OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, October 27, 1922, Image 2

Image and text provided by Ohio Historical Society, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1922-10-27/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

The Official Organ of the
ROUMANIAN BENEFICIAL AND CULTURAL SOCIETIES
OF AMERICA.
Cel mai răspândit ziar românesc din Statele Unite ?i Canada.
APARE IN FIECARE ZI AFARĂ DE DUMINECA.
Published Daiîv except Sunday, bv
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., Inc
6705 07 DETROIT AVENUE CLEVELAND, OHIO
Phones. Bell, Hemlock .1295. Cuyahoga, Lorain 420-R.
EDITOR-MANAGER: ANDREI POPOVlcT
EDITOR -C. ST AN
CI'LKS
(IV.
BUS IN ESS-MA N A
GER: N. tt. BO
VRII
S U S I O E A N N U
Itatel* Unite şi Canada I an $5.00 6 luni $2.&
Cleveland şi Europa .••*«.....»*•«•».1 an $.00 6 luni $3.0
aingar&tic ., ,r 2 cent
humeri vechi, pest* 8 cil*...«•••••«••»»t...•«•*•*»•••••..10 cant
ENTERED AS SECOND-CLASS MATTER AVG~tb~lV08, AT TB
POST OFFICE AT CLE VELA NO, 0., under the act of March 3,1&>
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIÂZA
ui.. ..
pian
nu lac eimte «elai care
«i act. ir-.
BELL TELEPHONE DIRECTORY
1140 PENOBSCOT DMKţ.
VIs-a-vl8 de Post Offloo
DIRECT U CONSTANTA
Dela Constanta La New YoA
The Ohio Beii Telephone Company
DIRECT LA CONSTANŢA
1163 South Main Street Akron, Ohio
Telefon Main 670. (2-5)
N. CîAbANOS a CO
SOFaorl dir. Nev York.NY
Office lSKneeland 5tOoeHm.
^J^aţefnOfflce ^OOj^arboftiot. C|^a^oi
9 Nov—KING ALEXANDER, oabini.........$106.00
UNov.-aOROPOLIS $100.00
1 8
$ 1 0 5 0 0
DETROIT. MICH.
Telephone: Cadillac 7400
NATIONAL GREEK LINE

I)
1."
y^'i
&\ V' xA
x- 'U
•$/» TC$*
^glUft 2.
-f 'V'' it
Vanitatea
de
:4ţ%/
'Bvl
vs?1H
AMERICA
ROUMANIAN DAILY
OFFICE:
DESBINAREA
Desbinarea est o una dintre armele murdare cil cari »e poa
te învinge şi stăpâni un popor. Maxima "Desbină si stăpâne
Me" a'fost principiul pe care 8'au rezemat multe monarhii alt
timpurilor vechi. Mulţi regi şi împăraţi ai'vremurilor trecu
te, înainte de ce plecau sâ cucerească o ţară, aveau grije să-s?
trimită mai întâi oameni de încredere *n ea, spi*e a-i desbiiu
cetăţenii în tabere vrăjmaşe, astfel ca. In ziua atacului să
găsească, sdrobiţi de luptele interne şi prin urmare neînstarc
de' a prezenta un front unic şi puternic,. După cucerire, griji
cea mai, de căpetenie a domnitorului era să semene mereu vraj
ba între locuitorii teritoriului cucerit, ca nu cumva să se unea
fcîcă vre-odată şi să-şi poată scutura jugul robiei. Aşa se cuce
i oau şi se stăpâneau popoarele înainte, şi metoda aceasta
uitată cu totul nici astăzi.
De mijlocul acesta sigur că se serveau i se servesc numa
domnitorii cei răi. Cei buni n'an nevoie de aşa ceva, deoaree
iubirea poporul ni le este o garanţie care-i pune la adăpost
orfee neplăceri Cum puteau oare, aceşti domnitori necinstiţi
:-ă despartă poporul unei naţiuni în grupuri ostile? Ei desbi
nan mai întâi conducătorii, iar aceştia, în certurile lor, desbî
nau massele. Pe conducători îi desbinau fie prin corupţie, fi'
prin trezirea 'n ei a celor mai josnice pasiuni, dintre cari cel
mai des sgândărite erau egoismul, vanitatea, gelozia şi invidia
Titian ei cum sâ asmuţă pe conducătorii fără slujbe şi ranguri
contra eeln cari le aveau.
Şi noi, Komâuii din America»
ani
aeeasta eate duşmanul
fM «.
f'V
yt
fost şi
dar nu de regi, ci de oameni lacomi şi fără scrupijle, cari au se
nifm^t zâzania în mijlocul nostru prin specularea vanităţii (de
şertăciiniei) unora dintre n şi prin desb'marea conducătorilo
noştri n două sau niui multe tabere protivnice. Un exempl
ară it or eh te catastrofa ce ne-a pguduit, nu de mult, or^aniziţ
din temelii şi care ora cât Je aci să ne-o dărâme la pământ. S'
ştie cine a pus bomba şi se ştie deasemenea şi cari au fost va
nitoşii induşi în eroare. 'Tiraţie tactului şi priceperei conducă
torilor înfrăţiţi din nou în faţa primejdiei, organizaţia a fos
salvată, însă nu tară rane. O greşală s*a făcut si ea ne-a costa
mult, îngrozitor de mult. Ne-am învoit însă cu toţii să iertar
şi să uităm. Aşa am făcut. Am uitat pe cei ce au cauzat ea
li'gtrofa, dar nu trebue să uităm catastrofa însăşi. Trebue s'
ţinem minte, îistfel ca de acum încolo sa nu ni se mai întâmpl
c® ni s'a întâmplat, şi să ne ferim de a mai cădea victimo al
vanităţii noastie şi ale linguşirei celor ce caută să se lirăneaser
dîn desbinare.
suntem
nostru cel
căci numai ea ne ţine desbinaţi de atata amar de vreme. Di1
cauza ei nu se pot organiza toţi Romanii şi tot ea face ca
avem mai multe organizaţii mici şi slabe, în loc de una num
şi puternică. Cei cari vor privi în urmă, la şirul anilor scurşi
vor vedea că Românii americani s'au desbinat şi au stat desbi
uflţi din cauza nepăsărei celor mulţi şi a vanităţii unor dintrr
conducătorii lor. Vedem că într'un oraş cu câteva sute sau mi
iîomâni, sunt două, trei ori mai multe societăţi. De ce n'a1
fi numai una? I nii răspund:
i 1
fjte." Aceasta nu e adevărat. Xu mulţimea fuge de
rnii dintre conducători. Aceştia cugetă astfel:
"Eu astăzi sunt preşedinte la societate. Ca preşedinte
sunt văzut de lume, am trecere pe lângă politiciani, câştig ur
"job" bun şi sunt capul societăţii. Dacă se unesc cele trei so
ciotăţi româneşti din oraşul acesta, atunci nu vor mai fi tre"
preşedinţi, ci numai imul singur, iar eu nu ştiu dacă voiu ma\
apuca preşedinte atunci. La noi la societate nu sunt decâ*
cinci cari să primească candidatura de preşedinte. Dacă se u
v.esc societăţile vor fi cel puţin cincisprezece din aceştia.-^
am mai mare şansă să fiu ales preşedinte din cinci candidaţi
decât din cincisprezece. Prin urmare, nu e bine să ne unim.
Aşa judecă oamenii egoişti şi vanitoşi. Nu zic că toţi pre
şedinţii, toţi secretarii şi toţi casierii dela societăţile romaneşti
'Ac asa, dar e destul ca să fie numai unul ori doi într'un ora«
aceştia sunt de ajuns ca să facă unirea imposibilă. Societă
ţile aparţinătoare Uniunei nu sunt două într'un oraş, iar func
ţionarii lor s'au dus de multe ori la cele independente să le Pro~
puie unirea. In unele locnri încercările lor au dat roade, însă
în cele mai multe, nu. Cauza? Cele explicate mai sus: egoismul
s- E greşit a mai crede c& poporul românesc din America nn
vrea unire! El e unit de mult cei cari trebue să se mai unească
sunt conducătorii. De vom rămâne şi pe mai departe tot des
binaţi în grupuri micuţe, ca.şi până acum, s& nu mai aruncăm
vina pe popor, căci păcătuim
V Mai bine să ne gândim că a vroit vremea cand trebue sa
ne fesb? dţ oricărei umbre de
mai
pentru că mulţimea nu voie
egoism
U timpul fă tdbrlţişam cu căldură pe conducătorii al căror
CfM, «*t*: ''Unffte ţi «6"» lnto socotea»
V Um *-v v V. 1
flIGA COW
-C'u pivniţele, -goale vom avtu
iarnă ertneetrf.
A
Oalfn^a .tyotyi
deewm a foat.
Vetrei
Hon
neîmpăcat
uinre, c*
sau vanitate.
este mai in jos
Un sfat. săwfitos: "Să ţiu mergi
nicicând la vânătoare eu inamicul
t^n."
Ameriea rdfuză aluileze da
toriile Europei şi Legiunea Ame
ricana refuza erial-ease '%omu
snl".'
Taţi caii Teilor şi toţi călăreţii
englezi nu mai pot reffcee Anglia
eu ui a fost.

Unii veciei jmprumtiM orice,
înafară
de su^ad.
v
A"
ti
nu
desbinaţî
nu .sunt atât de sfinte
cum erau, dar chiria a progresat.
&
Actorii se gundesc la iama, iar
luxlieiiiţa aplaudeassă «ă-şi ţi»S
manile ea»ld.
(VI mai bun orologiu dimineaţa
«te mirosul dejunului.
v
Se «pane efe r.iibe Rutto v& fi
ândut. Da. dar e nevoie de mi
gent hun, eu mult mai bun cn în
aiul trecut.
A
Verii de la ţara răsplătesc acum
erUtr din oraş pentru vizita de
istă vară.
A
In Owensbpro. Ky., un coipil a
'ost prin» cu "iwftegging". Ar
rebui să exiwte o lege contra
'buotleggerUer" minori.
A
Preeauţinnea este foarte neee
ară Japes'cuit, maieu seamă când
u eşti peştele.
A
Lucru ori lupt.V' aceasta .a
ost deviza aancricană în războiu,
ar aeum «unt ambele.
A
Un om sărac este1 împuşcaţi iar
nul bogat este acuzat numai ca
eţinerea promis iun ei. Aşa-f* fe
neiie, ee *ă le faci!
v
A
Un om din Boston spune ea lu
îea se va sfârşi în 2000 de ani. Şi
•oi cunoaştem «nul care erede eH
1 e Naipoleon, dar e... în -casa
febuiiilor.
A
Cuvintele umoare au, de muite
ri. mai multă importanţă ca cele
•rele.
IConu'. Şase distrugă-
oare americane au trecut pe aici
a drumul lor către Manila.
Verdun. In pădurea Caurcs
..
4
a făcut cu mare solemnitate des-
eliroa^ unu, .noinwt repi^in-j
5 razboml lnme^ miţi Ii
uiluni p, .nare sau «afnml.t
re-o trei vase de peiseuit.
•u1 Inneicaiţilor e de f.
'r!f. "1°!?"
Atena. Aici «'au ţinut mai
multe întruniri sgomotoase, la ea
•e mulţimea aplauda pe vorbitorii
?e-o îndemnau la revoluţie.
Berlin. Jntreaga presă atacă
planul de rqparaţiuni al lui Bar
hou, numindu-1 un asalt dat asu
pra suveranităţii germane..
.Uf JtmUfL CR1MBI
WAT.T^im.Ta
mm
Areata re*
e
posibil
(251,5^-53).
«tă se fwi
chiar astăzi*, şi .se crede

«aşi prwoniarâ, de«i n'a
K
tmt ri­
dicată până aeum de 1» locuinţă,
Ăa st anunţa di» unele părţi.
pe eei ce voiesc să nt 9tea încrunte călăuziţi de
-ipiu:' 'OMbint «i #tăpân«ţte." Numele d» t...,.
eol de anowe cuvine «oelata c«r*-|i jertliftî
(Mr*on»la pentru inţfrnwlţ m»Uu»i (i «ie S
'4
75W
'V,y'
ţi oTimeni'"TTRJi^ "i dacă era
tUMi dovudu sigura^onjf^Jar, ar
fi fo#t fWTstaţi demult.
Bănuirea ateestof doi viate în
uima unei declaraţii făelite de
văduva Jane Gibson, o fostă dan
satoare de circ,, care din cauza
unor vătâmătuii, s'a retras de pe
wenă fi tSe ocupă di eTeşterea por
ciloj- pe o farmă do 00 de aere. 'în
apropiere de New Brunswick.
Detectivii spun că ei nu vor fi
mulţumiţi nutnai cu. arestarea a
contor doi suspecţi, dar că vor
mai aresta şi ]e un paroeliian
proeminent de Ja unde
Hali servise ca Paroeh.
Omul acesta a-Wut Unautomo
brl eare seinanâ. eu acela la ale
cărui felinare ^a'a observat în
câmp htfpt a între asasini şi victi
me. AutomosbiMl acesta a ars
noaptea trecută într'un mod mi§
terios. Omul în eh est ie zice eă nu
ştie cine i-a dat f»c. Sunt banueli
câ el şi-a dat singur foc au tom o
bilului, mimai ca sjâ ist rupă una
dintre dovezile ce ar fi yinitut pu
ne autoiritâţile'' pe unsei© adwă
raţilor criminaîţ.
8e mai crede ca omul de care
voi iha ar fi fost însărcinat cu
spionarea preotului şi a amante
hii, şi eă ar »fi aflat mai dina
inte despre întâlnirea ee o proiec
tase*ă pentru noaptea în care *'3
I N V I A E
Societatea Hoinânjn de Ajut»
şi Cultură "Adrvarul—Aurora'
din South Betlfîiem, Pa. are o
noare a invita oiior. Societăţi, Pa
rochii şi* Cluburi, precum şi
toţi fraţii toţi fraţii Români dir
loc şi jur a lua parte la maro
DOUĂ LUMI
CO!fTI.\r ARB DB PB PAGINA
noştir dela orane, ar fi făcut ce a»
făcut ţăranii, desigur, că «i cei 7(
la suta elevi, ar fi avut loc în şcoa
jl", unde ar fi primit instrucţiuni si
,, fc& se sbat pentru luminăf Să le dee
Stockholm. n timpul ane.
sfatll
Numă-in,n
4
Pckm*-Poz.ua de lDe,«n.|le
X\reat''tu,a,"»«
îalitatea Tsing-Tao.
uaMttkaWMdNKStt ktMMMlM
H.
1
Petrecere de Toamnă (Culesu
Viilor) împreunată eu dans, ear*
va avea loc Sâmbătă 2$ Oct. 192:
în hala So^ktă^ii âm B. âj*d &tr
Xo. 3110.
începutul la orele
7
p. m.
Vestita mu«lcă a d«lui Petri
Laieu din Pliiladeîiphia va distr
pe on. public cu ele mai frumoasa
arii de joe şi-cântece naţionale.
Preţul de întrare: Domnii 50q
Damele 35 cenţi.
8upra«oiviri se primeec cu maw
mulţumită şi rer cuita pe cal
ziaristică.
•Bufetul" va fi a«ortat cu cele ma
»ustoa.se ineaeluri şt băuturi rieo
ritoarc.
Deci în speranţa că toţi fraţi
români din loc şi jur ne vor
sprijinul d-nealor, participând în
tr'un număr cut «e poate de mar
la această petrecere, până la râfe
dere vă sa lut am eu drag.
,e ,0p
luminâ pentp|l |ine
iatmiwif vez
I locuri in scoafit! Dc ,o o
.ca(Ita,
b%8ţiunea a(
Avem în ţară câteva aeci de mii
de văduve de război, la eare ni
meni nu se gândeşte. Unii poate
ar vrea să înveţe earte şi nu au
mijloace alţii nu au mâncare, nu
au îmbrăcăminte. Se prăpădesc,
sau apucă pe căile rătăeirei.
Mi se va spune poate
1rudniciD-sa
Vorbirea
al ne
nlllllli I)ar tf.
^a.
Dc w
„i s
sa-şi pue avutul şt munca la
dispoziţia ministerului ea să~ în
n
fiiaţeze şeoale, i«r tu, Imbogăţitu-
te alicin(mi,a
fapte nobile. u- -y
Dar nu numai
atât.
că,
ţiei sale. Veniturile acestea
imorale şi
o. st.
•7'
4-^
K".'
Alfeî
prin
jocurile publice de noroc, prin bu
lă, statul gi-a creat
un
frumo» ve­
nit de câteva zeci de-milioane. Pen
trr mine insă, o ţară care îşi spo
reşte veniturile
pe
asemenea
se află în situaţia
trfteşte de pe urma
femeia
e&i,
b&rbatulni
care
adulterului ao*
sunt
le pune la oale. (Dacia)
Cdnrt,
ippimrmm
prin-
fi lo»
life lui
•fi-i
v..
•iE
RtpteslM Paracmw
W i
"M.
i
In amiaza zilei de" ît Oc
tombrie, s'a ţinut, la Younsrstown,
•o adunare, prilejuită de paşi rea
prea puţin usuabilă, a câtorva!
preoţi greco-ortpdoxi din America,
împotriva părintelui loan Podea,
şi a fost, fară îndoiala, un gest na
scut din dorinţa de a a para cinstea
unui preot şi om, învinuit pe ne*
drept tocmai de colegii săi.
Adunarea s'a deschis de către
Dl. Tccuşan, preşedintele clubului
''Olteanul'' sub auspiciile cărui
?rup a ^st lîiisă adunarea.
Au fost represintate parcboîile
de la Warren, Ohio, Farrel, Pa.,
Alliance, Akron şi Youngstown, eu
iderarea .în scris a paroehiei din
Detroit, Michigan cluburile Ol
teanul şi Tinerimea Româna ziare
le Românul şi America.
V
Scria vorbirilor a fost deschisă de
'Atre dl. Tecuşan, cunoscător adînc
il situaţiei bisericii locale, care a
vratat prin cîte lupte a trebuit sa
reacă părintele Podea pentru a'şi
•îştiga iubirea nefăţarita a poporu
ui şi ura neîmpăcata a colegilor'şi
uperiorilor săi.
D-sa aminteşte incidente din is*
toria bisericilor romîue ortodoxe
:lin America, documentîndu-le, în1
•ele mai multe cazuri, prin scrieri
lublieate, prin însemnări şi docu-j
mente păstrate în diferite archive.
Dl. Ştefan Fior eseu urmează d
ui Tecuşan şi, printr'o bine docu
mentată vorbire, arată diferinţa de
araeter dintre eel învinuit prin
^Memoriul'' trimis Consistorului
u acei cari Iau semnat.
Citeşte un articol din "Gazeta
Transilvanieiii" şi enumăra eu
'xactitate incidente eari au eontri
'luit. la destrămarei eietii biseri
ceşti. E
viii
aplaudat de e&tre eei
ie faţă.
Se oeupă cîtva timp de situaţia
lisericei locale, situaţia la înrăirea
ăreia a contribuit tocmai unul din»:
re preoţii locali: păr. Mureşan.
D-lui Florescu îi urmează Dl. I.
V. Barbu, redactorul ziarului'' Bo
nânul'care se mărgineşte a vorbi
nai mult de interesele bisericii no
istre că înstituţiune, de cit a adu
io învinuri preoţilcar.
"L'am cunoscut pe păritttcU
nodea
Comitetul Aranjator.
sub doua raporturi ca duj-
mm şi ca prieten" zice D-sa, vor
îind despre părintele Podea "şi,
'mărturisesc ca Fam găsit In am
W/c, omuj cuvintului, omul cin st ci
pc omul îndrăgit dc cei slabi şi
felicita pe intiato-
rii acestei adunări.
"E primul gest al poporului unit
tare se ~jacc pentru ajiararea unui
om, -pe nedrept învinuit" a zif
D-sa.
D-lui
Barbu
a lest
în­
trerupta des, de vii aplause.
Urtnează Dl. Oraşean, represitul
tantul de la arren, eare înfierează
purtarea preoţilor şi explica cazul
pe caro îl enumăra părintele El ie
Popp în broşura să.
"E o falşitateu zice Dl. Oraşan.
Urmează apoi Dl. Nicolaie Ba*
leni de la Warren eare arată însem
nătatea revistei '4Semănătorul'
ca isvor de informaţiuni şi focar
de lumină-pentru poporal romîn
din America.
Vorbeşte după aceia părintele
Bftloiu, eare explică cum s'a întâm
plat că numele Sfinţei Sale stă a
pără alături de
«clalalte
wam&turjl,
pe Memoriu.
Declara că a fost inclus în eroare,»
că nu a pactat cu ceilalţi preoţi
pentru a denatura adevărul în faţa
Consistoriului, şi a faee să se isce
ceia ee opnstituio un adevărat scan
dal Sn aproape toate paroehiile no
astre.
Deelară dragoşte părintelui Po
dea, despre eare are cele mai bune
păreri.
Vorbeşte, di timpurile oînd a
fost «tudent şi (şl reclama dreptul
de a sta alături de popor, cu eare
a «lat Ui toi tiaipul. Seemaşte oft
a avut păcate, i*t iertară
pentv* ele îaf«Jat de etilalţi
pmţid#ai«.
părintelui Dilem a «tfr
ait «M
nţitfc la ai|H.
V i
finoadA»»
"At. *f i' tint ik- liâ:i
W,
cdBVliLAND, OttO VINERI, 27 Octombrie '1922.
Noul catalog de telefon al companiei Bell Tele
phone, carc va fi gata în 15 Novembre, este acum a
proape gata cl^-a fi pus sub pre^ă. v
j"1 i
Daca doriţi a ne asista ca să ţinem acest catalog
Onest, interesnti-vă ea numele şi adresa d-voasţră să fio
cn siguranţă şi corect în catalog i
v Telefonaţi la Main 9900 pentru a fi siguri 4®*®
veţi o reclamă în ediţia aceasta.
fVî *4. i-*
i.U '"i'l
-"(f v ,v.v,
cu marile fi iuţile vapoare pentru pasagerii
KING ALEXANDER, 9 NOV.
Clasa a treia la Constanţa $105 si taxa $5.
Cabine excelente pentru 2, 4, şi 6 persoane.
^uartir «percal pentru fetnel fi familii. Buc&tftrie rom!oe«fil
-Acuma este timpul at eumpArtţ! bllate "prepaid" bentru a fi aduae
mllia şi prietinii din Uuropa.
Ratei O din Constanta la N«w Tork: Claaa prlmA fSStt.OO, elaaa a doua IKO.OOi
clasa treia $106.00, piua ||.oo taxa pftntru flecare peraoană. Aeelaţi rati p|^
ţoste *a»uar«le ooeatel companii, fierrlcl reyulat. Plec&rl la flecare 2 s&pt&mtnl*
1
1
Dacă doriţi a adăuga ceva, s$ scîiinitjatî sau să eo
roc|aţi, vă rugăm, a telefona la Maia 9900, şi întrebaţi
de J)i rectory Clerk*
Anunţurile com^rdHîîflfor jiî Scofet âitâlog", îî ptf
îte îu contact cri1 fiecare întrebuinţat or'de telefon din
acest oraş, fiecare nn client potenţial,
Reclamă în catalogul telefonului îngeftrhnă: tniflti!
ţirea afacerilor do oare cp este permanent şi persistent.
D-roastră aveţi reclamă în el ...
4
PRACTICĂ AVOCATURA DE 12 ANI.
James Ellmann
Avocat Român
AIiKffi&A D10 AC ABA
SS t^ar«rlT Atwi« Tvlrpkone EemleeH 3771
JUDE IN JUGULÂND PARK DE PESTE 4 ANI.
CU VAPOABELE URMĂTOARE:
ASIA, pleacă în 18 Oct., preţul. $ 90, taxa $5
MEGALI HELLAS, pleacă 25 Oct., preţul $105, taxa $5
KING ALEXANDER, pleacă 9 Nov., preţul $105, taxa $5
CANADA, pleacă în 13 Nov., preţul....... .$105, taxa $5
ACROPOLIS, pleacă 11 Nov., preţul. ...... $100, taxa $5
IMPORTANT! -J
Fiecare din aceste vapoare când se va întoarce spre America
vor fi încurcate cu români cari voiesc a veni în pământul "Ca
naamtlui de azi" America. D-v. aţi trimis declaraţiile de su
port, şi bilete dc vapor la cei iubiţi ai D-v. pe care voiiţ a4 aduce
aici? Dacă nu le-aţi trimis atunci nu mai întârziaţi ci trimiteţi
numai decât, înc4 nu e târziu. Trimitem bani în toată lumea
cu preţul cd mai cftin. PcntmxaMrfi asiguri t^kjcrviciu onest
fi prompt, scrie numai decât Idt
P. M, Apt Roman, Notar mir
CETIŢI ŞI ABONAŢI ZIARUL "AMERICA"
Pentru %nformaţn alte detailuri adreeaţuvâ to
•§enţ% OHterieaţi din localitatea d-v. sau la (U8)
CETIŢI Şl ABONAŢI ZIARUL "AMERICA^
•••MOITZŞTX ŞI TK rOLOSKŞTE
Eu reprezint toate CompăniUe de Vapoare.oari pomeso spre
Patrie ţi din Patrie spre America. PAŞAPORT $e capătă tntr'a
singură li. Pac toate actele necesare relativ.la aducerea neamu
rilor D-voastră spre America. Pe toate vapoarele em CÂŞJjtfB
pentru 8,4 şi 6 persoane.
18 Dec.—41. 8. BER1MGA&IA~~6 sile pe apă*
Scrieţi dupfl informaţiuni, ...:"
MB1OT LA 00H8TJ^Ţ4/\.
TRIMITERI DE BANI PE ORAOITO
Trimit ham eprş Pairii ia timpul ul mi emi ţi &u prşM csl
mm mie posibil Nu întrebaţi prşfurile k trimiteriU^ie tawL ei
trimiteţi baft» *Wt«W pWael mai mie el «Oei foi
aeemum vi adue ehitamţa
ea
keîmhmi primitorului Faaato
oeammie 4e munca awlrâ ţffU fbuneHâfi eorieţi imediat U
fratele vostru
EMIL Kiaa. inoher
T»«t
*8
W
-f-
-^4
W--
1
-v -îi
Tfs.
(5)
mam
i.
J"
k
4
4
v
(m
Wnrttalbl
ft*,
N

xml | txt