Newspaper Page Text
vi ii' TOB OFFICIAL ORGAN 0? Vf* 'J THE ROUMANIAN BENEFICIAL 4 «!"..•.' *?S- '•'.- -v-.Ε• t" AJU). CULTURAL SOOIBTDSS Pj: VOLUME XVII.—NO. 218. THE ONLY ROUMANIAN DAILY NEWS LARGEST CIRCU1ATION»' REACHES 100,000 PEOPLE international DOCTORUL LUPŢI SOSESTE MÂINE LA CLEVELAND \n\n *vj\ A^'V* 'Hî»i L^JL -5» ,' V k-r.- 'U -VS. k:-:*, •"•. r,n' -?^V, VI' rV' I-.' \kj* #•,' s, T'i''® '""'t1• ,"• •'4„ ••,' 'nil a t«im** -TfV" »,*••• A ft 4 n "t, &/ Â# kk:-m} ftî"': 5FE:WV.-'''J .f- tS/M, »v' y .1 AMSEIOÂ1 J.C S -â,?1 II y f»rău. 5 ./•' ,-v( v® j}" i ,*.-•• IWmLJG^ *,y '''*4 n Pâtre fraţii Romîni din America SCRISORI DIN TRANSILVANIA Urm^ V JM'! .1 t—* ,:. ,-v. .: De IOAN GEORGESCU Secretarul societăţii 4 4 Astr%" Bibiia. x.'' I :^:v!- •••'"•. i': ,, FRAŢILOR Când vine un strSLÎîi, «tt de seamă, !n ţaitt noastră, el «te întreabă, cum chiamă pe domnii cari astăzi sunt la putere, nici cum îi cheamă pe cei ce vor veni în locul lor mâine, ei nu se amestecă în certurile noastre, ci întreabă: ce-aţi făcut până a cum? ce aveţi de gând să faceţi? unde vă sunt bibliotecile, mu zeele, casele naţionale, aşezămintele de binefacere,, de ajutor, de( înaintare?! In această privinţă, precum spuneam şi la sfârşitul scri sorii mele de eri, alte neamuri mai norocoase decât: noi în tre cut stau cu mult mai bine. In toată Transilvania este un sin gur muzeu românesc şi două începuturi de muzee la Blaj şi în Sighetul Maramureşului—pe când Ungurii au muzeu la Cluj, la Oradea mare, la Arad, la Timişoara, pe lângă marele muzeu din Sfântu Gheorghe, iar Saşii, pe lângă muzeul Ţerii Bârsei din Braşov, au marele muzeu Brukenthal în Sibiiu şi unul în Mediaş, şi altul la Sighişoara, ba chiar şi la Bistriţa. Cu cât sunt ei înaintea noastră! Cine vine, vede şi crede. Biblioteca publica săsească din Sibiiu, bunăoară, are 120,000 volume, pe' când biblioteca "Asociaţiunei'' (Astra) tot deacolo, abia are) Ţelegrata* 40,000. Muzeul lor are 1300 tablouri expuse permanent în sale ^taniinopol ce stau totdeauna deschise publicului, muzeul românesc al, "Agociaţiuiiii" afară de tablourile cumpărate de curând dehv1)0artel(' .de familia marelui pictor Octavian Smighelschi abia mai are ceva|l' de seamă (câteva tablouri de pictorul braşovean Mişu Pop, de *tc Flaviu Domşa, de Albescu, şi gata! In alte centre stăm şi Ei bine, dar aceasta e o ruşine pentru noi poporul cel mai nttmaros şi, cel mai puternic al ţării, după car* aceasta şi-a şi luat numele: România! Dan du-şi seamă de aceste mari neajunsuri, la care Statul nostru deocamdată nu se poate gândi, având să-şi repare dru murile şi podurile stricate în războiţi, să îmbunătăţească comu nicaţia, căile ferate, navigaţia, ş. a., "Asociaţiunea pentru lite ratura română şi cultura poporului român" din Sibiiu, ca cea mai veche şi mai bine meritată societate culturală românească, a luat ea iniţiativa întemeierii a 32 case naţionale cu tot atâtea biblioteci şi muzee în următoarele oraşe: Cluj, Oradea mare, Timişoara, Sighetul Maramureşului, Târgul Mureşului, Arad, Deva, Sighişoara, Sătmar, Lugoj, Turda, Abrud, Dej, Beiuş, Năsăud, Braşov, Bistriţa, Reghin, Aiud, Diciosânmartin, Fă găraş, Caransebeş, Murăş-Ludoş, Boroşsebiş, Brad, Lăpuş, Baia mare, Şimleul Silvaniei, Tulgheş, Alba-Iulia, Blaj şi Jibău. Neavând ea însă mijloacele necesare pentru înfăptuirea aoestor mari lucrări, a cugetat să şi-le adune făcând o mare loterie culturală. A tipărit anume un milion de bilete de lo terie de câte 20 Lei biletul. Fraţii Români din America sunt rugaţi, deci, să se însoţească mai mulţi laolaltă, să cumpere atât pentru sine cât şi pentru ai lor de acasă câte un bilet de loterie dela "Asociaţiune" din Sibiiu, strada Şaguna Nr. 6. Dacă se vând toate biletele în cei patru ani, cât ţine acea stă loterie, se adună cu totul 20 milioane de Lei. Din această sumă 6 milioane se împart premii câştigătorilor şi alte 6 mi lioane sunt chelţuielile de tipar, de transport, de reclamă, ş. a. Restul de opt (8) milioane de lei ar fi pentru scopurile cultu rale naţionale amintite mai sus. Cumpărând fraţii noştri din America bilete dela această loterie în preţ de opt până în nouă mii de dolari nu-numai că pot să câştige şi ei ceva sau cei de acasă ai lor, dar asigură prin loterie cele mai frumoase scopuri culturale naţionale. Banii se pot trimite prin sucursala băncii "Albina" ori a "Băncii Centrale." .r Dar despre aceasta vom mai vorbii O N V O A E Prin presenta convocare sunt' rugaţi toţi d-nii Directori aij Societăţii Acţionare de Publi-, citate ft U. S. R. A., a lua parte la adunarea Direcţiei în şedin ţă extraordinară, care se va ţi nea Duminecă în 24 Sept., la ora 1 p. m., în localul ziarului "America" din 5705 Detroit Ave., Cleveland, O. La ordinea zilei ~sunt mai multe chestiuni de o mare im portanţi ear\ tj:ebue$c rezol vate. "-fy *gunt r«(Wti toţi d-nii Direc tori necondiţionat a fi prezenţi. Y'Nieolae Bărdaş, preş. N. N. Boeriu, aecr. DACĂ VREI A TTpiimpş IU ANGLIA DEBARCA TRUPE LA CONSTANTINOPO&t V* 'V? 7r,4 Tf ^"v .--#^' rs ^^5 \v 4 Atena, 8e.pt. Azi au fosi debarcate Ia y' v '/AT *C -. telegrafice din v- imca întreagă. Conatantinopol alto trUipe engleze, pe când cavalerin turcească se apropiase Ip, «âteya se mile de oraş. I Trupele acestea de întaru-e au fost aduse aci de ,patru crucişe toare şi opt' distrugătoare eu gleze. Kle consistă din două regi mente de iiilasnterîe fîf#.-l#cadră #e aeroplane. J)etaşftmenţel« dfe marinari a liaţi, cari încercaseră ieri de l)arc6 la Smirna, au fost împie dicate de trupele Kemaliste-, wi erau concentrate în docuri. După aceasta, vasul de război grecesc, Kilkos, a început să ibom Iwirdcize cartierul turcesc din Smirna, are într'un mod neăn- -i teles a fost cruţat de ineeditil* ce u tagmi* „oleun, «niere. Se ra 8od8tot6 i ^stfiiză că l)'iabin-lart'« aceasta a, MAITTFII NMM JIAIYJIHA W1 7 v Turcii n'au voie sâ intre in NOTA ANGLIEI, FRANŢEI Şl ITALIEI ROLUL ROMÂNIEI IUGOSLAVIEI p^rsoil11^ au ŞI AI RUSIA MOBILIZEAZĂ SA AJUTE PE KEMAL PAŞA BULETIN Lendra, 15 Sept.—Viclk mele cu prilejul arderei o raşului Smirna au atins nu mărul de 120,000—până Joi dimineaţa—spune o te legramă sosită la Times din Atena care aminteşte de autor pe John Manola, dela administraţia ameri cană de ajutorare. 4 (,m urma ilm Con aminteşte ea mu de P("nt 1,1 au Smin)u- Ra" mai nainte amintesc ''mr,t cam l-2,ooo de perioa 1,)os.1 1 CiJ. lu!1ll.,'!u. 120'000 1U(^de au 4 e morţ,,ramţl^ remas tara adapost. Flota engleză este instruită sfi prevină orice încercare de către naţionaliştii turei de a trece din Asia pe teritoriu european. Brita nia se pregăteşte să trimită vase de wMSboiu adiţioaglft tărirea flotei sale din Bosfor. Anglia şi Franţa sunt de acord în ce pliveşte apărarea Dardane lelor, cari sunt^declarate de neu tre,'—- iar Italia s'a aliat lol* in nota trimisă lui Mustaipha lvemal Paşa, fruntaşul naţionalist, in care li declară câ nu, vor suferi violarea neutralităţei. Premierul Llovd Oeorge este gata de a merge la- Geneva ca să insiste ca Liga să aplauc conflic tul din Asia Minoră. Comitetul militar al sovietelor a ordonat mobilizarea tuturor for ţelor în republicele caucaziane. precum şî" forţele Moscovei în ('aiieoz. Asemenea a dat ordin şi flotei din «Marea Neagră s'ajut pe KemaC *•. Londra, l(i Septembrie. In cax că Mustapha Kemal In cerga sa între în Constantinopol, el se va 'ntâlni cu resistenţa flo tei engleză. (Cabinetul englez, după ce-a ţinut cri un consiliu, anunţat c'a trimis, ordin flotei engleze din Bosfor să nu permită nici un soldat turc «a treacă din Asia Minoră în Europa. He raportează că atât RoHiAnia cât şi Jugoslavia privesc cu cel mai mare interes posibilitatea re ocupărei Tracici de către turci. Cu ocaziunea ântrunirei caibine tul ui englez s'a format opiniiinea c'ar fi necesară o conferinţă asu pra ehestiunei turceşti. La aceasta conferinţă ar ipartieii|a puterile aliate şi beligerante şi încă Ro mânia şi Jugoslavia. Nu s*a decis însă anvitarea «Statelor Unite. In cercurile militare de aici predofnină convingerea c&-forţele kemaliste sunt destul de tari ea să poată ocupa Constantinopolul în caz că Kemal ar dori aceasta Totuşi, nu se crede eă el s'ar ho tărî pentru un astfel de pas decât în caisul când ar vedea că Adria nopolul, capitala Turciei, nu ipoa te fi oempat altfel. Pe de alta turci (parte Jugoslavia declarat că ea de Vecini în I v*( CLEVELAND, OHIO, a nu poate suferi pc Tracia nici nu poate permite (bulgarilor să poată Mitre» Mediteratia. Există o nesfârşită confu/ie alinieri şi antagonism. Franţa favorizat pe Kemal fiindcă stabili rea unui puternic stat turcesc in Asia Mică va împiedica pe englezi în combinaţiunile lor cu Palestina şi Mesopotamia şi va pune o barie ră de gâlceavă între Bosfor şi îm părăţia Indiilor. Aceasta pare a nu fi fost o politică de prea mare pricopseală. Franţa n'avea să se aştepte la cine ştie ce câştig de pe urma lui Kemal. De fapt însă, arogantul turc a primit mângâie rea Franţei cu mai mult dispreţ decât recunoştinţă», Insă, fiindcă Anglia lui^loyd George s'a opus Franţei la fiecare manevră politi- işi fac jocul PC*-" V- SÎMBATA, 16 Septembre 1922 Războiul e iminent Numai în^x-area însăşi, tară a ţine seama de promisiunile succesului, al* da lbe unui conflict teribil. i Annate gr«&vasi'ă, care e demo ralizată comjipct, va fi aproape tot atât de ntr^losrtoare în Tracia pe cât a fost şt în Asia, Mică. Nu mai o mare j$(u£erc armată trimisă şi dirijată d£ inaţiunilo din vest poate bloca calea La spatele Angliei stă Italia şi Franţa, putiti încălzite şi foarte ezitante. La spatele lui Mustafa Kemal Paşa iveşte războinica tărie a boişeyiti|MJlui rusesc. După ce a agfep^^ggjl^f'nal să iasă vic toria* î«y^®Bwecifor, guvernul a-mmm cere. Făţiş şi eu vociferare, bol şevismul mărturiseşte acum alian ţa lui cu guvernul otoman, şi cere scurt ca Constantinopolul să-i fie predat lui Kemal împreună cu strâmtoarea Dardanelelor. In pro nunţare se distinge un ton cât se poate de poruncitor. De ani de zile cei dela Moscova stau gata să se ia la luptă cu "scârboşii de a supritori capitaliştir' Ei aştep tau numai o deschidere faverabilă a drumului. Războiul lor contra Poloniei i-a învăţat lecţia că nu tre buc să lupte nici odată singuri, ci cu ajutoare. Mustafa Kemal Paşa a procurat pana de despicare pe care bolşevicii speră s'o bată în inima Europei. in acelaş lui Kemal. Iar puterea acea^ş, pe când eu nume le ar reprezejtta tripla alianţă, ea va fi îu realităte o jmtere engleză căci Franţa şi Italia, deşi alarmat.' de aroganţa protejatului lor ture., nu-şi vor pniţf decât jumătate* din voinţă în lupta de a salva Greciei ceva din ce al câştigat î« r&fcboiul din 1914-18 f^T* T-^"' îl ,». '•-'.* a. s -r timp să operare intre lokio şi Moscova. In puzent niun ui nu Msează că Ja nUfa,r* Ul- "TT La contul ii Kemal nu se găseşte până acum nimic care să bun şi reclamă respândită. Inzadar ai marfă bună şi înzadar {-.rate că eleate fi-înşelat sau prostit. Fulminaţiunile dela' serviciul D-tale este ireproşabil—dacă nu eşti cunoscut nimo Londra, sptfliiitc de protestările netemeinice dela Paris şi nu întră în prăvălia D-tale şi nime nu-ţi cere serviciul. Numele Roma, jiu v% tace pe Kemal să renunţe la încercarea de a câştiga înapoj tot eecace Turcia a pierdut când Enver a făcut jocul PrusieCl Pe el nu-1 ponto hotărî de a renunţa la încerca rea aceasta djhcât numai judecata-i matura s'r concluzia că nu destul de tpJ'c să treacă plin strâmtori, să-şi croiască drum nin Tracia |i să ocuie Constantino})olul. nu se uite că întrun oraş isolat, cu numele' Chang Chung, plenipotenţiarii lui Mikado al Japoniei şi despoţii de'anunţarea la Moscova dau ultimul lustru unui pact detailat şi eu mare îu politica internaţională. Ceea ee semnează ei nu e un. tratat actual, ci un ceva care «tabi-j leşte înţelegerea şi spiritul de co-j ua 1U garia, şi aceasta uu-i va eonve ii de loc României şi Jugoslaviei. E chiar cu putinţă ca, imediat ce tur cii ar înainta la nord de Darda nele. România şi Jugoslavia să tri mită ti ca să salveze Grecia, ci ca să-şi pere propriile lor front ieri si s 1 1. că făcută de ea în Europa după mite vorbă lui bloyd George că s" tratatul dela Versailles, Franţa a uneşte cu el în cererea ca turcii aă favorizat pe lvemal din pică şi de-, nu calye pe pământul Tracici. In«ă băţ eu care să lovească pe Anglia în viitor, când aceflsta ar încerca vre-un nou joc de acaparare. Acum Franţa află că Kemal este aliatul declarat al celor dela Moscova. Gu vernul din Moscova nu este un a liat al Berlinului, însă e fapt ac ceptat că Germania şi Rusia stau gata să acţioneze împreună din mo mentul ce o asemenea acţiune ar apărea profitabila. ^Astfel Franţa, jucându-se cu focul, a făcut un ser viciu Germaniei, fără ca să vrea căci nimeni nu poate crede că vic toria lui Kemal Paşa n'a întărit indirect starea Germaniei şi n'a dat noui speranţe oamenilor cari asemenea cu scopul de a avea un in acela, timp ziee că in orice «-!I» de se pot lâga ru" (UU Aceasta oilveze Grecia, ei ca să-sî a- impiedice o mişcarc a hul^iilnr. Iu loc să cwlabovczo cu Franţa in cât SC poate de blând, Franţa tri-!feritor ranjamciit trebuc ţinuţii seama ususceptibilităţile" Franţa a şi vărsat o bună canti- tate din ea căci, fără a ţine sea ma de dispoziţiunile dela ronstati tinopol, ''susceptibilităţile" turci lor cer înainte dc toate înapoierea Adrianopolului, localitatea lor cea sfântă. Adrianopolul nu poate fi turcesc fără ca Turcii să aibă ur picior in Tracia, şi Turcia nu poa te apuca o palmii de pământ îu Tracia fără ca prietenii din Bal cani ai Franţei sa uu spre 8«d cruciaţi. Aceasta A S a* f* i Cele din urmă ştiri telegrafice din lumea întreagă. Un singur |mi Va decide, daca vom avea sau nu, un război ca cel care trecisl Oniul acesta nu e Poincan', nu e Lloyd George,] nu e Wirth,fjLciiiii ori Venizelos, ei Kcinai, turcul uclogiuit.» 'Sufletul comerţului este reclama." Aceasta sicală este El o omul înl* cânii iiumA stă astăzi soarta Europei. [cunoscută de mult. Nicăiri nu s'a dovedit atât de mult a}e- Accst coudfocător minunat a reuşit deja în tot cc ace ?*a a- vărul ce zace în ea ca aici, în Statele Unite, unde pentru reclamă, pucat să fac| pană acum. El stăpânul Asiei Mici. Grecii se cheltuieşte în fiecare an aproape un miliard dolari. Secre f-uut alungaţi în Mare. va mulţumi el cu atât! tul comerţului sau al unei afaceri este.- marfa bună, serviciu trimis conspectn manevra ei pol iti niei, e posibil ea orice moment .. w "Mica Antanta sa respingă -a .. lăuzi rea din partea Franţei, pe ca re până acum o primise cu mare plăcere, şi să se arunce într'un răz- ilc jubilare alo celor .lin l'ark fa-' ţii'de victoria turcilor, au fost a- Qiiai d'Orwy se ivew presimţiri rele si bănueli jfrave. Într'un to:i „,, tul membrilor împreuna cu cotele 1 boi crâncen contra protejatului ._ .. otoman al ranţei. Xici o naţiune nu va putea pier de mai mult ca Franţa, deşi pen tru moment pe ea no loveşte di rect purtarea lui Kemal. Yoeile la i şi.,Ue pornească vitejja unor ar fi începutul contrai unui nou pârjol în lume. De a- Franţei, l«ee* o citare şi o ttcUftţelegep# Uit* i h-' V Şt 41 I»v JJI, i js *#^r' mult s'au obicinuit aici. tlict din orientul apropiat, insa e ^7 ._s ___ _r.Lt bine sâ se ţie minte că o alianţă gennano-ruso-japoneză a fost spe rietoarea ucu mai favorizată a alar nfcatorilor de profesie, pe care au tot aratat-o dela semn art» tratatu lui de ersailles încoace» u maestrie şi mare greutate Franţa formase o coaliţie a state tă- ilţfiî nfici (TTuT centlhd Europei. 1 1 V O&aĂNUL OFICIOS 'AJLVJQjt, Comercianţi D-tale trebuie să fie totdeauna înaintea aceluia care este avizat la serviciul pe care d-ta eşti în stare să i-1 dai. Când cineva are lipsă de ceva, merge la comerciantul al cărui nume îi este cunoscut, al cărui nume îl vede pretutindenea, în gazeta pe ca re o ceteşte, în tramvaiul pe care se urcă, pe strada unde lo cuieşte, în revista la care-i abonat, etc. Ziarul "America" este unicul ziar românesc în Statele U~ nite şi se găseşte aproape în casa fiecărui român american. Cine ceteşte ziarul "AMERICA" cumpără şi "CALENDA- RUL" lui a cărui apariţie este aşteptată cu multă nerăbdare de toţi acei cari nu pot să se lipsească de el. Este foarte natural deci ca acest "CALENDAR" să fie cel mai bun mijloc pentru comerţului care aşteaptă înflorire dela românii din America. Dacă trimiţi anunţ în "CALENDARUL" ziarului greutate" "AMERICA," nu faci altceva decât o datorie faţă de D-ta. "CALENDARUL" nostru se tipăreşte în mii de exemplare şi-1 p0ţi găsi în fiecare casă românească, dela Atlantic la Pacific, ţja chiar şi la mulţi români reîntorşi în patria veche, cari nu fără 'CALENDARUL AMERICEI" eare atat întârzia nici un moment. Cere imediat informaţiuni dela Administraţia ziarului (5705 Detroit Ave., Cleveland, O.). Rezervează-ţi un spaţiu de o pagină, jumătate ori un sfert de pagină—până ce im este târziu! (3 ADMINISTRAŢIA. n .1- i 1 1 1 1 CĂTRA TOATE SOCIETĂŢILE Din U. S. R. A. i» Tracia Spre a putea face repartiţia^ cazurilor intamplate in sinul U.i „r S. R. A. in timpul din urmă O"™! in timpul cel mai scurt, spre a nu mai lăsa să treacă luni întregi pentru plătirea beneficiului după :ident. cazurile de moarte şi accident De ascmentt cari taci muţite. In palatul Elyscc si la I»»*» «a»»0* a Soc. asu a I Atrag atenţiunea On pra Capitolului XIII, art. 56, pag. 30 din Statutele, U. S. R. A. refe ritor la întârzierea cu trimiterea C0^sPe°t U1* ,oeieti^ n'au trimis ce 14 cunoştinţa On. Soc.- .unt rugate Capitolul XIII, art. 56, re- beneficiul după brul societăţii pentru nu se Turciei. Cărând apă pe amândoi umerii, acel* că duP& 45 zile. mem cazul c'a trecut terminul de 45 zile. On. Socictăţi sunt rugate a lua cunoţtinţă, oi terminul de «jînainte de a'l părfai. Este" deci pentru binele On. so cietăţi ca aceste să fie regulate in timpul ccl mai scurt» »'shS4-. AL »I OOI.T0K4 AMERICA 1*"'*/''' 11 D'-l Doetor Lupii ne-a inştîitiUlegrtifim că vto dosi tâ'iitcvdandf mâine, Dumjneca, la ora 11 a. ni. Domnia 8a va «ta câteva săptămâni în jurul nostru şi ne va cer ceta coloniile mai mari, unde va vorbi despre stările actuale din Ro mânia* Vizita sa este aşteptată cu marc interes, dat fiind faptul ca idânsul este unul din conducătorii partid^id ţărănist, unul din parti dele democratice ale României. Mica Antantă'' a fost o structu ră a architecturei franceze. Polo nia, prietena sinceră şi recunoscă toare a Franţei, era în pragul u nei uniri cu Cehoslovacia, Jugosla via şi România. Acum» toată mun a a e a s a a e a i n i i i (1 invazie turcească î» Tracia «}. Ooeiorul Lupu va hm coniac! si cu lumea amcncum de am ,,, stabili contact intre Turcia şi Bul^probabil ra ţine nişte conferinţe publicului american despre mişcarea democratică din România. 1 O N U S Direcţia Companiei de Publici- i j- /Ui»,! publica concurs pentru ur- Septemvrie) sunt rugate toate,iianjl ..America.. .an societiţii înc& nu ?i i st, lnna Augu l»0"'1'"- binsvoiasei a trimite oonspec-' P0»*® înţelege în feluli 3. Posturile se vor ocupa c* societăţile ar avea drep-jdata de prima Oct. 1922. Salariili .^*1 trimită conspectul numai vor fi votate de direcţia ziarului* de asemenea nici 4. Acei cari doresc să ocupe repartiţia nu se poăte trimite du-! ceste posturi sunt rugaţi să-şi îu* pă 45 zile, ci articolul 56 apune, soţească oferta lor şi de actele d| clar: "cine întârzie cu 45 sile nu poate pretinde de fe UMIUNS nici un beneficiu". O *4. Cu toată stimat .. .j |P»r.. Octavian Miureş^n, 1 receiver. partea aliaţilor nu poate ţi Ueeât fatală. -fn •'. ,J$ •'•-,•-•••-^:!\ •.' 4' fj UNItJNÎÎ ,' ."f SOCIETĂŢILOR ROHANE DE i .pm %•. 1 ANUL XVII.—NO. 218, şt Si y \'j J! o- a Uniunei SocietiţUor K mătcarele posturi U Un Redactor-Şef. Un Redactor al doilea. Un Redactor al treilea. Condiţiile de admitere sunt 1. Să fie român s 'aibă pricepe re şi cunoştinţele cerute unui ziarist să cunoască limba engls-1 za ca să poată traduce să se con formeze principiilor ziarului "A merica" şi ale organizaţiunci Uniunei S. R. A., cari sunt naţio. nale şi potrivit intereselor popo rului muncitor să nu fi suferiţ vre-o condamnare, afară di delicte politice, în ţară sau îi! America, şi să se bucure de o re putaţie mnraJS ireproşabilă în so* cietate. 2. Să se oblige că va ocupa pos tul cel puţin un an, şi că va anun ţa direcţia cu cel puţin o luni "J' 'vi şs cvalificaţie de cari dispun. Ase« menea să trimită şi un 'curricu,. lum vitae", un fel de biogr^ fie, adecă să dea relaţii despre ceea ce a făcut pan'acum, unde fost amploiat, etc. 5. Ofertele şi actele de califica^ ţie se vor adresa: Direcţia ziaru» lui "America" 5706 Detroit Cleveland, Ohio eu menţiunea, 'Ofertă" recomandate, pâaă In tina de 23 Sept. a. eor. r/jt v IMrtoţhiiMk 'A'