America. [volume], November 02, 1922, Image 2

About America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current

Image provided by: Ohio History Connection, Columbus, OH

                
tN EREI) AS SECOND-CLASS MA ITER AUli. tt,
The Official Organ of the
ROUMANIAN BENEFICIAL AND CULTURAL SOCIETIES' ••«•awii.
OP AMERICA. i A
«708-07 DETROIT AVENUE CLEVELAND, OHIO
Phones. Bell, Hemlock .9.W5. Cuijnhoga, Lorain 420-R.
EDITOR-MAN AGETi,: ANDREI POPOVICl
EDITOR: 6-. B7ANCULMCV,
BUSINESS-MA NAG
In Washington
"He that wouM bring home the wealth of the Indies must
âiry the wealth of the Indies with him so it is in travelling—
man must carry knowledge with him if he would bring* home
knowledge." C4 Acel ce vrea s'aducă bogăţiile Indiei acasă,
'/nc sfi poarte bogăţiile Indiei cu sine aşa e şi în călătorie:
AT THIS cercând s,~ ia film în Sahara. D"
Dublin. B-trtil A. W.
l^tarea in cam
care locuim,
Ih atenţia fraţilor Romtni din
Youngstown, Ohio şi jur!
Sc aduce la cunoştinţa tuturor
fraţilor îlomâni din Youngstown.
Ohio, East Youngstown, Kliarron.
Strutlicrs, Hubard. Poland, Oi
rard, Xiles, Warren, că, Doamna
[Ilcrsilia
Sr.-cat. Prospect Str. Xo. 73
Pesta drum dc Eric Depot (Gara)*.
!rfan No. 1217-X.
„iSVAKREN. OHIO
550Î DETROIT AVE CtfetlSLAlfD. O
DIRECT IA CONSTANTA
KING ALEXANDER, 9 NOW \n\n nr* v
V-., &
l'
i:ify\x j-
^Ijrma a
^, I ilWSB
to"
vfmil
r/\
Eh
if
-%U
y-
iLkjf-
ROUMANIAN
Ocroti,
^en'itori.
DAILY
mai r'ăspândit 2iar românesc din Statele Unite si Canada.
APARE IN FIECARE ZI AFARĂ DE DUMINECA.
Published Dailv except Sunday, by
HE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., Inc.
OFFICE:
S U S I I O N E A N N U
Sr&r»]« Unite şi Canada, .........*2 an $5,00 6 luni $2.8*
Jtevsu'and şi Europa *.»»l an S,00 6 Ion» $3.(K
Vcmăr singuratic ...«• •••••.•"•«. 2 cenţi
^rsmeri vechi, pasts 3 sil*»
EE N. N. S OF HIV
4
nr.:t —Mu**,**.-*»..**
fO&MMWICE AT CLEVELAND, O.. under the act of March 8,187*
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
I.
trebue hh poarte eu el cunoştinţe, dacă vreţi s'aducă cu
noştinţe acasă.") Aceste cuvinte alo hli Samuel Johnson, gra
vate asnpra unei porţi a Gărei Centrale din Washington, in'au
f-etoimijiat să senii ceva despre călătoria mea în Capitala A
ori cei, în care am avwt noroenl să petrec o zi.
Este imposibil ea in o zi să vezi tot ce este mai important
în acest oi i tre seamănă atât de mult celor europene—dar
claeă ai o călău ai c»»m arn avpt eti, poţi vedea multe.
(iara—să încep cu ea—este cea mai frumoasă din tofite
f'âto am văzut. Construita în granit alb diî Bethel, AV. Va., de
către Daniel H. Biunham, arată o mare inHninlă italiană în
stilnl ei. Are o lnngime de 7(0 urme, cu o lăţime de 'M'.\ urme.
Sala de fişteptaro este cea mai mare din lume, iar peronul ar
pntoa
190H,
sub acoperişul lui o armată de 50,000 soldaţi. IV-
liitindenea o curăţenie perfectă si aerisire ireproşabilă. Ha
malii toţi negri din sud. De aceştia găseşti foarte mulţi căci
în nici wn oraş ameriean nu sunt atâţia servitori, uşieri, chel
neri, lachei cA în Washington..
f^oate
ţp
Tmediat lângă gară este clădirea pf)sti, în marmoră albă,
ce a costat $3
M.)QtOOU.
Sunt interesante inscripţiile de pe clă­
dirile publice din Washington. N'am văzut nicăiri inscripţii
atat de clasice, atât de expresive, 'lata-le cele de pe palatul
poştelor: "Carrier of news and-knowledge, instrument of trade
îuid industry, promote]- of mutual acquaintance, of peace and
good-will among men and nations." "Messenger of sympathy
and love, servant of parted friends, consoler of the lonely, bond
of the scattered family, enlarger of common life/' (Purtător
îe ştiri şi cunoştinţă, mijloc de industrie si comerţ, promovă
tor «le prietinii, cunoştinţă reciprocă, de pace şi bună învoire
între oameni şi naţii.,f ".Mesager de simpatie şi iubire, servi
tor al prietinilor despărţiţi, mângâietorul omului singuratec,
legătura familiei împrăştiate, şi dădător de bucurie vieţei.*
Ori unde mergi, nu poţi să nu simţi că Washingtonul este
oraşul istoriei americane, al poporului american. Pretutinde
nea găsim monumente, clădiri, ce ne amintesc evenimentele tre
cutului din cari s'a născut aceasta gigantică naţiune. Simţim
pretntindenea prezenta marelOr umbre: Franklin, Washington,
.ţefte ron, Lafayette, Andrew Jackson, Sherman, Lincoln, Cle
veland, Garfield, McKinley, şi, natural, Wilson, de care sunt
legate toate evenimentele ultimilor ani.
Pe s-trazi turişti. Sute şi mii de americani vin în fiecare
la Washington, din toate părţile ţărei. Xu este adevărat a
inerican acela care n'a petrecut câteva zile în capitala ţărei.
este mândria Americei, oraşul ce leagă pe toţi la olaltă, pe
cei din snd cu cei din nord, p.* fermierii din apus cit muncitorii
statelor industriale din răsărit.
Clădirile publice îţi dan ceva din stihii obicinuit unui ochiu
european, dar nu Ie lipseşte nici dimensiunile uriaşe cari sunt
atât do familiare americanului. Pe vreme ce în celelalte oraşe,
mai ales în .Middle West, nu vezi decât construcţii uriaşe, în
eapatoare, car» te uimesc prin îndrăzneala arhitecturei—aici
vezi şi ceva arta şi gust european. Dar nu numai exteriorul lor
are o apa ren europeană interiorul este şi el încărcat cu o
hieete de ârtă, tablouri, frescouri, eţe.
Oraşul este clădit după cunoscutnf plan american: "bloek
ap*tein străzi drepte ce se încrucişează la 00 de grade. Ceea
ce le apropie, şi în aceasta privinţă, de străzile europene, este
wntemul "cercurilor" de felul lui "Etoile" în Paris. Sheridan
Circle, Dupont Circle, Thomas Circle, Iowa Circle, Washington
Oîrcle, etc., sunt centre din cari radiază diferite ''AvetHie''-w,
.^wele drepte, cari taie străzile oraşului.
I n e n u e u i o e o i e i u v e z i e u n u o e u
'ipeo statuă ori fântână. Nicăiri în America nu vezi atâte sta
tui ea în Washington: Imediat lângă gară, zăreşti statua lui
Cotambus pe Pennsylvania ave.: a lui Franklin, Hancock, mo
numenful Păcei, Pulaski, «te. pe Lafayette, Kosciusko, Ro
ehffmbeau, etc.: statua Iui I^ongfellow este pe Connecticut at«.,
«l*î Lincoln pe Fourth anâ Str., a lui Sheridan pe Sheridan
Şq&Bffe, a lwî Washington pe Washington Square, etc. Peste
4
tegfitură cn AiBeri«a—lăeându-i un setvici^
^ecoreaxă nti^lzile şi parcurile din Washi$«?ton.
ANDREI POPOVIOL
1 FUGII CO
20 cenţ
an nqgri de
V -1
lnwmetfei sfmtie eft sell
f«''t
.. ţWnsră afteasta se a*iee că ar dori lor în orbitele krM wşsfciwea anei
sta tui afe marilor bărbaţi americani ori ale acelora cftri'lMmlt să vadă araiata englssă ni- (r0ei)
wc avnt
vwbo
«stivară nu p*ro vrea b*
lîfHrie oa^io sunt fo#te. fericite.
In tiebiifiit ipibtrliiniint*
do rime,
lr
p- pw, «ivi cB6| tenftfeti'
i rebuhvifeie f«ti*seş£i 4el4ihuşti
(1 Meriţi,
A
Nu s'a yrăiSMt îixcâ acel
«toritor carfelfă i Itifttftenit lonă
'V cărbuni.
0
&
Irene Bordoni vrea să desehidfi
o şcoală de sărutări. O şcoala
unde elevii nu vor f'f tâlfeii să ia
lecţii de 1h profesoară.
Xoiiâ albi şi-fi ii pctidttt vîaiţa în-
e n'au fotog-nufat America, eai-e
ir tre'bui sâ fie identic?! eu SMiam,
fiind tot atât de... uscata.
ft bine să fii optimist Unul din
ei a spus eă «cmnpetea nu va tine
decât zeee ani.
A
Cei din MeKee» lîoeks nu vor
mai face iubileu eu asistenţă preo
ţească ...
ft
Cei de la '"Negru Vodă^^.au
auzit multe mustrări. Dar şi eu. nş
asculta destfilo-. numai pot
irduna ei.
n
Il«ntiali Eldred sptHie că e fru
mos sa fii de 100 de ani. Frumos,
lele Ilannah, dar îţi trfbuie atât
de mult ea să $r»$ti din mmt fru
museţfi.
fociuai când C1 (^(1 efi vow
avea o iarnă qa(îinieă, Armenia
trimite o scrisoare or^nlţii Phila
delphia, cerând să •primească 5000
tet* nmm&ene.
Ln bărbat ideal este actla care
primeşte în fieeare zi salarul, săp-
.liermania vre-a sa conducă din
hon în industria acro'planelor. In
tr'o buTiă zi ea va «r?ăipa ceva ami
p*a Franţei.
Cum se «chiiuM vremurile.
Acum 12 ani cran mai multe fe
mei arestate :pent ru 'bigamie de
"ât bărluiţi. Cine ar crede?
numi
Berlin. D-nul DeriAtuy, fwt
inun'm va trebui să facă un îniprii
uiiit din «care să-şi eumpere pâine
entm locuitori.
•ons'hinlînopol. tftt feriri tr&n
de trupe greceşti a părăsit astăzi
fracia. Majoritatea ciţviiilor «unt
deasenienca evacuaţi.
Stockholm. —. O comisie mari
timă internaţională a atras atenţia
ţa iilor asu pra fapt ului că în rna-
Christ ian ia. Legea prohibi
ţiei din Norvegia nu încuviinţea
ză vinderea vinului decât la far
maieii, eu prescripţie de la doctor
şi mi mai mult ea dt HS
mii galoane pe an.
BeHfn, w Oa toată eără«ia *ec
este în Germania, localurile dc
petreceri din capitală sunt deschi,
se până târziu după miezul nopţii,
Şampania se vinde cu un dolar
s i a
v-'w. ţf'm
Tokio. Sovietele au numit
YJadivostokul de capitală' a pro-| le sale asupra luroiuei polarizate şi
vinciei Priamur.
rea baltică mai sunt şi acum mine Condiţiile unei bune observări sunt
rămase din timpul răziboiuîui.
Ziarul 'Express ^scrie eă -Mvhsso
«ne IA programul său ^i «neza-
1
*htm.
•i&at'
''\-d
mi
ţia «iwâei 3iafta la italia. Pe re guverneassă fcwfcl^ile |lanete-
1
i
4#
grnniţn. Zinrete din ttitdapesta
tem eft Ungurii Văm'aşi hi funeţiile
statului român vor fi concediaţi.
s ."-.r-.s
-riD^eăftd
r*a rfjreftti Fe^linand în
vania, se zice ea relaţiih
t^jgaria fi -România s'au cam
eoiNlat. Şi una şi alta refuză să-şi Totdeauna observare» treime Fă
vizeze paşapoartele eetăţonilor la| nrwăreaseă ceva precis şi să proce-
iVkio. TJH Gensa^, fn t^irea,
au sosît opt mii de refugiaţi din
Vladîvo*?toek. Pe lân^Â i'eanci şi
copii mai sunt şi foaiie mulţi sol
daţi din gărzile albe, cari lupta»
spră contra bolşevicilor.
\'ieua. Aaă sau adunat lângă
lîathaus peste 200 mii de cetăţeni,
protestând contra planului econo
mie pe care Liga Xaţiunilor Fa
aranjat penti-u Austria.
.'*'
Mexico City. fiarele scriu »h
tiu mă ml stmerieanilar ucijji în
Mexico anul acesta este de 12.
pe când nl mexicanilor cari au
avut iparte de o moarte violentă
în Statele Fniţe e de 21.
Rhindănder, Wiscoutfsin.
A înatorul Edwaixl Bergman a îm-,
uscat ieri un urs de 400 de fun ţi
întro pădure situată la 11 mile
spre sud de această localitate.
MJ5TOAÎ)ELE DE CERCEtX.
RE JN PEDAGOGIA EX
PERIMENTALA.
Metoadcle întrebuinţate de peda
gogia experimentală sunt trei: 1)
Observarea 2) Statistica 3) Ex
perienţa.
Se ne ocupăm de fieeare î»ivpar
te:l) Observarea.
Observarea ştiinţifică se deose
beşte de observarea comună, fiind-' Pontru înţelegerea
că-i susţinută, iuteţionat şi urmă
i*eşte un scop bine precizat.
A observa înseamnă a aplica fa
cilitatea de înţcltgere asupra unui
fenomen. Câ JA (•bicfîtul observat
sunt- fenomen^ fizice, avem obser
varea externă Când ne îndreptăm
atenţia asupra fenomenelor sufle
teşti, observarea psihică (internai).
a) Când observi căderea unei
pietre producerea electricităţii, fer
berea urnii corp etc. avem obser
varea externă. Condiţia unei bune
observări este integritatea senzuri
lor şi acuitatea lor. Cel ce suferă dej
daltonism (a nu putea percepe cu
loarea roşei) este impropriu să fa
că pfudinl culoinlor.
Câte odată s)dritul poate suplini.
sub o formă sau alta. insuficienţele
cenzurilor, fie eă observatorul nel
slujeşte de informaţiile altora, fie
că se serveşte de senzurile unei per-,
•n in istm de finanţe, zice că Oer-|soane străine. Cazul naturalistului
ala la copii, producerea seiitimen-
tului de iubire şi de simpatie, cu
prileginl unei lecţii de morală, a
parţin observării interne.
Instrumentul ei este ^conştiinţa,
emplul lui Newton şi Calvaui. 'Ade-:
văratul savant nu vede nimic în
natură eare să nii aibă importan
ţă tot. aşa manifestările copiluhft,
sub toate formele de producere, in-,
teresează. pe adevăratul psicholog şi
pedagog.
"Faptele eele «dai ciuioscute pot]
eâte odată să descopere principii
neaşteptate. Adâtilfitai savant nu
vede nimic ia. xtatiri tttt să. nu «i
bă importanţa sa. CSâe^ea unuţ
îBăi* îi înalţă tlpile em
*^'"7-
CopQi^k înainte de
i
^4-
81
Ii.
îil,a de
orieritaH,
ochi străini, ca să-şi termine studii- Protestanţi, cari ţin şi doresc sa
nu-şi uite limba strămoşească, să
a fotometriei. Lnu piflr('ă fericita ocaziiuic, şi să
b) Impresia ce o face asupra co-!^ trimită copii (de la 6 16 ani
piilor intuirea mini obiect nou,' dcz-' fete) la şcoala româna,
gustul nuci lecţii nereuşite, felul edificiul Bisericii Ro
in care decurge neatenţia şi obose-
rauno
sa
.•]
WHY TMI
*v3u?a IK/1'0"1
tpl u Tfe: răbTare c\rW'
acest savant pe^a^o^ilo
tfţi să studieze sufletul eopihi-
deze metodic med'^td când exami
nează ith pa ciont, arc înaintea min
ţei sale caracterele generale ale boa:
lei bănuite. Atitudinea observato
ruluî în psieholdgic sau pedagogie
e aceiaşi: examinezi fenomeriul, fio
că-i verifici legea, după care *c
produce, fie ea-i deeoperi o notă.
nouă fenomenului în chestie.
De aceia, caracterul observării
ştiinţifice constă. într'o întrebniii
ţarc sistematică a reprezentărilor
sau punctelor de vedere conducă
toare. cari în ccle mai dese cazuri,
zice Maumann, sunt categorii ştiin
ţifice bine determinate.
Din cauza caracterului ci meto
dic, observarea face posibilă o ur
mărire consecventă a proceselor de
observat şi o stabilire sistematică a
rezultatelor. Fiind făcuta după un
plan, face posibilă repeţirea acelo
raşi observări. cu care prilej ajungi
sau la o verificere sau la o precizare
luai mare a unor observări anterio
are.
Aproape toate .procesele psiehice.
senzaţia, reprezentarea, sentimen
tele ete. pot fi observaţie, fie prin
expresia fenomenelor însoţitoare,
fie prin fenomenele fiziologice co
respondente.
i Observările, care au ca obiectiv
viaţa sufletească şi fenomenele ei
Ia copil sunt mai grele, din cauza
diferenţei psichologiee ce există în
tre sufletul omului m.atur şi al co
pilului. De aceia, ea «â. le interpre
tăm mai bine, trebue să facem apel,
pe cât posibil, la amintirile no
astre din copilărie şi sa ne ajutăm,
lor, de datele
psieliolojîiei infantile.
/. Qhibanetcu:
("îndreptarea")
ŞCOALA ROMANA DIN
YOUNOSTOWN, O.
V,.Moliovan-Floresc•1.
din Youngstown, Ohio, sub auspi
eiile Biserici greeo-eatojicc "Sfi a
Maria", va ţine prelegeri de limba
română tu fiecare Sâmbătă de la
ceasurile —12 a. m. începând cu
SSmM«
5
noastro
Francois IIuber e cunoscut: Studia Prin aceasta invitam deci pe
obieceiurile albenilor prin ochii ser ,*0^ fra"ţ.ii români, Iară deosebire
vitornlui său, Arago, savant italian. confesiune, p'cco-^atolici ori
după ce perdu vederea, se slujea de
Nov- e-
jaiteţi suma de
iav
i'tipă piinz dc la 1—43. Părintele
Aurel Vo^ă, parohul Biserieei
p^pune religia.
lie chiar baptişti ori
inveî* dulcea ItmlbA roraâ
ncasca.
D-na Moldovan-Flor'cscu, este
învăţătoare română diplomată şi
cu praxă îndelungată pe terenul
învăţământului. D-na Moldovan-
a) Curiozitatea ştiinţifică, b) Im- Florcscu «'angajează în serviciul
parţialitatea. acesta gratuit (fără plată), mâna*
Faptele cele îaai neînsemnate pot jt}l "«mai dm curată dragoste crcş.
să-ţi descopere câte odată cele mai tinească şi românească, de a ajuta
ne bănuite principii clasic e.v-
c°i
neştiutori, şi "a răspândi
graiul dulce romancsc
în
cercuri
cât mai largi.
Deci, fr^ţiler, trimiteţi-vă eo
piii la şcoală, arătând prin aeea»
sta că sunteţi mândri de a vă păs-,
tra lînrtba maternă, limba mamei,
care este dulcea limbă românească
scumpă noiiă tuturora.
Comitetul ţfoolar.
MM iMa la oaHil
'|NMI !âio4 «I -fisuis
OM*aCtf «kan
V-
A-ttfâ-v -''«.îV" i,
N
A^uma, «au
V
Regele şi Imp
AL VÂRSTELOR
0 HUMi ot A«H
rw*x
(ttlheia
Alta:
$1,00 It
ioi, S tfdVttfBRE 1822
Fraţi Creştini!
Penfru ce neVu
găm noi «sttel
''Vie împărăţia
Ta"f Şi pînăY^ndj
ne vom tntj^Ugai
Aceasta îii*cbare
se pune tuturor ca
re se nnmcsc Cre»,
şl ini# Şi acum vît
rusrăm în numele^
pună aceasta între-
bare lui în smesi, la amicul său, şi la conducătorii său spirit
Şi la caz că nu va căpăta adevăratul respuns pe tema Sfiatei Scrip
turi, rccomandăiu la toţi cari doresc ea să ştie, o cnfte Cu hdm$e
Sfintei Scripturi sau Planul Divin al Vîrstelor,''
eare explică întrebarea de mai sus şi altele, precum urmează: Ziua
de .Tiideeată, A doua venire a lui 'hristos. De ee
a
răul, etc.. 360 pagini, legată fi'iimos. cu slove aurite, mfmai
"Milioane ce trăiesc acuma nu vor muri nici odată,"
descrie sfârşitul Iu mei, l: 0 pagini, LÎ.V-. alta descrie undei Lotlid
?i imde-i Tîaiuî. 15c. Ou suma de
$1,00
le prim iţi pe t6«1te.
ori eare adresă
ADMINISTRAŢIA STUDENŢILOR DE BIBUîS
N. Filipescu Xu. 10, i'Ll-J, România.
ori la
STUDENŢII DE BIBLIE
4204 Seminole Ave., Petroi^. Micii..
CETIŢI ŞI ABONAŢI ZIARUL "AMERICA1
BAIA "SALVâTOfiUL
Proprietar Dr. LAZAR VIOREANU.
Fost stabilit ni Akron. Ohio, ii
hip 1 ani, unde a 1 ratat sate iîe
suferinzi cari şi-ou gâait Icteuf. D-sa s Vr stabilit in WARREN,
Ohio, deschizând -un marc stabiliment dc HAI TUUCESTI, RU
SEŞTI, ELECTRICE,SCALDE MINERALE, manage electrice
care folosesc pentru orice fel de beteşug la barbuti şi femei,
liammie deschisă zi an şi noaptea. Preturile moderate, ($dŞ
210 South Main Street
DHCT La CONSTANTA MEU
CU VAPOARELE
KING ALEXANDER, pleacă 9 Nov., preţul $10S, taxa $
ACROPOLIS, pleacă. 11 Nov., preţui $100, taxa $5
S, S. "dANADAM 13 Novembre
^$100, plus $5 taxa.
FIiĂŢlLOIi: dand aveţi lipsă de o agenţie rGihlftieasbâ Hi
vă adresaţi la alţi străini,
Când vreţi să mergeţi
^emu în pîjîriă veche sau sti -vă aduceţi
rudeniile în America, nu uitaţi că vâ vindem biidte ^pe 4oatt K-l
•fiiiU,îşi vapoarele de poşt't cele mai man.. ... I
Când vreţi să trimiteţi bani in Cheek şi Money Order aeăsă
sau în ori şi ce bancă spre păstrare, nit uitaţi că sistemul nostru
e cel mai bun şi le face să ne mulţămeşti. Dăm zilnic preţul ţft»
niîor (rata) cea mai eftină.
Când aveţi lipsă de NOTAR PUBLIC, vă isprăvtm ori ee,
documente legale, precum şi asigurări de proprietăţi fi mobilej
contra foctdui.
Deci nu uitaţi singura agenţie «w*4»wsc5 înXfleveland, 0
Adremţuwv toată încrederea. {&4)\
O A Z A i
[CITEŞTE ŞI TE FOLOSEŞTE
Eu reprezint toate Compăniile de Vapoare, cari pornesc spre
Patrie şi din Patrie spre America. PAŞAPORT se capătă întrfo
singură zi. Fac toate actele necesarc relativ la aducerea neamu
rilor D-voastră spre America, Pe toate vapoarele am CABINE
pentru 2,4 şi persoane.
12 Dec.—S. S. BEJtENGARIA—6 zile pe api.
Scrieţi după informaţiuni.
DIRECT LA CONSTANŢA
9 Nov.—KING ALEXANDER, cabină... .1105,00
11 Nov.—ACROPOLIS i» •.. $100.00
13 Nov.—CANADA ..... ........ $105.00
TRIMITERI DE BANI PE CRĂCIUN
Trimit bani spre Patrie In timpul cel mai scurt şt cu prefUH 0el
mai mic posibil. Nn întrebaţi preţurile la trimiterile de bam, ci
trimiteţi banii şi eu vă socotesc preţul cel mai mie al tilei. Tai
asemenea vâ aduc chitanţa cu iscălitura primitorului. Faceţi
I economie de munca voastră cea grea muncită şi scrieţi imediat la
I fratele vostru
E I K I S S n
133 Second Ave. Agenţie de Vapoare New Votk.
imammmfâimmg!
cn marile ţi inţife vapoare pestni pumigmţ
Cfta«a a treia la Coaetanţa $105 şi taxa $5.-•
Cabine exoelente pentru
2, 4,
ţi
6
wrarttr ipenial fentra femei «i familfl. Buc&t&rla rontnaaaaft.
flela Omstnb La New Y«k
«flU .1 prlettnîl Baw™"*™" "KWM" W.
P9%tf% imformefn f» fâinhtK fii
N. «ALAMM
*..{•
'im'
permis D-zeu
75c.
Tri-
1
:rb
'-5t:
'."ir.
.»
1*
n,
c&'
i
itsmm
fcjfep
^~i£