OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, January 23, 1943, Image 1

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1943-01-23/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

tiesc la mijlocul Donului.
The Roumanian American, Detroit, Mich., January 23, 1943
cfit prizonierii germani au ad
mis că situaţia in rândurile ar
matei germane a ajuns la panică
şi un număr considerabil, nemai
putând indura bombardările se
sinucid.
Ofensiva deia. Voronezh a ca
uzat la Germani 32.000 victime.
Importantul drum de fler Ros
-1 tov-Voronezh a fost tăiat In 7
' locuri diferite dealungul frontu
lui de 100 de mile.
Ofensiva şi Înaintarea sovi
etică continuă şi dezastrul ger
man se apropie.
I dent de mici fermieri, doi mem-
I brl ai Llgei Ţăranilor, un mare
i industriaş, membru al consiliului
Uniunel Industriaşilor Unguri, re
| presentanţii Partidului Comunist,
căte un membru de frunte ale or
ganizaţtunilor din Budapesta ale
partidelor National Democrat şl
Kosuta, căte un deputat parla
mentar din Partidul Vieţii Un
gureşti (partidul guvernamental)
şl Partidul Creştin căt şi doi re
prezentanţi din sindicatele Social
Creştine.
lierlaraţla Comună
Declaraţia ce urmează a fost
adoptată Ia conferinţă:
"Ca un grup de bărbaţi de
stat şl politici Unguri de diverse
curente ideologice, considerăm
c'a venit timpul ca patrioţii un
guri să se străngă laolaltă intr'un
front de luptă pentru a căştlga
independenţa ţării lor natale.
Cu această ţintă In gănd. el au
formulai următornf program co
mun.
(Cont. pe pag. 2)

Recrutaţi Membrii ţi Mem
bre în Societăţile din IWO
Clădiţi Pentru Victorie 1
Voi. XXX; No. 4
IMPRESURAREA LENINGRADULUI SPARTA DE TRUPELE LUI VOROSHILOV
Mari Demonstraţii
Antirăsboiniee In
Tara Românească
ISTAMBUL, Turcia. Intr’un număr de oraşe din
România au avut loc demonstraţii antirăsmoinicc. \m Cra
iova manifestanţii au cerut încetarea imediată a răs
hoiului si ruperea de relaţii cu Germania hitleristâ.
Sute de oameni se adună xilnic în faţa Ministerului
dO Răsboiu la Bucureşti, sperând să afle ceva noutăţi
despre soarta rudeniilor lor pe frontul rusesc.
Cu toată tăcerea menţinută de'
ziarele româneşti. populaţia cu- {
pltaiei ai din alte oraşe au cu-;
noştinţă de infrângerlle suferite;
de trupele romăneşti pe frontul
sovieto-german.
Circiilarca Siguranţei
Siguranţa a trimis afară o cir
culară secretă, prin care dă or
din la toate jandurmăriile să ni
micească "orice discuţii cu prl- |
vlre la situaţia de pe front.
Circulara declară că “oricine!
CC vorbeşte azi despre înfrânge- J
rile nou.sl re de |H* front, tretine i
adus in faţa trihunululiii militar
Ca un defetist, căci astfel ile |M*r
soane seainănâ seminţele ruinei
noastre".
Sute de femei au fost arestate
fa Riicureşti in ultimele două
săptămâni pe motive de "defe- j
llsin." Heasemenea au fost ares
taţi mulţi muncitori şi studenţi
pentrucă au avut arme ascunse.
Sentimentele antirăsboinice se
răspândesc din ce in ce mai mult
fi in oercuri din ce în ce mai
diverse ale tineretului romftn.
Ziarul românesc “Universul" ra
portează că autorităţile au for
mat poliţie speciala, ce'stfptdve-'
ghiazâ pe studenţii de liceu şi
dela unirersitate. Descoperirea u
nel organizaţii antihitleriste in
nnul din colegiile din Bucureşti '
au fost la baza formării acestei'
poliţii speciale. Un număr de stu- j
dentl şl profesori au fost arestaţi.
Copii Mor pe Stradă
La începutul lui Octombrie tre- j
e»t. guvernul român a promul-1
gat un decret, prin care tot ti
tieretul român e obligat a se in- ,
rola în aşa zisele şcoli de instruc
ţii militare. După ziarul “Unlver-1
stil”, decretul n’a putut fi pus
in aplicaţie "din cauza refuzului
studenţilor de a se înrola în a
ceste şcoli".
Ziarul "Curentul”, comentând
asupra condiţiilor in care se gă
sesc copil de şcoală scrie că in cea
mal mare parte din şcoli, “nouă
copii din zece vin lu şcoalA cu o
bucată de pâine uscată, ce c
pentru el dejunul, prânzul şi
el nu".
Ziarele romăneşti raportează
că mii de copil fără casă. Info
Doi Generali Români Se Sinucid;
Poporul Cere Retragerea Armatei
ANKARA, Turcia. După ultimele informaţii pri
mite din Bucureşti, “revoluţiile, conspiraţiile şi arestările
în massă se datoresc pierderilor enorme ale armatei ro
mâneşti în Rusia”.
Românii au pierdut între 200 şi 300 de mii de sol
daţi. Doi generali ai armatei româneşti — Dragalina şi
Manzoni s’au sinucis, când Ruşii au spart frontul româ-
Un alt general Lascar, care a
fost de curând decorat de Hitler,
a fost omorât In luptă. Generalul
Dragallna a fost considerat la Bu
cureşti foarte aproape de cercu
rile naaiste şl a fost considerat ca
succesorul probabil al lut Anto
nesou.
Se înmulţesc Dezertările
Poporul român a aflat de ace
astă situaţie şl de celelalte eveni
mente, cu toate eforturile guver
nului român de a ţine populaţia
tti ignoranţă, de nreste desfăşu
i'lt’l.
Unul din rezultatele acestei si
tuaţii, a fost creşterea dezertărilor
inftpre Bulgaria. Aşa de critică de
venise situaţia că guvernul bulgar
a fost nevoit să relnforţeze fron
tiera nordică.
Acum câteva săptămâni a apă
fdt un afiş pe străzile Bucureştlu
lol, ee a prevăzut aceste conspi
Românul American
meiaii şl in cărpe umblă pe stra
dă cerşind. Corpurile copiilor, ca
ri au murit de foame sau frig,
s«* găsesc din ce în ce mai des. pe
străzile oraşelor.
Oraşul Berlin
i
Bombardat
de RAF
LONDRA. O puternică ar
madă de avioane americane şi
engleze s'au năpustit deasupra
Berlinului Sâmbăta trecută, arun
rtincftnd bombe de incendiu şl
explosive, care au creat o adevă
rată panică printre Berlinezi. Dar
ce-i mai important e că apărările
naziste, tunurile antiaeriene ger
mane au dormit.
Escadrele de salvare din Ber
lin rt'au isprăvit Încă cu munca
lor, aşa de mare erau pagubele
cauzate. Ca revanşă, Hitler a tri
mis avioanele sale de bombardare
la Londra, dar in comparaţie cu
.atacurile engleze cel», germane au
fost foarte slabe.
Duminecă escadre de avioane
americane şi engleze iarăşi au
bombardat Berlinul şl pe lăngă
capitala tlermanlei au mal bom
bardat Nordul Franţei şi Ţările
de Jos.
In cele două rânduri asupra !
Berlinului. RAF a pierdut 23 a-!
eroplane.
FqPJ/ICTORY
||m BUY
UNITED
WSTATES
WAR
i!itwf BONDS
jWţftsMMPS
raţii. Se spune că conspiraţia a
fost lichidată.
Se Cere Kt-tragerea Armatei
Afişul a cerut dela “premie
rul” Antonescu să retragă toate
trupele româneşti din Rusia din
colo de Nistru şl să facă prepa
rative contra Ungariei a cutări
Transilvania.
înfăţişaţi cu o astfel de situa
ţie. forţele militare superlorare
naziste din Românin au cerut gu
vernului să lupte contra duşma
nilor lor dinăuntru şl să procure
Germanilor o listă cu ostatici,
printre care cereau şl numele
D-rului Manlu.
Nemulţirile Germaniei cu a
linia el România —: nu-l limi
tată numai la probleme politice
ci şi la cbestii economice.
Germanii nu mal sunt satisfă
cut! să Jefnlască Industrii tndivl
dnale In România. Bl cer. ca in
(Cont. pe p««. 8)
17
Sovietele Nimicesc Hoardele Naziste
jr w" ——-T» w gp r^ r ' — m
Uâ Sk jl aHrl ~ a»JGh| >- . lîfrMdifHMHff
ie
# 4
Ostaşii sovietici aruncă granule <le mână şi puşcă asuprii for
ţelor naziste prinse în curcă lu Vrlikle l-iiki. Armatele socletlee
continuă înaintarea lor contra Oermanilor pe patru fronturi.
Franţa se Deşteaptă din
Amorţirea Ei; Va Inspira
întreaga Europă la Imptă
“Lepădăturile hitleriste nu pot fi alungate din Fran
ţa împungându-le cu ace cu gămălii, ci numai prin lupta
hotărâtă şi neclintită a poporului francez, combinat cu
invaziunea trupelor aliate şi franceze pe continentul Eu
ropei”.
Aşa scrie E. Gere într’un articol lung în Pravda,
întitulat “Franţa se deşteaptă din amorţirea ei”.
Autorul citează exemple, care
scot in evidenţă rezistenţa cres
cândă a poporului francez contra
năvălitorilor. Gere Bpune că "asta
e numai Începutul" şi "antifas
ciştii francezi ştiu că-i posibil şl
necesar a face mai ruult” v
Pildă «le Determinare
Franţa de azi, conclude artico
lul nu e Franţa din timpul capi
tulării şi înfrângerii şt nici Franţa
Vlchy-istă. Aceasta e Franţa care
s'a găsit şi a re-tnviat, plină de
determinare de luptă şl cuprinsă
de o ură inverşunată contra ti
ranilor străini.
l-a această Franţă s'a referit
Stalln, când a spus că se deşteap
tă din amorţirea ei. Operaţiile din
Africa ale trupelor americane şl
engleze au contribuit cu mult la
această deşteptare. Aceste operaţii
"crează baza pentru organizarea
unei armate franceze antihitleris
te", a spus Stalln. 81 in felul a
cesta se apropie ziua eliberării
poporului francez.
Eşecul politicei hitleriste de a
“pacifica" poporul francez şl deş
teptarea Franţei din amorţirea de
care a fost pătrunsă, va avea ur
inări serioase pentru imperialiştii
fascişti germani.
Importanţa Franţei e prea mare
ca schimbările radicale in Franţa
să nu albe ca efect intensificarea
luptelor de eliberare naţională
printre toate popoarele oprimate
din Europa.
Raniera Sacră
Redeşteptarea Franţei va acce
lera incă mai mult procesul de izo
lare a coaliţiei italo-germane şi va
aduce mai curănd momentul de ac
ţiuni decisive din partea popoare
lor insclăvlte contra duşmanilor
Val de Teroare în
Rykan, Norvegia
STOCKHOLM. (Radio)-După
informaţiile venite din Olso, httle
riştll au condus o serie de descin
deri de teroare in oraşul Rykan,
Norvegia.
După un raport al unui martor
ocular, 200 de agenţi ai Gestapo
ului. înarmaţi cu mitraliere şi pu
şti au sosit In camioane dela Os
lo. S'a dat semnalul de alarmă şl
toate întreprinderile. Incluzând ga
ra. staţia de electricitate, cinema
tografele, au fost închise.
Aruncând un cordon In Jurul
străsitor principale. Germanii au
oprit pe pedeştrt. controlând â-le
documentele. Aceasta a durat Irei
ore. Nemulţumiţi cu aceasta, ban
diţii httlerlşti au năvălit In casele
oamenilor şl au Început să Jefu
iască In dreapta şi'n stânga.
Acela, cari s au opus bandiţilor,
au fost arestaţi.
Prin Lupta Unita —la înfrângerea Fascismului Mondial
lor cel mal înverşunaţi — imperia
liştii hitleriştl.
Franţa (şi ia locul de avangardă
in Europa ocupată. Se apropie fiua
când celelalte ţări din Europa vor
urma Franţa şi vor ridica buh ba
ntera sfântă a râsboiulut de eli
berare al popoarelor, ce va mă
tura din Europa şi din întreaga
lume jugul urât al fascismului
german.
Numai Printr'o Luptă Organizată Va
Putea Poporul Nimici Blocul Defetist
Reacţionarii au năvălit Congresul al
78-lea. Clica defetistă de teapa lui Taft,
Vandenberg, Nye, Wheeler, Hoffman,
Fish şi alţii ţipă c’ăs pentru răsboiu, dar
pe de altă parte pregătesc o serie de pro
ecte, ce au ca scop distrugerea efortului
de răsboiu al naţiunei. Scopul lor nefast
e de a gâtui planul de victorie prezentat
de Preşedintele Roosevelt. Aceşti reacţi
onari, pentru a-şi ascunde planurile lor
antirăsboinice, au numit Congresul al 78-
lea —Congresul de Victorie.
E mai mult ca sigur, că dacă reacţionarii
reuşesc în planurile lor, atunci nu numai
că nu va fi un Congres de Victorie, dar
va fi Congresul înfrângerii totale a ţării.
Victoria, am repetat-o de atâtea ori, nu
vine dela »ine. Ea trebue »ă fie câştigată
ţi ea deoinde de popor.
Ia să analizăm puţin unele din pro
ectele acestui bloc defetist. Aceste forţe
vor ca conducerea râsboiului să fie luată
din mâna Preşedintelui şi înmânată unui
comitet comun al Senatului şi Camerii Re
prezentanţilor. Ce înseamnă asta? Asta
înseamnă, ca conducerea râsboiului să fie
predată în mâna defetiştilor, în mâna ce
lora, cari sunt contra răsboiului de coali
ţie al Naţiunilor Unite. Asta înseamnă a
paraliza aproape cu totul acţiunea de răs
boiu a ţării.
Dar acesta nu e unicul lor proect. Ei
mai au de gând să-şi îndrepte atacul lor
Apelurile dela Radio ale D-lui Vârciu
De câtva timp and. Vârciu di
rectorul «Orei de Radio Vârciu,
apeleasă la public aâ-l sprijine.
Breb apelului domniei sale e că
Ora lul de Radio e "indepen
dentă". Această metodă o folo
seşte cam de mult.
Dar D. Vârciu e tot atât de
Independent rum Ritnt Morarii.
Opreanu şl Zamfir. Vârciu i'a
obişnuit Râ repete scamatoria as
ta in fata publicului aproape ca
un papagal, deşi papagalul e un
mal bun Imitator.
Vârciu mai cere sprijinul pu
blicului pe baia că nu tace po
litică. Dacă ar fi adăugat fi ad
Mare Izbândă
Americană la
Guadalcanal
Cartierul Forţelor Ameri
cane la Guadalcanal. —Un
cemtinji-nl special anunţa ca
j prima ofensiva a armatei a
mericnne dola Guadalcanal
m fost incheiaiă prin captu
rarea Muntelui Aesten.
Trupelp comandate de oalone
; lul Alexander George au atacat
muntele din trei direcţii, alun
gând pe .Japonezii din poziţiile
lor fortificate ţi omorând aproa
pe 300 din oi ţi rănind un nu
' măr considerabil.
Pierderile americane, deţl dea
' tul de mari. au fost mai mici In
! comparaţie cu acelea ale duţnta-
Anlui. Aviaţia armatei ţi a ma
rinei n contribuit cu mult in a
cest atac.
Capturarea muntelui Aesten.
ultima poziţie japoneză la Hen
derson Field, face ca poziţia Na
! Uunilor Unite In Pacific să fie
: ptai solidă ca ori e&nd. Prin acest
succes, pericolul pentru poziţiile
americane in Guadalcanal a fost
înlăturată. Toate contraatacurile
| inamicului de a recaptura unele
: poziţii au fost respince.
Atacul american a fost lansat
i sub Împrejurări foarte grele ţi
\ prin desişuri îndesate. In unele
j locuri, terenul a fost aţa de rău,
i uicât a luat trei zile ca răniţii
’noştri să fie mutaţi.
Ofensiva aceasta e parte din
planul aliaţilor de a alunga ţi
! curăţl duşmanul din partea de
i vest a insulei. ,
contra muncitorimei organizate. Ei plă
nuesc să anuleze săptămâna de 40 ore,
suprimarea dreptului la grevă printr'o le
ge specială, “îngheţarea” muncitorimei
la lucru lor printr’o altă lege, suprimarea
sistemului de “closed shop” şi altele.
Ce legătură sau mai bine zis ce efect
vor avea aceste proecte, de vor fi apro
bate de Congresul al 78-lea?
Ele vor avea ca urmare: provocarea
de greve, slăbirea unităţii naţionale şi
chiar ruperea ei şi schimbarea totală a
efortului de răsboiu.
Un plan de confuzie şi defetism.
Un alt plan al defetiştilor e de a pune
capăt controlului limitat asupra preţurilor
şi lichidarea complectă a controlului ce
a avut guvernul până acum peste siste
mul de producţie al stăpânilor.
Când ţara şi nevoile poporului strigă
de s’aude până la cer ca să fie stabilit
un plan centralizat al economiei de răs
boiu, aceşti defetişti vor să producă haos
complect în centralizarea limitată ce ex
istă acum. Un astfel de plan ar arunca
ţara într’o adevărată desfrânare în cea
ce priveşte inflaţiunea, preţurile şi profi
turile marilor industriaşi.
Si pe urmă ce înseamnă ancheta pro
pusă de aceşti reacţionari cu privire la
lend-lease? Ce scop au ei? Scopul lor e
-mai sinistru decât apare la suprafaţă. A
(Cost. |M- |>»K- 2)
jectivul "cinstită” ar mal fi fost
de tolerat, dar aşa cum ni se
prealntă d-lul, rămâne o singură
conduile. K faptul că ae foloseşte
de demagogie, pentru a induce
publicul aâ-l sprijine materiali
ceşte vorbind.
Ce altk politică vrea d-lul să
mal facă. rând d-sul face anun
ţuri dubiose intenţionate con
tra unor persoane cinstite.
Ce altă politici vrea să facă.
când lasă popii carlişti să vină
in faţa microfonului să facă pro
paganda cârllată? Nu venit d-lui
şl a anunţat că "s'o spus multe
de popa Morar, dar tot ce eu
Armata Roşie Capturează
Milerovo si Baza Kamensk
Comanda Frontul
dela Leningrad
Jf * tP-'t
Wm -:A -I
MARKBH Aii KLKMRKTI
VOROHHIIiOV
Guerillele din
Polonia Active
STOCKHOLM. (Radio) Mişca
rea partizanilor creşte peste toată
Polonia. Guerilele sunt in special
active în districtele Klelce şl Lu
bin.
Timp de trei zile. a luptat un
detaşament de 40 de guerille con
| tra unui batalion german in pădu
j rile districtului Wlodawa.
Deşi. flermantt au avut trei tu
nuri şi un tanc, au abandonat lup
ta. după ce au pierdut L8 oameni.
Singura pierdere suferită de par
tizanii polonezi a fost un rănit.
voiu să spun e că părintele Mo
rar va face slujbă la biserica lui
mâine".
D-l Vârciu ar fi trebuit să vi
nă In faţa microfonului şl să
spună că cutare sau cutare popă
a fost arestat de guvernul ameri
can pentru propagandă subversi
vă şl să-şi fl cerut scusă dels
poporul la care-i cere sprijin.
SA fi spus c'a făcut-o pentru că
n'a ştiut cu cine are de-a face.
Altfel pentru d-l Vârciu credeul
american pe care-1 repetă tn fle
care Sâmbătă seara cu "One na
tion Indivisible" e numai un
“smoke-screen".
Adresa Nouă a Ziarului No
stru Este: 5856 Chene St.
Detroit, Mich, - Pl.aza 2070
® Un comunicat special anunţă capturarea importan
tului oraş Milerovo. Capturarea oraşului Milerovo e de
j o însemnătate mare strategică. E baza cea mai mare ger
j mană pe acest front şi e un ambransament (railroad
junction), ce leagă atâtea centre de Rostov si alte sec
toare.
Prin capturarea oraâului Milerovo, Armata Roâie e
in poziţie să continue ofensiva.i
nu numai contra Rostov-ulul şi
Kamcnsk, ci şi dealungul căii
ferate Sn direcţia oraşului Vo
roshilovgrad, curâţlnd întreaga
regiune până la Donetz. unde
Germani vor căuta aii reziste.
Un alt comunicat anunţA că
trupele sovietice au iniţiat o altă
ofensivă fulgerătoare la Voro
nezh şl au inaintat mal bine de
35 de mile.
Armata Britanică
lângă Tripoli
IXJNDRA, Armata a Opta
Britanică înaintează cu o iuţea
lă fulgerătoare spre Tripoli sub
comanda generalului Sir. Bern
ard L. Montgomery. După ce a
câştigat vre'o 80 de mile in Li
bia apuseană, a ajuns, când acest
articol e scria, la 50 de mile de
Sud-Estul Tripoliei.
Ţinta acestei ofensive e de ţ
contopi fronturile africane aliate.
Faţă de poziţiile franco-auglo-a
merlcane din Tunisia centrală, a
Opta Armată britanică se găseşte
la o distanţă de 250 de mile.
Ultimele lupte pentru ocupa
reh totală a Afrlcel de Nord e
în curs. Cercurile militare prezic
că Armata a Opta Britanică va
lua în curând Tripoli şi va îna
inta spre frontiera Tunisiei pen
tru a lansa un atac dinspre ră
sărit, care să la loc în arelaş
timp cu un atac din partea for
ţelor aliate dinspre Vest la Tunis
şi Blzerte.
Armata aliaţilor din Tunisia
care până acuni a avut dificultăţi
cu terenul, se pregăteşte, in
timp ce pământul se uscă, de a
lansa o nouă ofensivă.
Armata a Treia aliată, compu
să din grupul Franţei Combatan
te sub comanda generalului Le-
Clerc, e raportată a fl numai la
o diştanţă de 80 de mile de
Armata a Opta şl înaintează in
direcţia de a da mâna cu ea
sau la Tripoli, sau la frontiera
Tunisiei.
Antifasciştii Unguri Formează un
Front de Independentă Naţională
BERNA, Elveţia, Negocierile ce au început în
August trecut între diferite personalităţi publice şi poli
tice ungureşti, cu ţinta de a stabili un Front de indepen
denţă naţională şi pentru elaborarea unui program co
mun, au fost încheiate la Budapesta în seara Ajunului
de Crăciun.
După un raport din Budapesta, au participat în a
ceste negocieri doi deputaţi, fc-p ———
parţlnătort Partidului Indepen-
Pogromuri Grave
In Norvegia
STOCKHOLM. (Radio) -Pe la
mijlocul lunel Octombrie. Norve
gia fost scena unul val de pogro
muri. Proprietatea Evreilor a fost
confiscată şl toţi bărbaţii evrei
peste 15 ani au fost arestaţi şl
trimişi In lagăre de concentrare.
Vre'o două sau trei sute de mil
de Evrei au putut să se ascundă
şl să fugă din ţară. datorită soli
darităţii populaţiei norvegiene.
Printre Evreii transportat! In
Polonia sunt un număr de faimoşi
savanţi, Inclutănd profesorii Yar
oshl şi Epstein, cari au găsit atll
In Norvegia.
Un număr de demonstraţii de
protest, prin care populaţia nor
vegiană şi-a exprimat indignarea
contra acestui barbarism, au avut
loc In nenumărate orăşă. Biserica
liberă a prezentat un protest e
locvent contra acestor pogromuri.
Exemplarul 5 Cents.
Forţele sovietice au Început
exterminarea armatei germane,
prinsă intr’un “vulsan de flăcări’*
in faţa Stallngradului. Ofensiva
pe întregul front sudic e atât de
puternică, încât armata germană
e cuprinsă de o panică nemaivă
zută până acum. Se aşteaptă ca
Stalingrad aă fie eliberat com
plectanienle in câteva zile. In o
raştil propriu, comunicatul so
vietic indică că intre 7o şi 80
mii Germani sunt înconjuraţi de
un cerc de oţel sovietic şi scă
parea lor e imposibilă. Trupele
sovietice au alungat inamicul din
câteva străzi şi au capturat un
număr de dealuri fortificate.
Bombardarea artileriei sovie
tice a devenit aşa de intensă, !n-
BILKTIN
In momentul când ziarul
merge In paginat, primim un
buletin că oraşul Leningrad,
ce a fost ţinut impresurrat timp
«le Ut luni de zile, a fost libe
rat «le lanţul asediului de tru
pele sovietice, sub comanda
mareşalului Klementl Voroşl
lov şl a mareşalului Gregory
li. . Zukov, “salvatorul Mosco
vei”.
Buletinul a anunţat că Ar
mata Itoşic a rc< apt ural ticlilu
«'sselgurg, vechea fortăreaţă
rusească, situată 28 de mile
Kat de Leningrad. Un alt co
municat special anunţA, că Ka
mensk, o mare bază germană,
88 «le mile Nord «!«• Rostov a
fost r«*capturată.

xml | txt