. 2«, »*»t. te, ort.
OLYMPK'—3 Se»t„ 23 Sr»t- 14 Ort.
Aduceţi pe cei din Europa cu vapuflXt
confortabile. Min'-are buni. CamMtt
tnchise. Servitori complezantL Preturi
favorabile "prepaid"".
Adresaţi-•* la
PiMHger Pcjarttrat
IwctlMrf Bl*m- Cterelaa** fk
Sa- la agenţi locali.
Caile Ferate
Pennsylvania
A U A
Pentru"' poziţii permanent ÎS
oraş sau afară din oraş.
Maşfnişti. cazangii, lucrători fa
vagoane şi ajutori.
Doritorii sunt a se adresa la:
Superintendent's
Office,
S713
203
V'
4
GOTHLAND—(clana 3-m) 2
(Numai la Antwerp)
14
Ofl, W.StT.
Z£EI,A\U—1« Sept.. 21 Oct., 25
L.a Hamburg, Liban ?i Danxia
SAXLAXD (mii «t 3»—12 Se»t.
AMXRKAN Ion
x« \v York la Cherbourg ?i Hambungr
ST. 1* *1 I. A«*. 17, Sept. 21
MONGOLIA Aag. 31, Ort. S, ÎI#T.
(Numai clasa 3-a)
liarharia—14 SrpU Ort., *•».
Ohio, i
W. Washington, Str.
New
Castle, Pa
(1x6) (Adv.)
va
biaa
ea
şi 4% la depurilari, şl
1 «liberia» la www imediat» Um|ksi
se daa gratuit. (l-MX
pentru-atâta treabă! Necazul să-l
aibă cel ce pierde unul din doi,
iar nu tu, care zici: mult a fost
mult a rămas! Şi ţientru om ca 'i
llie! Dacă ar fi ceva de capul ,.î
lui, n'ar fi, om de patruzeci de
ani, slugă la alţii. Ce dulcea
ţă-ţi mai are bogăţia, dacă în tot
cea.sul îţi amărăşti viaţa cu ea!"
"Ba face-voi ca tine! ii răs- k
punse Baciu. De! voi, caro
n'aveţi, nici nu ştiţi cum s'adună
averea şi cu cât amar. se păs
trează. Tot e mai bine sa mă ne
v A
«ygesc
decât să ajung a-mi trimite
nevasta .să rupă gândurile,
ca

facă foc în easă". y.
Andi'ciu, om slăbit
şi
galben
faţă, simţi că spngcle
la
îi năvă*
leşte în obraji.
/'Vecine, zise el tare mâhnit,
gândul meu eu l'am făcut
şi tot eu am să-1 şi fae, dacă vrea
Duujijezeu, iar la loc.
(V* OHM).
^soNAţi nwm
i
t.
X'4 •/*ik

xml | txt