din dinţi.., până ce nu se va umple}*08*(
.in ralitieatiy arUtrar, tot atat dc arbitiw ca eelc n. le-an
"Oakland**, în care a fost năsem.
lângă oraşul Beaver Dani, judeţul
Ilanover, statu! Virginia.
.. i federal.
LARGEST CIRCUL WION, REACHES 100,000 PEOPLE
DAILY NEWS
Circulation in
and other leading cities in U. S.jj
porterii i-au pns intrcMri cari de
D-na Hali dă
un interview
NKW BRUKHWJCK, 1 Nov.-B-na Frances Stevens Hall a
sa nu mo rV ..
'.''11
-:K
&
in
i^. ,v
r'1 i-.
•nas
s'ViU
TS«
1
'V-
Dar st a ceas
_STs-
S:
'jî\
?.
.1
\lf.
s*
1
Vtlie cunoscut.
f(,.!!îa'.il
"•*'''1
I^srifef-afdv
omcfiAL ofcaA* 6r
şTHl! ROUMANIAN BIHIFIOUL
AND OULTUBAL B0CI2TIK8 Of
AMKEIOA
V
^VOLUME XVII.—NO. 268.
ev *. ______
sqar$aeso
de acasă, cari
paharul
tidul liberal
lar
1
i.s"n
prim
a lor,
'5Y»r
fi^iiit din Tirana hl VaUma,"^
preeum spun n i
st e telegrame, sof
n
UKi
ci-:
aai*
T'^ele «uvernale se
retrag dina iuţea revoluţionarilor
mutica, dai* ele «sunt periclitate
aeum de vntimentid ^«|ţionaiUt
#1 guvernului lui MU^|lni.
Roma, Xm\ li& tliiiue fas
«^4 dta«»t
4
'c
New York, uiL*^
l-rul Lupii, D-l lorga, Liberalii,
si Romanii din America
Presa liberal» stridii din nou contra-, românilor din Ame
rica. T*
î»Htnf«tr twttraţi din sett tfe
1'inrqwitwnţă
"lipsă de patriot ism," etc. De ea! Fiindcă am avtit curajul
scriem coon re ani şliut cu mult înainte de sosirea doctorului
liiipu în America—căci doar* avem şi noi rude acasă cari nc
i uf onn
ea za despre ceea ce se petrece în ţara. Am avut curajul
să arătam in culorile adevârate nefasta guvernare liberală şi
sistematica politică de aservire şi pauperizare a ţăranului ro
•jjian.
ea a scrie contra liberalilor este ca şi cum ai scrie contra ţărei.
Iiu nou trebuie să constatăm că numai cu uu cinism, de care
îspun liberalii, s^ poate afirma că ei reprezintă voinţa ţărei.
i aceasta este si obrăznicit». A spune că în Bihor, de pildă,
cei opt deputaţi numiţi sunt reprezentanţii poporului, este o jeK,nnuta
parlament. priii călcarea în picioare a Constituţiei. Dar de-j *'l*ar
IJbrrnlii mi no mai pot surprinde. Nu ne vor surprinde nici
atunci dacă vor spune că dl. Yaida este trădător de ţuitrie şi
că ardelenii n'au voit unirea.
Intr'adevăi' ne trebuie curaj să spunem că suntem patrioţi
btiatunci, cândmu înţelegem sub patriotism aderarea la par-
putaţii aleşi jiriii fraude şi violenţe! 1 minute. lânsul a avut etaiea di
Doctorul Lupu nu nea sţius nimic itotr. Dânsul a confir-j^
mat numai cele scrise de părinţii, de fraţii, de rudele noastre 1 .or* dejdtfcî^
v
IWBbwwtt 110 da kţii .Io ralviotisra.' iTf snrfrîmlpJ
Ar piiu'^ ^liPî^fftWo^ pr^\ lihonUo, mml U fm% fratde huu,
aplicate la toţi acei cari-şi iubesc patria lor în mod conştient.
asu nu le crede nimeni... nici chiar cei cari le scriu. ţiona stric aiei o eartc espr.
.... v ,M ,v _iexperienţele Hale in Italia.
Si ltuidca ei «unt cunvmşi ca presa liberal» nu mai are
V- i ti i- --l n Dl Pape a fost numit ambasa
1 recere nici cluar la liberali, wicearca sa ne îuvngbeasca
cu
ofac modul lor perfKL care ne e»tip atât de
Si,u
... i i !perit un period eritK'in ee qiîv
V Ziarele liboralc «erm ca 1. Up« a vorbit au-i in ««mcloş
ÎJI
.1
De aceea l'au ius românii din America in şirul d-nilor lorga,]eeealaltă: "Viaţa lui Thom-:« J».f
tc., de cari nu se deosebeşte decât prin unele ferson'', serrse îu limba italiană.
•jâ
Yaida, Manin, etc.
VcMleri cari nu iau nimic din caracterul democratic al princi
piilor sale. Komânii din America nici n'au privit decât la caii
llotv
ation in
p*
v.
Louis, Detroit
«rtminală,'' de
Am avut curajul să spunem că liberalii nu sunt România. |?i autor renumit, a murit de boa IA
iXu prima oară cade presă liberală în #reşala de a crede b- innnă în
neruşinare, folosindu-ne de o expresiune"moderată. Tot acQa-1^*ud, deodată, a căzut. A fost dus
sta aş putea spune şi despre ceilalţi deputaţi numiţi, ajunşi în !m
tace, «oxcroc. Incaşi nolJ
•lat nonă, loinamloi tic aici. îiii. in Vi ra yniilui 3919 s."a rcia
(rU-ino, care a cotit dările noastre U« seaniă tes|n vorbi- ,„
iile il-lui Lupu, a imlut ve.loa clar că dânsul nu s'a referit mcijmm1lrii
c-uul, îu vorbirile sale, la activitatea politică a d-lui lorga, ^i!
ira vorbit în numele dânsului. Adevărul esti» că noi, în comen-
lările noastre, am scris că "românii din America sunt aderenţii je
4«românii
iarba ţi lor cil vederi tlemoci atice ai ţaiej, (l-nu »ud»i, ^l«iiuu, (ig.j a-pasă umerii Inti'.i'i
.loi'jn'a, Milialache, l^upu, cari lupta ]entiu îutiomitea diept«iţ:i i j-aport a infăţisiit preşediu
şi a legalităţii," ori că
pil să spună Sîjlutul lor marilor bărbaţi ai neamului: Yaida,j
.\faniu,' lorga, -Milialaclie, Lupu,,, Aceste sunt ajirei'ierile ro- amba^Klor în Italia sunt de mare
n anilor americani despre acei la cari'ţiu, dar ele n'arată nit*.! valoare ţării, dânsul a fost, totuşi.
!ecum că dociorul 1 ar ii vorbit în numele d»lui lorga^m^i bine cunoscut ea autor al m.ii
xîu^manul său iolitie. 1 multor cărţi bune. Aetiyitatea lui
l'nde este deci "eXcrochoiia'* d-ltli Lupu? Dânsul a avut literîirâ i-a făcut un nume mon
,]imi mult tact decum presupuneau liberalii. Dl. ljtipu a ştiut dial, cu mult mai înainte de a îi
ca românii din America apreciază activitatea şi apostolatul o- uuinit ambasador american îr.
dueativ al d-lui lorga şi s'a abţinut dela înşira rea deosebirilor Italia. Activitatea lui din ita
tie principii |Klili€4i ciiri-1 dcaj^l de ceilalţi luptători sinceri h'w IV insjiral pentru două
ui neamuluii .J.
îhwrări cari i-ati laeut un renume
1)1. Lupn n"V fost privit de roinâfVÎl ftmeficam cuvt^prc-•.şi mui mare in Eun»pa. Unu este:
Iritantul partidului ţărănist, ci ca un luptător al democraţiei.] "Italia şi războiul mondial", iar
tâţile caii-l apropie de toţi cei cari-şi iubesc ţara într'adevăr. râ.sărit ea teren speeial pentru
}i acele se rezumă în lupta contra regimului odios al liberalilor! subiectele sale atât de faimoase.
cari
s'au impus prin violenţa ţărei-mame.
Sa fim sinceri. Pe liberali îi doare că românii din Amc- ini!or
REVOLUŢIA IN ALBANIA. alunei eâml acţionarii ei aveau ta»e sunt .• "MarseChan", "Two
Atena, 2 Nov. In Albania a!şedinţă. Mulţi din aceştia au fo«t little confederativ "Gordon
.'V -î i^uenit o revoluţie şi guvernul a răniţi.
Aceasta revoluţie pare a fi Iu
legătură eu acaintrare» puturei di*
âitat Italia de către fhneUii.
'•„Neînţelegerile, dintre Italia şijguvernului Hiv&wliui.
'4lbania au f^t discutate în ceij La graniţa, lârgfă Su^ak, au
,ţin nrmâ eâţirva ani pe calo dipîo-j avut loe. nişte eioeuiri. Au fost
,T
ţk'd uu cunoştinţă exactă despre situaţia dili ţară că ei BUjs»1 baboiului civil si anii ee-au
confunda iubirea de ţară cu aprobarea regimului liberal. «unt foarte reale. Isto
,"j Dacă liberalii spun că a urî acest regim este "o inconştien-1
ciiminalLM atunci românii din America suni mândri dojblt
mai mulţi morţi şi rĂniţi do am
bele părţi* In iri^i mujte or
Sei^bia se fac nţâi miei
Hvau trimis
o, hnA croată^uitivre^iiţnrjfMhri^
Thomas Page a
murit
4*. *V-
eas^
SH
7
j.
1
s :.
Moartea fostului ambasador in
Italia a venit in mod
neaşteptat,
A foot autorul mai multor
căjţi bune.
v
Va. 2
Ti) o mas Nelson I'agc, fost amba
sador al Statelor Unite în 1»alici
casa
lui strămoşească
Se plimba cri în grădina Ini eu
sa
doamna lîoswell Page,
doctorul s'a chemat im.•-
niu"t
l*e a1"-
«'ln,,,
*n -'âte\a
0
foarto
Si,nS"
h,ar Si| îauîana
trecuta a
{fost în Washington şi Maryland
u,M,e
P»
îitieâ, ţinând mai multe vorbiri in
Ifavoarea varului său, William
bel lîruee,
candidat âe aeiiatoi*
IS&pttiuwtw
trecută a venit ta
Oakland.'casa lor familiari., ce
p.t't,eu'a
mrna
1%
,ln ...»1
fr
Au^u^. 1919. Semeiul sau a aeo,
..
A
...
tOTlli
„ic&no.emvenv.
StlB
de im rtlinţ4
,liollllli
„rin
twclU
minik
u Washington discute cn
mmto cU pr
paee
dm America roagă pe dl. I telui Wilson situaţia*din Kuropa.
„,,le
u
i
araS
i
ja tratatele de
v
rc
Atunci şi-a 'exprimat do
tra^e, din cauza
a se re
toate că serviciile sale .:a
u
In cărţile sale despre viaţa din
statele de sud, si-a ales Virginia
portretele sale dill viaţa ameriea-
(,!n
datele de sud Iji de*ur-
nMrii°sul"
^ris 'în
do
Iveitli", etc.-
Iia^Hu'irte necoi^firnittte din Bel-L Tli. X, Page a fot născut îu
grad *pun că sârbii «unt foarte 'OaklaiyV', 21» April. 1853. Atât
agitaţi din ean»a triumfului faa jtatăl cât şi mama sa sunt deseen
cistilor în italia. Ziarele vorbele» denţii generala'ui Thomas Nelson,
chiar de un eventual războiu In-'unul din seuinatorii Declaraţiei
tre cele două .state ce-ar rezulta de Independenţă.
din atitudinea yltraHpoviuwtă ţi
,lial(H'tui
no»rii
CLEVELAND, OHIO, JOI, 2 NOVEMBRE 1922.
(MMFaattiara
(mu Amica
York comisia iifraneiară română.
oom iU*ă «iiu d-^ti'fcftimie Anto
«eseu, profesor -ja ruivensitatoa
«lin Bucureşti, dl Antoniado.
Ei •se vor due«*î. îa Washington
unde vor sta tin^ de 2 să ptă mân i
şi vor dkeuta f44*ftia datoriei ro
mâne. Spera Vâ aceasta ehestie
va fi ap!n:i it \1j}' mod favorabil
deoarece ^e tîoinânia s'a
arătat mu ft* bu^aoirtţi» dili par
tea «ruverr.ului
^Hevi*an.N
BIBLIA ÎNDEPĂRTATA
DINŞfcOIX
g«an Friuiei«i.f. California, **2
Sc.pt.' t'onfor^i verdictnlui dar
astăzi la eui tca dc apel. biblia nu
ponte fi întrcbii|i,ţ4ltt ca curte de
învăţătură în .^volile publice din
statul California/ .Judecătorul a
zis că bibiiit i\|clui James este
cartea religiei iProtestante şi ea
atare ca este b$diţi uţwji secte,
.j udeeâtornl a. s ^s: 7'
"Cu toate că pVoteităntîsiitcrt
poate
aH1'
1
dl.
a, *'..u 4 1 !dor in Italia in Tume tund
niit'iAi^'l^tiii iliiJti V.YU JV-ttiWev..^ rii c'.lfSiUii**. a.
IX *... iii J. a ^44. servient timp de ani. pana n
1
nu
e o
Jnten"
n
in
adevăra-
tul înţeles al cvăiftului, biblia pro
teslaptă eonţîne •••pereeptele mul
tor denuminaţilihi pr te:stante, iar
envântul "dem ntinaţiune" nu e
decât o
"M-etâ".
"'Pr^-ne,
inlwdi^ a cuvântului
1.
curi pe cari le
in parlament.
vor-
din sud
^n,t
uni^'
jiu literatura americană. Cele cari
se bUClira de niai lUai*e pOipular
anul 1874, şi ia L*ui-|^uiigt"ii.
i
**diieă
Jiuie
contestaţii •laientkitâţii
lilVrite!..r. şi
scetn insistă că versiunea sa este
singura caile inspirată.
"Ca urmare omul Uu voieşte să
ia vre-o biblie drept valoare lite
rară san istorică, cile îndepăr
tează pe toate din şcoli, de frică
ea nu cumva copiii să absoarbă
vre-o doctrină contrară învăţătu
rilor date de secta'-lor. Biblia Re
gelui James, care e eartea protes-,
tynţilor. e respingi de eei cari nu
ţin la pervepteîc acestei religii.*'
DE LA ALEGERILE DHf
LONDRA.
IjOffâm, 2 N'ov. Vierdorile
suferite de muncitorime în alege
rile din capitala Murei Britanii
au format unul «dintre cele mai
imp(i fante obiecte de discuţie.
u#®ş«:' pâi^i avi
MILIONAR MORT CA ţQt,
CERŞETOR.:
lîostoii.
v 4
venutatea Mvgînia, de unde apri-r A fost îiisa^ot de două ori. In
mit diplom/T de advocat. Jllai târ !aluat d« novastă. pe/Mis.s
in aia st prwuit titluri onorare de lujAnue Scdon RTuee, car^ a murit
s^lţime de universităţi şi ^fo-j îu .1 S.S6, iar îp' 1pe doamna
TinereanUi s
1PittsburghLarge
Dl. Tinaraanu in
Cambridge, 0.
Lcgaţiuiuvi ii.'Htâna din Wash
ington ne inforsîiează că In ziua
fie Novembri# va sosi la New O., ne înştiinţează
trecută a fost în mijlocul lor dL
V. Tinereanu, secretarul gene-
ral al Uniunei S. R. A. S'a ţi-
îmbucurătoare. Le-a explicat
greutăţile create în trecut, cari
însă s'au învins pe rând. Func
ţionarii actuali lucrează din
răsputeri ca noul sistem şă se
pună în aplicare cât de grabă.
Dl. Tinereanu a e plicat mem
brilor că ce este acest sistem
care dâ posibilitatea ca aface
rile Uniunei să fie conduse în
modul cel mai perfect si mai
până ce toate se vor pune
calea cea mai bună.
GUVERNUL DIN AN
GO
HA
e-f,
concmizător. Spune că toţi ba-,
nii destinaţi Uniunei se vor tri-' j1"1!1.
mite la o bancă care va face'
toate plăţile, aşa că nici un ...
flembiii socictâţei Roffl.*»- li.iwf. t-i z ţţ rr ot
nia Nouă",după cele expuse de1 aeolo.**
Timp de o oră diţpi *a«eea. re
aderenţii cei mai fervenţi ai U-
'au declarat de
niunei, îndemnând şi pe celelal-,eari
te societăţi să fie cu răbdare
DESFIDE SULTANUL.
Constantinojjol, 2 Nov„ Adu
narea naţionaliştilor di» Angora
a decis să nu răspundă la nota
marelui viiir Tewt'ik Paşa în ea re
acesta cere apropriere între naţio
nalişti şi guvernul sultanului. Na
ţionaliştii au mai declarat câ, pe
viitor, acţiunile guvernului din
Constautinopol vor fi jirivite cu
acţiunile autorităţilor jifltti "vi
laiet", district.
Rapoartele sosite până azi di4
ni iu ea ţă nu jirâtau rezultatul a»-] jmvornul din Angora a numit pe.
finitiv al alegerilor, însă Aoturiiej Kia/im Kara Ijekir, comandantul
ieş'ite până atunci indicau că (paj'- jurinatei naţionaliste din Caucaz,
tidul Muncii pierduse 149 de lo- guvernor al Constantinopolu
Anunţarea presei turceşti, e.'t
lui, a agravat şi mai mult situaţia.
Se aşteaptă că guvernul din Con
stant inopol îşi va înainta demisia.
Aii Rina Ptaşa, ministrul de in
terne al guvernului din Constan
tinoipol, a declarat: ''Dacă naţio
naliştii insistă ca noi să fim ex
cluşi de la conferinţa di» I^au*
saune, vom fi siliţi &ă n«^ înaintam
sultanului demisia".
Xew \«rk. 2 Ke^r Azi.noap
te a fost adus la «pitulul Hellevue
un bătrân, eare fusese călcat şi
rănit grav de un automobil. Răni-.
tul na fost în stare să-şi spue nu-j Tewfik Paşa, Marele Viziv al
mele. Ximeni n'a^venit să *e iute-1sultanului, într'o telegrama vătre
reneze de el sau „!să:i ţstea lângă aduna rea naţională din Angora,
pat. i jrepetă rugarea sa pentru o înţele-
Axî dhîfîn^ţâ eătpftfittt-'a murit.' gere reciprocă, Dânsul explieă c
La câteva ceasuri mai în* urmâjfectul rîiu ce s'ar face asitjjra mo
corpul a ffo.sf identificata fi acela! hamedanilor pi4n cxeluderea gu
al mUionarului John Ritssel Ta- vernal ui sultanului de la conferin
Ier, numit si "regele marmorei."^ ţa de din Lansam*#.
1 U i u i
mod excluziv. literaturii. A fost t»aris,' *1 Xov.v-r- Ra»puiiVuîtftW
'ales membru al Academici Xaţio-1 cil or cu privire la conferinţa de
A fost educat la Cni\ersitatea, nale pentru arte şi literatură, prV- pace din Lausanne este mulţimi- jmtiir"*. ş.-i pre^ătj»e singnr* eu marc
Washington ţii Lee, unde a Jio»t cum şi la uiferiie cluburi-din Wa-j tor pentru francezi. Ak'i se credo ,latrebârr 1* .c^i d-4ia ifrjjij-e. J*
ij raduat
în
Xew Tork, et-i. că JIU mai este nici o piedică şi căj^ll
AiLiMi uc Ji*i wvcuruj v»
Funcţionarii societăţeî "Ro
mânia Nonă din Cambridge,1'SPUNE CÂ NU STIE DESPRE OVIOR
0., ne mştnnţeaza ca Dumineca
V(
v
,rbit
astf,zi_ziari^ilor
nut, din acest prilej, o adunare ''al^ja^u|ui *J,u Şi a coristei Mills, cari au tost găsiţi ucişi pe
extraordinara la casa d-lui *ar,na l'hiljip*. La sutele de întrebări ale unei armate de co
George Moloiu, la care au luat dansa a răspuns calm şi precis, însă spusele sale
parte toţi membrii societăţii, în
11
al'uncat
frunte cu preşedintele Emilian dublă omucidcre.
Cojocariu fi seer. George Mun-1 Istorisirea de azi a dâmtei poate rezuma, la aceea rJ| vin atia
teanu. Jmai mult decât declarase procurorului prin intermediul advo
catului său. Dânsa a spus ziariştilor că bărbatul său, preotul
fcrilor societăţii sHuate Unin
Ha"' I-,'
'nSC
dh'
llai
WQ K
funcţionar nu va mai putea ii* |.
1 ian., li
bera, singur, nici o suma. I
Noul sistem va înlătura ?i i,.v01lstrii
cheltuielile mari aşa că Unhi-
nea este pe calea cea mai bunăf
de înfloiire şi progresare.
I\lt)i.n
a răspuns dânsa, "decât aceea eă
mai răsueiîc, ca s'o priinM
cumva n eurgă. purtând-o de la
pe'un
ăt la altul al istorisire!
cap
sale privitor la cele ce ştia despre
crimă încercând să afle "dacă fe
meea ştiuse sau nu despre legătu
iile ce existau între bărbatul sau
şi I)-na Mills şi căsnindu-se în
tr una să-i smulgă vre-uo cttvâui
care s'o trădeze.
De patru ori a refugiat la spa
tele răspunsului "Xu-rai ])ot ii
minti.'* şi la trei întrebări a refu
zat categorie să răspundă. Insa în
tot timpul iutervîewului dânsa a
susţinut că crezuse şi crede că
bărbatul i-a fost credincios.
împingând la o parte serworile
şi jurnalul, despre cari advocatul
dânsei z cc tifi .sunt seris»* într'o
scriere foarte asemănătoare cu
cea a preotului mort, dânsa, a
spus: I
Atâta încredere aveam -iu băr
batul meu! De ar fi aici, el v'ar
putea explica. Documentele, din
.tre cari cele inai multe s'au pu
blicat in ziare, uu le-am cetit, d*:
oarece par a un mă interesa de
loc.'*
h'h
Când
fai'Ht asupra dânsei
presiunea să spric dacă nu ereden
că, scrisorile conţin soluţia miste
riosului omor. I)-na Hall u zis:
Xu cred că M?rivirile ueeîea vâ
pot jnuic pe urma criminalului."
Xu credeţi D-voastră, D-iij
Hali. că o afacere de dragoste ne-
soţse şi intre o femeie care ară
bărbat, dtae sotival 'u^uî
o n i o i
""Cred că da/'
"Xu e aşa ea" B-tutl
este extrem dţ interesat să ştie
dacă serisprile $unt autentice
"Aceea -nu mă
a
OM
S
AJUTOE ŞI CULTURA
''amora
Sî'-
pentru prima oară referitor la moartea
nici o lumina nouă asupra acest ni misterios caz
V°"
1'
111111V*10'*"1 ('a,lu'rt'b
n tln
'a|,.t
,"1I),°J,,ru
ava,Kl
^orU^l
~o:vrew»
Ateţi de i icut eoneu
-na Iliill, asupra celor ,s|»u-
u
se de JJ-na (iibson. care zicea e V
li(] I10ap(ca dl s
,,hi,.
flMWeţi la farma
,,p(l.labri).,..
eomentârr A w
T*v?x
07X0108 AL UKIUKE1
AŢILOR ROMANE Dl
AMERICA
ANUL XVII.-NO. 258.
se duce la o întrunire
sp,' l""1r"
unui nevoiaş, factura pe aire trebuia s'o plătească din banii
bisericii.
Altceva nou n a mai spus, afară cb* aceea că în judecata ei
uu poate să aibă nici cea mai palidă idee despre motivul eare
l'a determinat pc criminal să-i omoare bărbatul, şi că iubirea
dânsei pentru preotul ucis nu poate fi întinată sau "micşorată
de scandalul în care numele lui a fost amestecat. Scrisorile de
dragoste şi jumalal mm interesează se îndoieşte de autenti
citatea lor.
ln!il
'.ilrea
stenografe ale
1K' rejiorterii ziarelor şezuţi pc
ansei, D-na Ilalî a îm eimt să răspundă la
iţi să vorbească. A-
ales de eeilalt
A doua. d»eâ dinsa erede in
divorţ şi dacă ar fi cerut tribuna
lului divorţ, in eazul eând ar fi
aflat despre afacerii*: aiuoroa»«*
diutr*» bărbatul său şi Jl-na Mills.
A treia. 4»
uiide
avea preotul
Had ecj JO de mii de dolari îu
ehx'ti1 jmbfîce. cari au Tf»t iră^iţi
la bun*â cn cari *c zice că plâ
nuisc? fugă în orient împreună
eu D-na Mills.
Mai târziu atvoeat«i dânsei
explicat că D-na Hali refuzase
vorbească privitor la banii
pentru i dânsa însăşi ii dăduse
preotului şi de aceea nu "i conv
oca *ă dk-iite asupra unei afa
cerim caracter atât de personal.
Atunci cum îţi explici D-i.i
legătura dintre #»if'
X'u ştiu nimic nu 'mi-u pi
?.vj»li«a in nici un fel/*
aiu eum vâ «'Aplicaţi D-iră
a)»tul că
v\
permkă, intre un bărbat care are!"«de societăţii, el. ar trebui prins
se va putea descbkle conferinţa urmatoarele liţişti, bătrâna pusese talaţ deV
de pace pe ziua de 13 X-ovembre,|^ Întâi, aeeea prin care corespon- leiuri p** pardoseală, turnase $i£
Xota
ftvec. obiecţiuni
vw
aVca
guvernului din Angora|^enll 'l »i cerea *ă-i «|uc ce părere i peste el. îşi îmbibase de ttsemeuxjik
ieeţiuui la invitarea guver-
w aflau la farm i
•ice»a atât dc indepârtiită şl la o
•ara atât de înaintată?'
Xu ştiu. Singura nu ştiu ce *,•
cred."
Im decuTMil fntregulai inter
view !-na Haîl a menţitiul atifu
linea «-â n avea nici un sentiment
.I-: ra/bunare contra ucigaşului vi
•ă dânsa jier-sonal n ar insista c.i
('l
să tie ]edejsit lupă cum
rita. Totuşi, zicea «ă pentru bi-
şi pus acolo de untie
poată face rău.
0 SINUCIDERE BARBARA.
bahia Ulanja. Argentina, Xov.
-Juana Sarateâ, o bătrână ear^H
retrasă, s o siniui» ieri
ar-
jtraiu
intcinează aâudu-şi-eorpnl
ţ--l PiV/ătiiMî itiiumrit mi mu»,, tu"'." -1'
ret'iuai să răspundă sunt Conform celor raportate de .\
I"• pp fidl UliftCtti]), lUniîtSt1 ţft^
dânsa despre earacterul fe-i?i Uaint-U in gaz şi 4Înyâ a«e^''
i
k
1
i
ueevn
n\i
Xiei una dintre întrebări
«tins-o pc D-na Haîl mai mult ca
cele privitoare la D-na Millv
Kra D-na Mills o vatnpiră
a întrebat-o unnl dintre r*jM»r
teri. iării veste.
am nevuie să mâ pronunţ,"'
i ni.^puii'i dânsa aproape imligna
ta. tnîşeându-«.e hitr'un j»e scaun.
Xu i-urnva crezi că l-na MilU
vă atrăsese bărbatul iu mrejeh
dânsei eu intenţie *4
ani vă/ut niini,-. a«s s»-mi
lea tie bănuit aşa ceva."
A
w
"t
*i
"-r
pe un rug, pe
care c-/