Newspaper Page Text
VLADIMIR ILITCH LENIN SAmbitA, 30 l«nm»rie, 1943 \n\n Pagina 2 Campania de Bonuri Pentru 'Tancul Nowak" Trebue Să Fie Accelerată In numărul trecut al ziarului nostru am publicat declaraţia Comitetului de Stat al Ordinului Internaţional al Muncitorilor din Michigan in cazul senatorului Stanley Nowak. Datorită instigaţiei defetiştilor de-al de Gerald K. Smith. KKK. departamentul de justiţie l'a împrocesuat pe senatorul Nowak. "Scopul lor a fost să rupă frontul antifascist şi să slăbească contribuţia la efortul de răsboiu al ţării şi să atace drep turile cele mai elementare ale poporului din Michigan”. Răspunsul Poporului Poporul a răspuns răspicat la pro vocările reacţionarilor, prin organizarea unei campanii de apărare, care va cul mina in anularea împrocesuării. Dar or ganizaţiile de masă au iniţiat încă altceva. In loc să cază victimă acestor provocări tendenţioase, au iniţiat o campanie de cumpărare de bonuri de răsboiu în onoa rea senatorului Nowak şi pentru a cum păra un tanc, cu numele de "Tancul No wak". Poporul romăn american, in special muncitorimea romănă americană din Mi chigan, care are cunoştinţă de patriotis mul şi activitatea senatorului Nowak în interesul poporului, ar trebui să răspundă cu aceia.ş vigoare şi devotament la aceas tă campanie ca şi ceilalţi muncitori. Americanii de origină poloneză, grea că, ungară, israilită, rusă, etc., au şi cum Duşmanii Se Prepară Să Rupă Legea de Lend-Lease Pe altă pagină publicăm u.n raport dela Office of War Information, cu privire la activităţile departamentu lui de Lend-Lease. Acum câteva zile, capul acestui departament. Dl. Ed ward R. Stettinus a făcut următoarea declaraţie, pri vitor la lend-lease şi Uniu nea Sovietică, “Poporul Uniunei Sovie tice”, a spus d-lui, a condus până acum lupta lui admi rabilă contra Naziştilor cu armele sale proprii. Fratele Măniţ A Promis şi A Făcut; Am Vrea Să Auzim dela Alţi Membrii _ Fratele Măniţ, în numărul trecut al ziarului şi-a exprimat aprecierile sale pen tru noul format al ziarului, şi a promis că “Eu mă oblig că de acum într’o lună voiu face 5 abontfnţi noui şi 5 reînoiri”. Putem anunţa că, nu numai că n’a lu at o lună dar nici măcar două săptămâni, că fratele Măniţ şi-a şi îndeplinit, prima parte a promisiunei. Dânsul a adus în a ceastă săptămână 5 abonenţi noui. Noi îl felicităm pe fratele Măniţ şi îi mulţumim pentru sârguinţa cu care a ac tivat ca să-şi manifesteze în mod concret sentimentele sale faţă de organul popo rului nostru. Problema cu Reştanţierii Dacă in fiecare oraş s'ar găsi un nu măr de activişti, care să aibe grijă, că un ziar muncitoresc poate să se menţină şi să progreseze numai prin abonamente şi donaţii, şi să pună aceste convingeri in practică, atunci numărul abonenţilor ar creşte mereu şi numărul reştanţierilor s’ar reduce la minim. Vrem în special să subliniem activita tea cu reştanţierii. Munca aceasta nu e considerabilă, dacă în fiecare societate, un număr de activişti ar lua fiecare câte doi sau trei reştanţieri şi să-i viziteze i mediat ce primesc lista dela sora Mila, administratoarea ziarului. O activitate prompta in această pri vinţă are efectul că abonentul e ţinut în regulă şi ziarul nu i se opreşte şi în a celaş timp, reduce cheltuelile la admini* straţie în mod considerabil. Cooperaţi Pentru Victorie Căci in loc de a spesa bani cu scri sori repetate, oai*e aceşti bani n'ar putea Românul American THE ROI'MANIAV-AMfcRICAN Published by The HntmiHliUtii-American i’iiblisliing Association (Incorporated) * Entered as Second Class Matter at the Post Office «I Detroll. Mich., under the Act of March 3, 1579. Redactată de un Comitet H. MIKARI, Managing Editor M. MILA, Business Manager PunUSJTED WEBKDY In Statele Unite pe an |3.00; ....... fi luni t.sn In străinătate pe an ţi.oo; ...... G luni Ş2.00 "ROMANUL AMERICAN" •MM Clime Street • Detroit. Michigan părat bonuri sub uuspiciul acestei catn panii în valoare de mii de dolari. Cetăţenii americani de origină română au contri buit la alegerea senatorului Nowak. Ei ar trebui să contribue la apărarea lui, cumpărând bonuri de rxsboiu pentru “Tancul Nowak”. Fiecare un Bon de Răsboiu Să nu rămână un singur membru din Ordin din Michigan şi nici un singur mun citor, care să nu cumpere măcar un bon de răsboiu sub auspiciul campaniei or ganizată de Ordinul nostru din Michigan. O astfel de acţiune e patriotică, e în in teresul ţării şi al muncitorimei. Cum spune declaraţia comitetului de stat: "Ofensiva contra hitlerismului se des făşoară repede— ofensiva de care defe tiştii şi coloana a cincia se tem mai mult ca de orice. Haideţi să complectăm cam pania de Bonuri de Răsboiu pentru Sena torul Nowak cât mai iute posibil, ca Tan cul Nowak să ajute la distrugerea bar barilor nazişti”. CinV dragi cititori, s’ar ţine înapoi dela o astfel de activitate? P. S. Fiecare membru se poate adresa secretarului societăţii respective sau să se adreseze direct oficiului de stat al Ordi nului la: 1. W. O. Room 305, Hofmann Building, Detroit Michigan, sau la pră vălia Soehachewski, 7100 Michigan Ave. în ficare Joia seara dela 7 8, unde sena torul Nowak personal vinde bonurile. "Dar ajutor prin lend lease ce se dă Rusiei e in creştere intr’o măsură pro nunţată. Acest ajutor va de veni mai mare Încă în 1943”, a promis dl. Stet tinius. Se ştie că ori ce bucată de armă ce trimitem Arma tei Roşii e pusă imediat în lupta contru hoardelor hit leriste. Noi am trimis până acum Uniunei Sovietice 2.- 600 aeroplane, 3.200 tanc uri şi 3J.000 camioane. De asemenea am trimis alimen fi folosiţi, ca să ne permitem a publica din când in când ediţii speciale, cu material cuvenit ocaziei? Si în acelaş timp a-i ga ranta ziarului o stare materială satisfă cătoare. I)ar lucrul ce trebue totdeauna re ţinut e că o reînoire la ziar valorează cât doi abonenţi noui, din punct.de vedere de influenţă. Căci un abonent vechiu devine un prieten al ziarului şi un răspânditor al programului său antifascist. De aceia noi sperăm, că fraţii şi su rorile din societăţile noastre vor lua ace astă chestiune în mod serios şi vor co opera cu administraţia ziarului, ca în felul acesta să contribuim la efortul de răsboiu al naţiunei. la victorja aliaţilor 1 şi la eli berarea popoarelor subjugte. Delo Cititorii Nostrii Fratele "Anonim A Trimis Prima Donaţie Promisă Detroit. Mlch. Onorată Redacţie: Cu bucurie am luat la cunoştinţă lămuririle date de d-tră in numărul trecut căci formatul pre zent al ziarului e decis să rămână permanent— natural, fiind condiţionat de chestia financiară. Eu. după cum v ani promis vă aliturez aici $5. cari vâ rog să-i consideraţi ca primul “Install ment" pe cari «tă-i aplicaţi pe luna lanuarie. Vreau să felicit şi pe fratele N. Măniţ pentru iniţiativa de-a face abonenţi noul. mijloc care e unicul şi cea mai sigură garanţie pe care o ar pu tea avea un ziar muncitoresc. Dorlndu-vă spor şi succes. Un Anonim Şobolani Au Fost şi Rămân Chicago. 111. De un timp încoace, agenţii lut Hitler tşt schimbă locuinţa. Se mută dltitr'o vecinătate la alta şl cam depărtlşor. De e ruşine pentrucă vecinii nu mai vor să vorbească cu ei. De aceea să mută undo nu-i cu noaşte nimenea SI acolo işl vor ţinea gura şl nu vor mai lătra in favorul lul Hitler. Dar unde o fi ei, poporul să fie de veghe, căci şobolani au fost. şobolani vor râmăne. 1 1. te, medicamente şi alte pro vizii. Dl. William Chaplin, co respondentul ,dela Interna tional News Service a spus acum câteva zile că trans portul total de lend-lease ce am trimis Uniunei Sovietice este egal cu ceeace pierde Uniunea Sovietică într'o săptămână sau două de lup te violente. Totuşi, nu încape nici o îndoială că am contribuit măcar într’o măsură la lo (Cont. pr pag. a) Românul American A Murit în 21 lanuarie, 1924 " jIMHH. / : .\ flip ' ~®. *B^Sb‘ late H '.RIIgBIHgK.V, -. fTj&i ‘‘\ ' O? îl- «0® % J S’au împlinit 19 Ani dela Moartea Marelui Vladimir Hitch Lenin In luna aceasta, adică in 21 lanuarie, s’au împlinit 19 ani dela moartea fondatorului primului stat muncito resc din lume— Uniunea Sovietică. Numele acestui geniu al omenirii e Vladimir Ilitch Lenin. Luptătorii dela Stalingrad, cei dela Leningrad şi dealungul frontului de 2.000 de mile— intregul popor sovietic - an dat dovadă de un®- eroism şi o tenacitate, ce i-au in* scris pentru totdeauna In inimile celora cari vor să trăiască liberi. Si acest eroism şl tenacitate vin (lin itispiraţiu şi învăţăturile lui Lenln. Sul) baniera acestei figuri nemuritoare a omeulret şi a ele-* vului său admirabil Stalin. Uniu nea Sovietică a fost prezervată şi întărită dealungul celor 25 de ani de existentă şi de luptă. Sub această banieră glorioasă, a dat dovadă poporul sovietic lumei în tregi cum se luptă pentru patria lui şi pentru eliberare naţională. Arma cea mei puternică a sta tului sovietic, in timp de pace ca şi acum in timp de răsboiu e Le- \ nismului. Leninismul e suma to- j tală a geniului lui Lenin, ce a în- | vătaf el dela predecesorii lui, ce a J învăţat dela muncitorimea mon- • dială şi ce a dat el lumei. pentru I ca fascismul şi exploatările de om j pe om să fie stârpite, pentru ca I omul de rând să-şi asume rolul j său de creator liber. Când Uniunea Sovietică a foßt , fondată, "savanţii'’ lumei şi presa atotputernică au dat un verdict că.în câteva săptămâni "experien- : ţa" aceasta va fi uitată. I)ar Uniunea Sovietică a durat. : Astăzi această “experienţă". îm preună cu frontul mondial al Na- ; Hunilor Unite, a devenit funda mentul şi "speranţa civilizaţiei" in lupta omenlrel contra barbaris mului fascist. Ideologiile coaliţiei Naţiunilor Unite se deosebesc. Dar lupta co mună pentru existenta naţională, pentru democraţie, pentru un vii tor mai bun şi pentru principiile Hrisovului de pe Atlantic le uneşte ijitr’o mare fraternitate şl tinde din ce in ce mai mult a cimenta Naţiunile Unite intr'o strânsă şi puternică coaliţie militantă, poli tică şi militară. La această a 1 9-a aniversare de la moartea lui Lenta, antifasciştii din lumea'ntreagă şi muncitori “Mai Curând Să Mor cu Evreii Decât Să Trăesc cu Naziştii” » Revista daneză scrisă in lim ba engleză la New York "The Danish Listening Post" sub tit lul de mai sus dă unele informa ţii cu privire la chestia evreeuscă In Danemarca. Printre altele vorbeşte despre atitudinea păstorilor. “Păstorii dnni'zi n'ait frica să se declare in mod deschis cum găndesc ei. Un preot e capul u ttel biserici importante la Copen hagen. a spus unei clase de con firmare de recent: “Noi n'avem libertatea de a discuta politică Alcf • . . . ilar cu toate acestea mea internaţională plăteşte oma giu fondatorului şi creatorului statului sovietic. Antifasciştii ţi muncitorimea vor face eforturi de ia aprecia mai mult invăţăturlle , lui Lenin, cari au ajutat #1 ajută in lupta pentru independenţa na ţională. pentru distrugerea pră (lainicului imperialism fascist, pentru întărirea coaliţiei Naţiu nilor Unite a Statelor Unite, Uniu nei Sovietice şi Marei Britanii, pentru o unitate invigorătoare a clasei muncitoare, care să-ţi poată Îndeplini misiunea ei istorică in acest răsboiu patriotic. Statul nazist, in efortul său de a grăbi victoria cucerirel jefui toare a luinel. a creat legenda In vincibilităţii naziste. Agenţii fascişti, a duela coloană de pretutindeni au utilizat această legendă nazistă, dar Uniunea So vietică. prin învăţăturile moşteni te dela l.enin ţi calităţile superbe de conducere politică, economică ţi militară ale lui Stalin, a dis trus legenda invincibilităţii na ziste. Si acutn. când poporul sovietic ţi muncitorimea dtu Întreaga lu me, comemorează a 19-a aniver sare dela moartea acestei figuri nemuritoare. Armata Roşie ţi po porul sovietic păţeşte cu paşi re pezi spre victorii decisive, ce vor rezulta in distrugerea complectă a duşmanului bestial ţi eliberarea grădinei sovietice, ce a fost sădi tă cu seminţele roditoare, ale le ninismului. Si In acest proces grandios de I eliberare, prin lupta unită a coa liţiei 'Naţiunilor Unite, in frunte lon Statele Unite, Uniunea Sovi i ttcă ţi Marea Britanle. popoarele ! iubitoare de libertate vor ieşi victorioase ţi o nouă eră a omu lui de rând va fi stabilită, unde fraternitatea popoarelor şi a na ţiunilor va deveni un fapt mon dial. vremi «A n|iuii, <‘A mul curând aş nmrl cu Kvreli dccâl lr*e»c iii Naxiţtil. Dhi'l «• vrc’umil, ra re n'a înţeles re ani spus, o voiţi repeta cu bucurie". Un păstor Intr'un sat * dane* a făcut o predică asupra luptei ! curajoase a blserlcel danele. sco ţând in evidenţă că episcopul Bcrggrav e un martir. Păstori»! arătat piiroblenllor săi că Cre ştinătatea şl Naxisinul sunt difţ manl InverşuQatl şi că creştinis mul n'are nimic In comun cu barbarismul naslst, îndemnând publicul că rămână ferm In lup ta contra năvălitorilor naxiştl. Uri Corespondent al Marelui Ziar PM Are un Interview cu D. Earl Browder Nulii Reducţiei. • fu corespon* (l<-nl ui /Jurului “l'M” din New ' York u uvul un Interview eu IM. | Kurl lliimilit. ueereturul general ui Partidului t'oiiiuniut din Mia lele l'nitc. Chestiunile tratate in aeeul In* > tervieiv sunt de Interes general ţi iiuel)- din ele, suntem biguri, ar interesa, lii particular. |>e citllo- Hi noţtrii. Ik' liceen redăm inul jo» o U'u- > ilueere a unor chestiuni Irutate de : and. Browder in lntervlew-ul men- ! (ionul mul num. < Ik'nlliiiii'ii tratată inul Jon prl- I veţte relaţiile intre l'idunca Mo vleticft ţi Slutele Unite ţi rolul i Inimici Sovietice iu Europa de după rAHbolu ţi cliestiu nuţionnlA. Chestia Colonială Urowder: Imperiul colonial ţi autodeterminare sunt incompatibi le (nu se pot împăca -N. R.) Drep tul de autodeterminare pentru to ate popoarele, afirmat de Hriso vul Atlanticului, înseamnă drep tul fiecărei naţiuni de aşi deter mina soarta ci ţi de a-ţi conduce singură afacerile el interne He înţelege dela sine cu asta e iu complectă opoziţie cu concepţia de dependentă ţi subjugare, indi ferent sub ce formă cultivată ar fi ea. ţi care este esenţa tuturor imperiilor coloniale. r-opoare ţi naţiuni nu pol ri su puse dominaţiei coloniale de o oarecare mare putere ţi in acelaţ timp să fie libere ţi independente. E. deci. clar. cu dacă principiile Hrisovului de pe Atlantic ar fi să fie aplicate atât ca un Instrument de victorie u răsboiulul cât ţi ca o bază in perioda de după răs bolu. pentru un program de re construcţie paşnica, atunci Na ţiunile Unite trebue să garanteze i eliberarea promptă a popoarelor coloniale. Aceasta va necesita in mod natuval colaborarea cea mai 1 strânsă intre cele patru mari pu- I teri - Statele Unite. Marea Brita | nie. China ţi Uniunea Sovietică j ca coaliţie de conducere ţi centrul ' de organizare al Naţiunilor Unite. Ne îndoim cu totul, dacă astfel de naţiuni ca ludla ar consimţi la un guvern, care nu e o expresie di roctă a voinţei naţionale. Pe de altă parte, in cazul unor ţări din Africa, unica aplicaţie interimară (prbvizorle - N.R.) ă principiului de autodeterminare pare a fi un fel de supraveghere ţi călăuză din partea Naţiunilor Unite, până ce. treptat, treptat, principiul de au todeterminare e complectamente | aplicat. întrebare: .S ar aplica aceasta ţi la Orientul îndepărtat? Răspuns (Browder): Nu sunt prea sigur de Paciflciul Sud-Vest Majoritaleu proectelor curente nu sunt practice, peutrucă nu iau in consideraţie mişcările proprii na ţionale ule popoarelor. Pe de altă parte, planul republice! <common wealth) olandeze nu e in reali tate altceva decât o stare de luc- ( niri. cum a fost înainte de râs boiu. China, natural ţi-a - stabilit deja suveranitatea at, in focul răsboiulul de eliberare naţională. In cooperare ca Naţiunile Unite, ea iţi va câştiga complecta el In dependenţă naţională ţi dacă iţi consolidează unitatea ei naţiona lă. va puteA. fără nici o tndoiolă să garanteze ţi să - ţi menţină su veranitatea ei ţi să ocupe un loc de frunte In perioada de după răs boiU. scutita de orice opresiune imperialistă. întrebare: Nu faceţi nici o deo sebire Intre “Imperiu" ţi “com monwealth”? ltăN|iuns: Fără doar ţi poate câ-i o deosebire, dar -o republică ce-i impusă e ca ţi un Imperiu. O a devărată republică (common wealth), ce se deosebeşte de “ifn periu" poate exista numai intre membrii liberi ţi egali al unei a devârate usociâţlUui voluntare; altfel, ce-i republică In formă, <j numai o muscă pentru un imperiu in conţinut. , Relaţiile Intre I HA ţi I'RHH Browder : Relaţiile noastre cu Uniunea Sovietică sunt bazate pe prietenia naturală a popoarelor din ambele ţâri ţi intărlte de In teresele noastre comune in răs bolul pentru distrugerea hltlerls mulul ţi organizarea păcii de du pă răsboiu. Des voi tarea pe mai depHrte a acestor relaţii, deptnde de atitu dinea noastră in ceeace priveşte cooperarea Intre o tură capitalistă ţi una socialistă. lii momentul de fata. ne ferim de această chestiune in gftndtrea publică ţi printre cercurile de con ducere ale acestei ţări. Formula generală folosită, e că noi putem colabora cu Uniunea Sovietica, peutrucă nu e In realitate o ţară socialistă ţi că e In curs de a se reîntoarce la capitalism ft limpede, că relaţii bune (in tre aceste două tari - N. R. i mi >- , ' .V® , ropp*** jfe ■ KAKI, imoWDKIt pot fi bazate pe astfel de iluzii, fiindcă Uniunea Sovietică nu se întoarce la capitalism, după cum Statele Unite nu vor udoptu siste mul socialist in perioada imedia tă de după răsboiu. Ducă această ţară nu-i in sta re să privească aceasta chestiune in mod limpede şl fără prejudiţu, atunci prospectele sunt slabe pen tru stabilirea unei cooperării de lungă durată intre aceste două ţări • o cooperare atât de vitala ţi necesară ţi iu acelaţ timp atât de posibilă. Xecesitatca ('elaborării Uniunea Sovietica, de mult a dat răspunsul afirmativ la acea stă chestiune, in special în ceeace priveşte cooperarea cu Setatele Uni te. ţi Rstu indiferent de nutura regimului intern. N'avem nimic de câştigat prin ignorarea greutăţilor ideologice involvate. Înmulţirea ace stor greutăţi, se datoreţte faptului că se găsesc secţii reacţionare în Industrie şl printre bărbaţi de sea mă. cari interpretează recunoaş terea acestor fapte irevocabile (ce nu pot fi schimbate) ca un peri col socialist pentru această ţară. Ca atare, conclud ei. că orice aso ciaţie cu Uniunea Sovietică e o pri mejdie pentru privilegiile lor. Necesitatea colaborării e atât j de aparentă. încât e de sperat că se va putea trece ţi peste aceste prejudlţii adânc înrădăcinate. Există o mare parte a Europei, care într’o lume liberă va colabo- Sovieticâ, in special cu scopul de ra foarte de aproape cu Uniunea a asigura o pace justă ţi durabilă. Europei, nu-1 încă clar ce orien tare vor lua. Unele se vor orienta spre lumea capitalistă, in special spre Marea Britanle ţi Statele U nlte. Dar aceasta ar trebui să fie aranjat tot pe principiul de auto determinare in mijlocul unui si- Defa Postul de Radio al Alianţei Românidor Americani Din Săptămâna Victoriilor Naţiunilor Unite din 16 lanuarie Timp do mai bine do 16 luni Leningrad cu tot ce reprezinţi! pentru Uniunea Sovietică a fost împresurat. Ceeace a indurat po porul din Leningrad şi ostaşii Ru şi e aproape de necrezut. Dar a cest popor şi glorioasa lui arma tă a găsit puterea in convingereA lor să spargă impresurarea, cap turând vechea fortăretţu Schlus selburg pe lacul Lagoda, deschi zând şoseaua pe uscat ce duce la Moscova. Bucuria simţită de poporul din Uniunea Sovietică o simţim şl noi, căci victoria nu e exclusivă a aliatei noastre dela răsărit. Ba e victoria iutregei lumi civilizate. Dar victoria nu e numai la Leningrad. B de-a lungul fron tului de 2000 de mile. La Lenin grad şi Stalingrad armatele hit leriste Încep a fl nimicite, sunt cuprinse de panică, fug şi se predau, iar acele susţinute de banditismul şefului lor rezistă. Dar rezistenţa lor isvoreşte din ‘nebunia disperată a unui crimi nal. Soarta lor e aeeiaş — nimi cirea. Dlr. cele 22 divizii prinse In capcana Staltngradului, ceeace a mai rămas din ele. armata so vietică continuă să le anihileze stu să le ia ca prizonieri. Si in timp ce ia loc această anihilare şi impresurarea Leningradului e ruptă, alte ofensive Încep, se des voltă şi înaintează. Cade Mllerovo In Valea Donu lui, ofensiva incepe ia Voronezh Înspre Kharkov şi Kursk. Armata Roşie la Kamensk. ambranşa mentiil important ce duce la Ro stov. Zeci şi sute de oraşe captu rate in Caucaz Veliki Lukl, ba za strategică din Nord e captu rată de trupele sovietice şl gene ralii dela radio refuză să admită, dar comandanţii aliatei noastre dela răsărit nu-l bagă in seamă. Comanda lor e: Înainte! înainte spre frontiera Letoniei, inainte mumii de securitate colectiva, fără a încerca Impunerea - in orice par te a Europei • a unul l'Cglm pre i determinat din afară. Noul Orientări I Clue a studiat Europa ştie ci [ sunt anumite secţiuni in Europa, , I ce au tendinţe clar socialiste. A- I v&nd libertatea de a-şi determina forma lor proprie de guvernământ, iele şi-ar stabili o formă oarecare ; socialistă sau o formă oarecare ae | republică populară. Intrcburc: Care sunt acele ţa- Răspuns: Unele dlu Europa ceu trulă şl de răsărit. întrebare: Alăturea de Unlunoa i Sovietică? ItăMpuus: L>a. Incluzând Cerma n iu. întrebare: Si Polonia? Răspuns: posibil. Nu | vreau să prezic pentru aceste ţări un regim socialist, modelat după | Uniunea Sovietică. Cred că dife rite forme de regimuri Interne vor lua fiinţă, bazate probabil pe des voltarea fronturilor de eliberare naţională in ţările ocupate, dar ele ar fi clasificate după concep i tia reacţionarilor americani de o , singură culoare - un roş stră j lucit întrebare: Dar tot aveţi in g&nd entităţi (statei naţionale? Râsunps: De sigur. Dlstruge i rea Axei va produce o renaştere de 1 aspiraţii naţionale, cu at&t mal mult cu cât ele au fost supuse u nei perioade de supreslune. întrebare: Aceasta ar Însemnă că o ţară ca Cehoslovacia ar con ! tinua să existe? Răspuns: Nu mai încape nici a îndoială. Naţiuni nu pat fi dlstru -1 se. De multe ori. ele supravle ' tulesc sute de ani de supreslune. ! SI ne putem aştepta că popoarele i Ceh şi Slovac vor menţine uniu nea lor fraternalâ, de data acea sta insă. pe o bază de complectă | egalitate. întrebare: Ce i cu Kinlanda? ItiCsupiis: Finlanda a primit In dependenţă naţională delH guver nul sovietic. A fost separată de Uniunea Sovietică numai prin in tervenţia forţată a armatelor ger mane şl cred că relaţiile Intre Pld -lan iţa şi Uniunea Sovietică se vor stabili pe o bază de o prietenie şl colaborare foarte strftnsă. odătâ ce intervenţiile străine vdr fi eli minate şl poporul finlandez va avea permisiunea de a-şi Uprâvl socotelile cu Qulslingiştii lui băş tinaşi. spVe Ucraina, spre Kharkov, spre i Marea Neagră, spre nimicirea to | fală a hoardelor hltleriste şt fe [ liberarea popoarelor subjugate. Toată presa Naţiunilor Unite i şi prt'sa clandestină a popoarelor j asuprite se bucură de bucuria vic ! toriei aliatei noastre dela răsărit. Până şl presa duşmană din sânul i Naţiunilor Unite, acea presă vân dută, care prefferă mai curând o pare negociată decât o victorie deplină a Naţiunilor Unite, e si lită să admită că armata "invlh i cibilă" (de neînvins» â ltil Hitler şi a sateliţilor lui a devenit o armată in retragere, o armată cuprUr * de panică. Duşmanii sunt siliţi să admităS dar cu ce durere şi in aceiaş timp cu ce batjocură. Duşmani pot ti pa: ei pot complota alte complo luri. dar poporul —poporul din I toate ţările lumel e victorios pitit j victoria Armatelor sovietice. PO - porul e bun bucuros in bucuria poporului Rus. Acesta e faptul {important din săptămâna Aceasta I şl racordat de întreaga presă. Dar in această săptăftiAnA tre i bue să mat înregistrăm şi âlte { veşti hune pe alte frpnturl. La j (luadalcanal. forţele americane | Înaintează. Prima fază a ofensl -1 vei din Africa ia sfârşit; arntalâ Azi ni se comunică că şl Tri poli a căzut In inAlnile noastre. ■ iii.i-T—Mnrif-T» britanică a reînceput ofensiva şl i înaintează cu paŞl repeţi spre : Tripoli, in timp ce aviaţia brita nică şl cea americană bombar , dează Berlinul. Sperăm câ aceste acţiuni nu sunt decât prepara tive pentru acţiuni mai mari şt mai decisive In Apusul şi sudul Bnropci. Petitril noi Americanii de o rigiiiă română, aceste victorii ne însufleţesc, pentrucă ştim că fra ţii noştri de pe frontul sovietic, in loc să se supună eomandn (< 'out lunare pe pag. 4 )