OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, August 15, 1942, Image 2

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1942-08-15/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 2

AjHr jt& 'NsJMh
I m
THE “ROUMANIAN- AMERICAN”
Published by The
Roumanian-American Publishing Association
(Incorporated)
Entered as Second Class Matter at the Post Office
at Detroit, Mich., under the Act of March 3, 1879.
H. FAIN ARC, Managing Editor
M. MILA, Business Manager
Published Weekly
4726 St. Aubin Street Detroit, Michigan
"Rom Amil American”
Cine Sunt Aeeiy Can Se Opun la
Deschiderea Frontului al Doilea ?

Pagina 2
Conferinţele Congresionale din Detroit
ale Ordinului au Decis să Supoarte
Candidaţii Dedieaţi Victoriei Comune
Luni în 10 August au avut loc două con
ferinţe congresionale, organizate de district
ul Ordinului din Michigan. Scopul acestor
conferinţe a fost ca să se dea membrilor
Ordinului un raport clar asupra situaţiei
de azi şi rolul alegerilor în vederea acestei
situaţii.
Delegaţii au considerat cele spuse de Dl.
Roosevelt în mod serios, când a spus că
alegerea de deputaţi sau senatori defetişti,
izolaţionişti sau reacţionari ar fi o catastro
fă tot atât de mare ca una militară.
* * *
Pentru victoria ţării, a spus Preşedintele,
trebue să alegem deputaţi şi senatori, cari
au dat dovadă înainte şi acum că sunt pen
tru o victorie complectă şi pentru distru
gerea hitlerismului.
In aceste alegeri, nu e vorba şi nu poate
fi vorba de partide. Trebue o unitate na
ţională şi un Congres naţional, dedicat cau
zei Naţiunilor Unite. Altfel e o catastrofă.
In vederea aceasta, s’au ţinut conferin
ţele, pentru a mobiliza pe membrii Ordinu
lui, ca să ducă lupta pentru înfrângerea de
putaţilor şi senatorilor defetişti, izolaţionişti,
etc., şi a alege pe candidaţii devotaţi pro
gramului intern şi extern al d-lui Roosevelt.
* * *
Conferinţa Primului District Congresio
nal, la care am participat, a ascultat pe
George Sadowski, candidat pentru postul
de deputat, care se opune lui Tenerowicz,
Leßrun Simmons, candidat pentru postul
de reprezentant legislativ al statului Michi
gan şi senatorul Diggs, care candidează să
fie reales.
Să Se Declare Războiu Conlra Finlandei!
Guvernul nostru a declarat războiu gu
vernelor fasciste Român, Bulgar şi Ungur,
pentrucă aceste guverne au participat şi
participă în activităţile Axei contra Naţi
unilor Unite.
Guvernul Finlandei Ryti-Mannerheim s’a
declarat pe faţă că luptă alături de Axa
fascistă. Nu numai atât, dar Finlanda e
în războiu cu Naţiunile Unite. Bazele mi
litare ale Finlandei sunt folosite pentru a
scufunda vapoarele Americei şi marinarii
lutul Aitrieu
Redactată de un Comitet
Telefonul: TEmple MMI
In Statele Unite Pe an 98.00; 6 luni f1.50
In etreinătate Pe an Ş4.00; —— 6 luni |2.00
Raportul principal l’a făcut fratele Ack
ley, preşedintele Ordinului din Michigan.
La conferinţa de pe West Side au fost
suportaţi printre alţii, Rep. Lesinski şi Se
natorul Nowak.
• * *
Conferinţa a decis, în urma unei discuţii
satisfăcătoare, să facă totul pentru a alege
pe candidaţii de mai sus, pe guvernorul
Van Wagoner şi locotenent-guvemor Mur
phy şi pe toţi candidaţii, cari au susţinut
şi susţin în mod practic programul de vic
torie al Preşedintelui şi să lupte pentru în
frângerea lui Tenerowicz, izolaţionist şi de
fetist, care a mers contra poporului care
l’a ales şi care continuă şi acum în această
direcţie.
Conferinţa aceasta e un bun început, dar
va fi necesar ca de acum şi până la alege
rile primariale să se ducă o campanie de
clarificare şi educaţie a masselor asupra
chestiunilor principale şi o campanie ca fie
care cetăţean să se înregistreze (acei cari
nu s’au înregistrat pot să-o facă până la
26 August) ca să poată vota.
* • *
Acei cari vor neglija şi nu se vor înregis
tra nu-şi face datoria de cetăţeni şi în opinia
conferinţei e o crimă faţă de naţiunea în
treagă.
Secţiunea Română Americană, ca şi cele
lalte secţiuni, va avea sarcină a mobiliza
grupul român american, cu cooperarea ce
lorlalte organizaţii, interesate a alege un
Congres dedicat cauzei ţării şi Naţiunilor
Unite.
Americani mor dih mâna criminală a gu
vernului finlandez.
Ambasada finlandeză e folosită de axa fas
cistă pentru promovarea intereselor duşma
nilor noştri şi contra Naţiunilor Unit».
Marea Britanie, de mult a considerat
acest guvern, ca inamic de moarte al cauzei
noastre comune, şi ca urmare a declarat
războiu acestui guvern.
A venit timpul să punem capăt acestei
stări intolerabile şi să declarăm războiu
Finlandei. O astfel de declaraţie ar ajuta
cauzei ţării noastre şi ar întări unitatea pa
triotică printre Americanii de origină fin
landeză. O astfel de declaraţie ar cores
punde cu interesele vitale ale Naţiunilor
Unite.
Cererea adresată Preşedintelui Roosevelt
din partea trade-unioniştilor Americani de
origină finlandeză, prin care cer ca să se
declare războiu ţării lor de naştere sau a
părinţilor lor e o acţiune patriotică şi în in
teresul poporului Finlandez.
Guvernul nostru nu mai poate ignora
această cerere justă şi patriotică.
Amil trecut, când 7 bcâttii niztmA
a atacat Uniunea Sovietică in mod
criminal, unii oficianţi dela War
Department cât ei alţi “experţi”
spuneau că in c&teva săptămâni,
armata invincibilă nazistă va dis
truge Armata Roşie.
Săptămftnile şi lunile au trecut.
Unii din aceşti “experţi" au admis
c’au greşit, alţii, insă, nu numai că
nu şi-au schimbat vederile lor, dar
au continuat şi continuă să influ
enţeze strategia de războiu a ţării,
cu prejudecăţile lor anti-sovietice.
Atitudinea acestora a fost expusă
în revista “United States News.”
Revista aceasta declară că atitudi
nea acestui grup de “top military
men” e ca America “să ajute pe
aliaţi numai să poată să se menţi
nă încă un an in timp ce America
îşi isprăveşte preparativele.”
Aceasta e numai parte din po
veste. Adevărul ecă există în De
partamentul de Războiu o clică
Pentru Victoria
Naţiunilor Unite
Se Cere un Guv.
National Indu
(Continuare de pe Pag. 1)
tru crearea unui guvern naţional
in India, liber să mobilizeze între
gul popor Indu, pentru a participa
în mod efectiv în războiul de eli
berarea naţională totală.
Soarta l\<ta»tră E în Joc
E o luptă în care soarta noastră
va fi decisă, căci va afecta cursul
războiului in regiunile vaste colo
niale. Dacă nu luăm măsuri ime
diate in favoarea Indiei, atunci pu
tem pierde cea mai bună ocazie
de a avea de partea noastră mili
oane de oameni şi resurse nelimi
tate pentru războiu şi contra Axei.
Dacă luăm o acţiune curajoasă şi
justă acum vom putea împiedica
pe Japonia să înainteze şi pe Hit
ler. Dacă nu o facem, atunci cre
ăm noul greutăţi pentru cauza Na
ţiunilor Unite şi lăsăm ca războiul
să se prelungească ani de zile, pu
pierderi colosale in oameni şi ma
teriale, şi riscăm să pierdem răz
boiul.
De acţiunea ce o vom lua în acest
moment cu privire la India, depin
de şl dacă China va putea rezista
mai departe atacului japonez, un
bastion indispensabil contra Japo
niei şi pentru noi.
Jarul Mnenheniştilor
Problema Indiei nu e indepen
dentă de politica generală a răz
boiului. Din contra, ea face par
te integrală din întreaga politică.
E lupta pentru o politică de răz
boiu ce duce la victorie. Dacă
luăm măsuri ce aduce soluţia dori
tă poporului Indu, atunci transfor
măm mai iute acest conflict în
tr’un adevărat războiu total de eli
berare. Prin această soluţie, noi
punem in vigoare 0 strategie uni
ficată a războiului ce va permite
o distrugere globală a inamicului
hitlerist şi fascist. Prin această so
luţie, noi vom da drumul deodată
la forţele aliate coloniale să întâm
pine duşmanul nostru comun şi
să-l distrugă. Altfel primejdia pen
tru noi devine gravă.
Să nu uităm niciodată că tocmai
acele elemente se opun la o soluţie
a popoarelor coloniale care se opun
şi la deschiderea frontului al doilea.
Sunt aceleaşi elemente cari vor să
perpetueze vechia politică colonia
lă imperialistă, contrar Hrisovului
dela Atlantic, contra vorbirilor ofi
ciale ale d-lor Wallace şi Welles,
contrar declaraţiilor solemne ale d
lui Roosevelt.
Sunt acele elemente în Anglia
şi Statele Unite, cari continuă cu
propagarea munhenistâ şi defetis
tă, cari ar prefera o pace negociată
cu Hitler decât o victorie totali
a poporului in acest războiu.
Pentru un Guvern
National
Din fericire, aceste elemente nu
constttue naţiunea nici aici nici
în Anglia. Poporul In general îşi
dă seama de criza în care ne aflăm
şi e gata să supoarte o politici
corespunzitoare declaraţiilor făcute
prin Hrisovul Atlanticului, prin
vorbirile oficiale ale d-lor, Wallace
şi Welles, prin declaraţia solemni
a Preşedintelui.
Am ajuns la acel stagiu al răz
boiului, în care printr’o deriziune
fermă şi democrată putem asigura
distrugerea finali a hitlerismului
şi transformarea acestui războiu in
mod complect şl global Intr'un
războiu just al popoarelor contra
forţelor barbare, imperialiste şi
fasciste.
Misurile ce trebue luate dcum
pentru a asigura cele de mai sus
sunt: Deschiderea Frontului al Doi
lea Acum şi un Guvern Naţional
tn India.
* * de j’iAfhsrtr V ’
primejdioasă care acum cfiteva luni
a crezut intr’o victorie şi o oace
Anglo- Americană şi acum această
clici se gândeşte exclusiv la o vic
torie şi o pace americană.
Clica Trebue
Supravegheată
Aceşti oameni, n'au considerat
nici odată pe Uniunea Sovietică şi
China ca adevăraţi partneri în a
cest războiu. Si acum ei acceptă
ideea că Uniunea Sovietica va fi
eliminată din . războiu, printr’un
knockout, că China va fi slăbită
mai tare şi că Anglia probabil va
fi şi ea invadată de nazişti.
In orice caz, ei sunt de părere
ca America să nu lovească acum, ci
să aştepte până ea singură va da
lovitura mortală Hitlerismului, ca
numai ea să joace rolul de frunte
in câştigarea războiului şi a picii.
Că o astfel de strategie conţine
germii pierderii războiului din par
tea Naţiunilor Unite nu le pasă lor.
E dela sine înţeles că aceasta nu
e opinia unanimă a ministerului de
războiu. Dar există un număr de
înalţi demnitari militari care sunt
de opinia ţinută de aceşti politi
cieni dela ministerul de războiu şi
această părere o au aceia dela mi
nistrul de externe care au fost în
favoarea politicei de “appeasement”
faţă de Hitler, Japonia, Franco şi
Vichy.
Să nu uităm un lucru. Ofician
ţii deia ministerul de războiu, care
nu sunt în favoarea unei strategii
unice a Naţiunilor Unite au cauzat
până acum destulă pagubă.
Adevărul e că la această dată nu
sunt Încă reprezentanţi ai Uniunei
Sovietice şi ai Chinei in Consiliul
Statului Major Combinat şi nici în
una din comitetele unite de trans
portare şi producţie, care există la
Washington. Aceste comitete şi
consilii sunt anglo-americane, atâta
tot.
Din partea unor oficianţi englezi
Dar la Asta ,
ce Zici,
Frate loane?
de FAUR ROSANU
Caraiman , Tinichea Legată
de Coada Popilor ■ > ,
Eram copil de vre-o unspre
zece ani când in satul meu ar
delenesc s’a petrecut un mic
incident, pe care nu-1 pot uita,
fiindcă mi-a făcut o impresie
adâncă in mintea mea de copil.
Erau doi vecini ce se duj
mâneau de ani de zile. Intr’o
zi unul prinde un juncan de
vre-o trei ani al celuilant şi-i
leagă de coadă o tinichea mare
de acele în care se aducea pe
trolul pe sate. Bietul juncan
a luat-o la fugă şi de ce fugea
tinicheaua mai tare suna şi de
ce larma era mai mare de aia
bietjul juncan fugea şi mai re
pede, mai spăriat. Fugea pes
te câmp, peste sâmănături, să
rea gardurile, se lovea de pomi
şi la un timp a căzut istovit şi
a murit biata vită. Ce groza
vă-i răutatea omenească! Si
până la ce înjosire poate cădea
un om pizmaş! Well, dar aşa-i
lumea, rea şi pizmăreaţă. Dar
ce să zicem de unul care-şi
leagă el singur o tinichea de
coadă. Yes sir, singur, de bu
nă Voe şi cu declina conştiinţă
de cea ce face. ,
Biserica ortodocsă avea any
how destule greutăţi pe umeri,
şi destui popi substandards ca
să nu zicem belele. Carol le
mai trebuia? . Well şi-au le
gat de coadă o tinichea şi tini
cheaua goală şi sonoră e Carol
Lupescu - Caraiman - Hohen
zollern - Coyoacan. De ce
vor popii să scape acu de el,
de aia Carol tinicheaua ho
dorogeşte mai tare şi de aia
popii tot aleargă, se scutură,
se smucesc, se întoarnă, se în
vârtesc şi cad. De geaba, de
geaba’s toate. Ce au căutat au
găsit. Si au legat o tinichea
de coadă şi acu nu ştiu cum
s’o lepede.
Aşa a nimicit Caraiman bi
serica ortodoxă din ţara veche
şi aşa o nimiceşte şi pe acea
din America. You Bet he will.
15 August, 1942
şi din partea unor militari ameri
cani a fost opoziţie faţfi de repre
zentanţi sovietici şi chinezi îrv a
ceste comitete. Ca urmare a aces
tei atitudini, nu exişti încă un plan
de cooperare intre reprezentanţii
Naţiunilor Unite. De fapt, se aud
rapoarte c& nu există o colaborare
destul de satisfăcătoare între ofici
anţii militari şi de producţie en
glezi şi americani. ,
Transportările de materiale de
războiu pe baza acordului lend
lease la Uniunea Sovietici lasă
mult de dorit, din cauza presiunei
unor Oficianţi dela ministerul de
războiu. Ajutor la Uniunea Şovie
tică a început târziu. A Început
să fie pus în practică toamna tre
cută, pe urmă a fost întrerupt după
Pearl Harbor. Situaţia devenise aşa
de proastă şi primejdioasă, încât
Preşedintele Roosevelt a fost silit si
se declare asupra acestei stări de
lucruri In trecut, şi i-a luat aproa
pe o lună ca să înceapă iarăşi.
Se raportează ci i s'ar fi arătat
cifre exagerate asupra materiale
lor trimise Uniunei Sovietice, şi as
ta l’a indus în eroare.
Acum e imposibil de a mal duce
la îndeplinire cele promise, consi
derând timpul pierdut şi atacurile
submarinelor naziste. Afară de as
ta, Uniunea Sovietică are lipsă de
ajutor ACUM şi acest ajutor n’a
fost dus la îndeplinire în limita ca
pacităţii Statelor Unite.
Cheia Principală
Dar ajutorul prin lend-lease şi
cooperarea cu reprezentanţii Naţi
unilor Unite sunt numai aspecte
mai mici din problema cea mai ar
zătoare a momentului FRONT
UL AL DOILEA.
Si pericolul e mare că unii din
aceşti oficianţi reacţionari ai mi
nisterului de războiu, ar putea încă
avea influenţă nemeritată şi dău
nătoare, pentru a opri marşul Fron
tului al Doilea. Asta se poate ve
dea din articolele "expertului” mi
litar al ziarului “New York Times”,
and. Hanson Baldwin şi ale altor jur
nalişti.
Aceşti “experţi”, comentatori şi
redactori, cari insistă ca să lăsăm
frontul al doilea la militari uită că
unii din aceşti oficianţi ai ministe
rului de războiu au fost în eroare
in trecut şi au comis greşeli dău
nătoare cauzei Naţiunilor Unjţa. .
Ei au fost în eroare cu privire
la capacitatea de luptă a Armatei
Roşii. Si ei sunt în eroare acum
când încearcă să pună beţe ’n roa
te la dezlănţuirea frontului al doi
lea. In ambele cazuri, aceşti “ex
perţi” n'au fost motivaţi de conside
raţii militare ci de consideraţii po
litice. Si asta nu trebue să o ui
tăm niciodată, şi tocmai asta o uită
redactorii şi unii comentatori ai
presei americane.
Teroare Contra
Poporului Serb
Lansat de Unguri
ISTANBUL, (ICNI. Un rezi
dent din provincia Backa din Ju
goslavia, acum ocupată de Unguri
şi cere a scăpat dintr’o închisoare
maghiară a dat următorul raport:
"Din primele zile de ocupaţie a
teritoriului Jugoslav de către Un
guri, ocupanţii la ordinul lui Hitler
au lansat o campanie de teroare
contra Sârbilor, spânzurând şi ţm
puşcând distinşi reprezentanţi ai
poporului S&rb, mutilând femei şi
copii şi violând fete tinere.
Ca răspuns la această teroare,
Sârbii din Backa au organizat de
taşamente de guerile. Pe la sfâr
şitul lui lanuarie, când jandarmii
Unguri îmbătaţi se apucară la vio
larea unui grup de fete Sârbe In
satul Jabal, un număr de jandarmi
şi ofiţeri au fost omorâţi din mâna
grenadelor Sârbeşti.
Exterminare Sin tematică
Căutând oamenii cu grenadele,
poliţia maghiară a început cerce
tări în fiecare casă. In cursul unei
cercetări au găsit un arsenal al u
nei guerile sub o moară de vânt.
Profitând de aceasta, autorităţile
ungureşti au telegrafist o unitate
regulată armată, care a început o
exterminare sistematică a poporului,
sub lozinca de a cură ţi diatrictul
de guerile.
Mii de victime inocente au murit
din mâna călăilor maghiari. In o
raşul Srobobran, ei au omorât 8.000
de femei, bătrâni, tete tinere şi co
pii. Etela Srobobran, au fost tri
mişi trupe, detectivi, agenţi de po
liţie şi jandarmi la Novisad. Aceşti
agenţi ai guvernului de .călăi ungu
resc au scos populaţia dfn casă şi
a omorât-o cu mitraliere la gărzii#
din jurul caselor. Poporul a fost
axecutat In grupe de 20 şi 50 Când
străzile au foat acoperita de morţi,
(Continuare pe Pag. 4)

xml | txt