Search America's historic newspaper pages from 1756-1963 or use the U.S. Newspaper Directory to find information about American newspapers published between 1690-present. Chronicling America is sponsored jointly by the National Endowment for the Humanities external link and the Library of Congress. Learn more
Image provided by: Central Michigan University, Clark Historical Library
Newspaper Page Text
Hitler Cere Carne de Tun Lui Antonescu şi Călăul Satisface Stăpânul Nazist tir Vulrriu CrlţHll , MOSCOVA. Când mareşalul Antonescu a vorbit la Chişinău, a făcut următoarea declaraţie importantă: “Noi am participat pe deplin în acest răsboiu şi nu cu sa crificii mici. Vom continua să urmăm acest drum ales". Această declaraţie poate surprinde numai pe aceia cari au sperat că agenţii români în serviciul Berlinului 'vor fi tras concluziile corecte pe baza dezastrului recent drpr frontal sovteto-genMUL in-® r—-ţ The Roumanian American, Detroit, Mich , May 8, 1943 losif Stalin j ’.ate aviaţia, ce urmăreşte |*e Ger -1 inanl in fugă şi retragere. Dar cu toate astea. înaltul Co s mundament German continuă să I -eînforţeze (rontui tunisian. Deşi •irie că totul e pierdut pe acest | rotit, el transporteuză trupe şi ] echipa mont. ce vor suferi uceeaş toartă cu şi celelalte trupe şi e | clilpament. Totuşi întrebarea se naşte: de ce face înaltul Comandament a- I cest lucru “stupid"? Scopul e strategic. In felul acesta, el speră să ;i mane ziua Invazlunei rum- IM'ito. înaltul t'oinundament ina mic e convins că aliaţii nu vor deschide frontul al doileu în Kii rtipa până ce Tunisul nu va fi cu lotul curăţit de trupele existe. Cu această s|H<ranţă in buzii , nar, generalii nazişti se pregătesc să ineerce ultima lor ofensivă |>c frontul tic răsărit. .Acesta e jo cul lor strategic. De aceea devine cu atât ntai mult necesar ca odată cu succe- I sete obţinute in Tunis, să inva ! dăm Europa, ca să prevenim pe generaijl nazişti sa mal poaţă lua ] Iniţiativa. PE PRONTIL Kt'BAJi Pe frontul Ktman. artileria so vietică a deschis un bombarda ment violent asupra poziţiilor na ziste. Activităţi de recunoaştere iau loc In celelalte sectoare ale frontului sovleto-german. Activitate intensificată se obsr vâ pe cele trei fronturi nordice: Smolensk, Dacul Ilmen şl Volk hov. Germanii au admis pierderi strategice in regiunea Novoros slsk. Ei au evacuat fortăreaţa Krimskaya. 17 mile nordest de I). It 2.0fl Ana Bogdan 1.00 Dan Sherb 1.00 Sânt Chlovlca 1.00 | Steve Micu 1.00 lânii I Ram ba 1.00 j George Dordea 1.00 James K. I.cwis 1.00 Alexandru Copariu 1.00 Victor Dopcea 1.00 John Moldovan 1.00 John BoleH 1.00 Lazar Gergel 1.00 Tralan VlJole 1.00 S. Rlba 1.00 Nlck Rosala 50 Paul Bortan 50 John Oltean 50 George Maruster 50 Steve Pelsea .50 V. Annapon 50 John Kothman 50 John Moraru 60 Akron. Ohio John Ban | 5.00 Sam Moldovan 5.00 John Chester ~ .. 5,00 John Suru 5.00 Vaslle Balog 2.00 John Andor .. .. 2.00 Pavel Flllp .. . . 2.00 John Krieger 2.00 Nlck Vello t 2.00 P. Kudla : ~.. 1.00 Mas tir j, Ohio Nlck Strola $ 6.00 Belleville, sllch. Frank Sonoc $ 2.00 Windsor, Ca naţia Atex Rosnovan .$ 2.00 Nlck Coama 1.00 Total pAnA la data ■ praaentA 9342.00 \n\n Recrutaţi Membrii şi Mem bre in Societăţile din IWO Clădiţi Pentru Victorie I Voi. XXX; No. 19 AXA FASCISTA IN PREAJMA DEZASTRULUI IN TUNIZIA Minerii Minerii Se Duc înapoi La Lucru Minerii au răspuns la che marea comandantului su prem. reintorcându-se la lu cru şi respingând linia defe tistă a lui Lewis. John L. Lewis a fost silit să bată Ir retragere. Minerii şi-au dat seama că Lewis i-a indus in e roare eu privire iu atitudinea gu vernului. In realitate, guvernul a consi derat cerinţele muncitorime! de mult timp. insă Lewis şi stăpânii au respins soluţia recomandaţii de agenţiile guvernamentale. Uarantia suplămânei de lucru cu plată suplimentară pentru a 6-a zi de lucru (oare e In dis cuţie acum. a fost prima dată sugestionată de lckes. cu c&teva luni înainte şl apoi recomandată de d-na Perkins, ministrul mun cii. Si această recomandat, ie a fost acceptată de War Labor Board ţi inclusă In propunerile lul Steelman pentru un contract anual de lucru de 52 săptăm&ni. l«ewis şi stăpânii minelor au res pins aceste propuneri ai acum du pă pierdere de timp a> pierdere in bani pentru mineri, e luată ca o bază de soluţie a doleanţelor minerilor. Krhoiil \ xel Asta înseamnă că o ţinută cores- 1 punz.it oare Intereselor munclto- j rftor şl în conformitate eu unîfitl tea naţională ar fi răatlgat pen- I tru mineri ceeaee e considera l s- J rum de guvern a> muncitorime ca bază de soluţie. Dar lamis. urinând politica de bancrută de fetistă, a căutat prin aceasta să aducă pagubă alât muncitorime! căt şi efortului de răsboiu ai na ţiune!. Nii degeaba au ţipat apr», bare radio-urile naziste şi fascia •C. când Lewis a comandat ca ! minerii să părăsească minele.. Dar minerii, deşi au ascultai vocea patriotică a Preşedintelui şl şi-au arătat încrederea in |h>- (t'onf iiiiiure pe pag. I) Sute de Persoane Condamnate la Moarte’n România WASHINGTON. (OWI). Ziarul Donau-Zeitung din Belgrad, Yugoslavia, sub control german, a raportat de curând că 95 persoane au fost arestate în Bucureşti, a cuzate că ar fi complotat în contra guvernului răspândeau propag» udă anti-gorniană ţi an tl-i tai lună. ° ediţie recentă a starului “Timpul", din lliirim-şfpublică ştirea it «l«- curând un număr maro «!«• in-rsoane au fost rondam «ale la moarte şl executate sub motivul eă. Ilegal, posedau arme. /.larul adaug*. că Mlniatrul «le Inlrtrnc a atras atenţia populaţiei «•* autorii Al lie vor lua măsuri w vitv contra celor «ari. clandestin, posedă orice fel «|c arme. Hpune totodată, cft ofiţerii şi soldaţii români earl la înapoierea de pc front nu au predat Imediat armele ce le aveau, vor fl împuţ eaţi Imediat, fârâ a fl mărar Ju decaţi. Ziarul adaugă că frlea eă România va fl InvtnaA. cft va pierde râslmlul, ne întinde din ca in ce mai nmlt In toate cer curile populaţiei româneşti. După cum resiiltâ şl dlntr'iin alt siar bucureştean, anume Ku chareatcr Tagchlat. dispoziţia şl starea sufletească a soldatului român este de multe ori la fel cu aceea a rudelor sale pline de des oâdâjde. deşi departe de front. Românul American Resping pe J. L. Lewis ; Răspund la Apelul lui Roosevelt Hitleriştii Măcelăresc pe Soldaţii URSS ■ j r: ”2^*SSn^i^i4sK'^(siOlBS^% . . ■ CJHHHHHBL. Omoruri ■» ina*»« «oiiom* oi- nas'ţti a mm «ic mult t'nut» NmlmU faţă de Mililnţll mvlrtirl capturaţi pe frontul tir răsărit. fotografia urată corpuri tir soldaţi smtrliti capturaţi tir Na/lştl la Zimovnlki. luai târxiii recucerit tir armnlrlr ruseşti. sa o avem acuma "Hilar din gura calului'', că acei cari au ales dru mul trădării naţionale pol dure tara tot mai adânc in acost abis. dacă manşele, udieft poporul, nu şi ia responsabilitatea soar tel tâ rli in mâinile lor. larăşi Carne «le Tun Hitler cere României in pri mul rând carne de lun. spre a face faţă pierderilor suferite in timpul iernii pe frontul sovieto gerinan. Lut ii treliue petrol şi cereale in cantităţi lot mai mari. cal şi sclavi pentru industria de răslioiu germană. De aceea Antonescu execută mobilizare loială a industriei, a agriculture!, meseriilor, a trans portului şi a poporului. Tineretul român e chemat să înlocuiască pe soldaţii români şi germani morţi la Stalingrad. In Caucaz. la Don şi in regi unim Kuban*. Insă cerinţelo lui Hitler sunt din ce In ce mal mari şi guvernul român cu supunere ia măsurile necesare spre a satisface cererile. A decretai ca invalizii, orfanii şi văduvele de răslioiu rât şl femeile dela 18 Iu 45 de ani să intre in industrii, spre a lua locul la alte mii do bărbaţi de cari au lipsă generalii germani. Sursele de muncă ale României sunt istovita. Pierderea a celor 700 «le mil de soldaţi români a creta! destule dificultăţi, lotuşi treime să se găsească altă carne de lun. Salul ol Scrgen tulul Român De aceea Antonescu mobilizea ză mereu contingentele vechi, re vlzitlnd listele bărbaţilor cari au fost scutiţi de serviciu şi chemând cetăţenii români din străinătate. Acel cari an fost condamnaţi la închisoare cu termeni dela doi până la 14 sui, acuma sunt îm brăcaţi iu uniforme. • Ins* poporul român devine «lin rr in ce mal conştlu şl mal «-on vin», r* mobilizarea totală ger mană duce la exterminarea tota lă a României. K loiporlant a Icita «lin scrisoarea unui sergent român «Un compaiUa a 3-a. regi Prin Luptă Unita —la înfrângerea Fascismului Mondial meniul 115 «lin divizia a llt-a «le Infanterie, găsit agăţat ile un pom la staţiunea Abloskaya in regiu nea kiihană în timpul retragere! rămăşiţelor diviziei «listrilM-. Scri soarea poartă «lata <!<> -- Febru arie, lflt;l şl urmează: “Tova ! rrţl, linşi, noi mergem inapol in România. VA lâs*m. VA «lorlm 1 mult succes, fiind siguri că, vie -1 turla va fl a armatelor ruseşti. Voi soitD-ţl mai tari «Iccâf ger manii şl «-uiizu voastră e justă. Din c.onversiiţille soldaţilor şl ■ ofiţerilor români cc se găsesc in Uniunea Sovietică ca prizonieri, reiese clar. că poporul român u răşte pe germani, se opun conti nuării răslioinlul, se bucură do victoriile anualelor Aliaţilor şi doresc victoria blocului anti-Hlt lerlst. Planul de Taxare Doughton TrebueSăFie Imediat Susţinut de Popor şi Muncitorime Planul de taxare Doughton, care a fost adoptat de Departamentul Tezaurului (Treasury Department) şi indorsat de Na tional . Lawyers Guild, o organizaţie pro gresistă, ar trebui să primească suportul imediat al poporului. Planul Doughton respinge furtul pla nului Rum), prin care o mână de milioneri s'ar fi ales cu bonificaţii enorme în taxe. Prin Planul Doughton se vor aplica ra tele de taxare din anul 1941 la venitele din anul 1942, anulând dela 9 la 14 pro cente'din taxele de pe venitele din 1942 şi nu anularea complectă a taxelor din 1942 cum prevedea Planul Ruml. Planul de taxare Doughton va permite celor 7 milioane de taxaţi noui din grupul cu venite mici să înceapă a-şi plăti tax;i anului 1943 pe bazele “pay-as-you-go”. Natural, că grupul din jurul planului Ruml, la cari le-a lăsat gura apă după vre'o şapte (7) bilioane de dolari cari au vrut să le smulgă dela efortul de răsboiu al ţării, turbă de mânie. Ordinul de Zi de 1 Moiu al lui Stalin E Simbol de încredere în Victorie Ordinul de Zi de 1 Maiu al comandantului suprem al forţele armate sovietice, exprimă încrederea neţărmu rită în victoria comună a Naţiunilor Unite. Ceeace distinge documentul acesta de altele de dina inte ale lui Stalin e că hoardele hitleriste au început să simtă loviturile ce rezultă di» primele începuturi ale coa liţiei militare Anglo-Sovieto-Americane. Blitzkrieg-ul n a i I ■ I a fost transformat, dr loviturile efec tive alo aliaţilor. Inlr'o şchlopâ tare dofenslvft. Fanfara de alti datA a lul Hitler şl locotenenţilor lul a fost transformată Intr'o serie de tipete coaie. Intr'o ofen siv* de "pace", Intr'o serie de scute raţ* de poporul german şi de sateliţii lul Hitler. "încre derea" Imperialiştilor nazişti de altădalA a fost inlocuitA cu un fel de mândrie goala c'au scăpat de încercuirea sovietici sau de aceea a trupelor unglo-atnericane in Nord Africa. loviturile Hate tie Aliaţi Har palavrele goale ale lul Hitler, (ioeblrels şi Ooerlng vor rămâne palavre. Căci, cum spune Stalin: "lovit urile suferite de Inamic tifla Armata Ktsşle tlcla răsărit s'au contopit, pentru prima tlală tie eântl a început răsboiul, cu loviturile aliaţilor tlcla apus intr'o singură ţi comună lovi» tură. "Toate luate la un loc", con tinuă Stalin, "au sgtidiiit ma şinăria tie răsbolu a lllllcrlştllor din temelia ei, au sclilnibat cursul răslmlullll ţl au creat condiţiile preliminare necesare |M-ntrn vic torie peste I ie rina ala lilt leristă". Stalin arată că Statul major nazist n'a putut opri ofensiva so vietică din ultimele fi luni. "Chiar, ţi pentru o contră-ofensivă pe un sector ingusl al frontului din re giunea Kharkovtului, Germanii au fost siliţi să aducă inal bine de .10 de divizii din Kuropa de apus. "Germanii au intenţionat sâ inc.ercuiascâ trupele sovietice In regiunea Kharknv-ului ţi să pre Mişcarea Muncitorească din America Prezintă Noui Tendinţe Spre Progres Schimbări importante iau loc in mişcarea muncitorea scă din America. Probleme noui şi diverse cer alte me tode de apropiere şi soluţii noui. Procesul acesta de trans Reprezentantul Knutson din Minnesota, membru la “America First* şi conducăto rul grupului GOP in luptş. pentru Ruml Plan, a anunţat deja. că el va duce o luptă înverşunată contra Planului Doughton. In acela? timp există pericolul că propa gandiştii taxei pe vânzare se vor pune pe muncă căutând să smulgă dola popor ce n’au putut fura dela Uncle Sam. Deja se vorbeşte că corporaţiile mari “nu mai pot suporta taxele” şi că famili ile muncitorilor de rând trebue să se su pună la taxe pe vânzări, spre a proteja "corporaţiile împovărate”. Toate acestea duc la necesitatea reîn vierii planului de taxare original al Preşe dintelui Roosevelt, de a creşte taxele cor poraţiilor. (FDR a cerut taxare de 55 pro cente la corporaţii, iar Congresul le-a re dus la 45 procente). Scrieţi la Reprezentanţii din Congres că sunteţi pentru Planul Doughţon şi o taxare mai mare pe corporaţii, aşa cum a cerut Preşedintele Roosevelt. Planul este in des batere acuma. «inte trupele noastre cu soarta ce lau suferit trupele lor la Stalin ‘prad. j Prevestirea Montului al Doilea * "Dar", spune Stalin, “Încercarea voiuandainentului hltlorist de a răsbuna înfrângerea lor delu a eşuai". , Nu numai ea banditti httlerişti lau fost liătutl po frontul de râ j sărit. Nicidecum. In acela* timp "trupele victorioase ale aliaţilor [ germane in Mbla ţi Tripolitanlu, au curăţit aceste regiuni de Ina ( Continuare pe pag. 3) Pr. Fascist Cucu Internat cât va Dura Răsboiul Suntem informaţi că preotul Alexandrii Cucii tlln Akron. 0., curea fost raportat in ziarul nostru tie u fi fost deţinui tir autorităţile federale, va fl In ternat pr toută durata rAslto iului, pe ba/a unei deriziuni n ministrului tie Justiţii' Kiddie. Agenţii ţi sculele fascistu lui Cucu au încercat să insele ţi |Mi|Mirtil ţl pr unii reprezen tanţi tlln Statul Ohio, ca să intervină |>entru el. Au obţinut iscălituri in tot felul, numai ca leadcr-ul lor fascist să lasă (le la umbră, dur n'wt reuşit. Preotul Cucii a fost arestat tin Kill acum patru luni, pen tru activităţi fasciste, |M-ntrit a fi fost membrii al Gărzii de Fier ţl pentru alte activităţi inamice patriei noastre adop tive. , formali; afoni (loja vizibil In anii de dinaintea raaboiului. Dar marile schimbări a'au produs după Pearl Harbor. Kle au venit cu lutoala ce fioate fi comparată cu schimbarea naţională dela ! economia civilă iu cea de răs P-' “ ifci * i Partizanii Greci Capturează un Număr de Oraşe * LONDRA. (ONA) Surse gu vernanuţntale greceşti raportea ză că două expediţii, unu italiană dela Ariniou ţi uua germană de la Atena, se îndreaptă spre ju deţele nordice ale Greciei, unde forţele guerile greceşti liârţuesc inamicul. Partizanii greci au angajat nu tic mult o forţă Italiana lângă Kiallsla. omorând 1!> Italieni. lar o altă imitate de partizani greci au rapt ft rdt oTtişdr'Nanii«ta. ţtnlm du-1 două zile. Trenuri militam germane dela Alena la Salonica nu fost oprite tie forţele patriotice greceşti. Lupta intre ambele for ţe, a durat câteva ceasuri. Ger manii folosindu-Kc de lin tren blindat. Una din cele mai curajoase acţiuni ale partizanilor a fost un atac asupra oraşului Janiua, unde 200 ostatici greci au fost liberaţi din barăcile ostaticilor. Cei eliberaţi s'au înrolat ime diat in forţa partizană. Un atac similar s'a întâmplat in oraşul Levatllă, unde fio tie ostatici au fost liberaţi. Politia oraşului s'a înrolat şl eu In forţele purtlzane. bolu. finii conducători conservativi se mulţumesc a spune că aceste probleme noui sunt numai efec tele “rolelor" produse do emer genţa de răsboiu şl se vor topi odată cu terminarea răsboiulul. Analiza lor e călăuzită de frica că noile tendinţe vor turburu apu căturile lor învechite, pe baza cărora întreaga structură a pu terii lor reacţionare a fost clă dită Kl închid ochii faţă de efectul acestor schimbări. Mişcarea mun citorească nu va ft niciodată aceiaşi. Forţele progresiste din răndurlle muncitoreşti recunosc aceste tendinţe noul. Kle văd in noile schimbări oportunităţi ex traordinare de a ridica mişcarea muncitorească la o forţă Impor tantă progresistă in viaţa ame ricană. Anim Huse Ani Numai acum căţlva ani. tabloul sindical era cam aşa: Membri era tn jurul la I milioane. In majori tate sindicate de breaslă. Munei- specializată prodnmltrs, tn timp ce majoritatea Industri ilor de bază erau neunlnnizate. Puţine femei şi aproape nimic tn industriile de bază şl de massă. Muncitori Negri erau încă mai puţin şi in uniunile din Industri ile de ImzA nu erau de fel. Fiind că se punea emfază pe munci tori trenat! şl nu pe ucenici şi fiindcă trenarea era limitată, etatea era mal avansată. (Continuare pe Pagina a> Adresa Nouă a Ziarului No stru Estci 5856 Chene St. Detroit, Mich. - PLaza 2070 ÎTrupele Aliate Taie Linia Axei şi Ameninţă Bizerte; Nazii se Retrag la Kuban Trupele americane au capturai Mateur, cheia sis temului întreg de apărare Bizerte-Tunis a Axei. întreaga i linie de apărare din direcţia muntoasă a fost sdrobitâ. Datorită acestui succes, singurul drum de fier, ce lega Tunis de Bizerte a fost tăiat. Ce înseamnă că trupele ! axiste au un singur mijloc de apărare—cu spatele la Mare. Odată cu activitatea trupelor de infanterie şi moto rizat»!, aliaţii folosesc cu eflracl-® îngroşaţi Lista de 1 Maiu, Urmând Pilda Generoasă a Donatorilor de Azi si de Eri Pătrunşi de Imporlanta Islo rlcA a zilei de I Main ţi <le obl eelul tradiţional tie a ajuta or ganul ee a trezit ţi trezeşte con ştiinţa poporului la responsabili tAli Ic timpurilor prin tare tre cem, alţi fraţi ţi surori Iţi alătură numele ţi contribuţia lor la do naţiunile ee nu fost publicate in nuniArul trecut al ziurnlui nostru. Prin suportul |»oporulul, ziarul “Românul American” va continua sA cAlAuzeuscA manşele, unintlu-le, ca prin eforturile lor colective sA poată contribui la stlrohlrea ho ardelor nnzi-fastiste ţl la elibe rarea po|ioaelor subjugate. Inclu siv semenii noştri tie dincolo. Continuaţi suportul il-voastrA la ziarul “Românul American", contribuind cu o zl tie uimiră In spiritul zilei tie I Maiu. Detroit, Michigan Grlgorlo Stan .915.00 Teofll Mărginean A.OO laica Apolzan li.oo Stefan Chiu 5.00 Vaslle Oprlţ (Rusaell) ... 5.00 Dearborn, Michigan Florlan Kapâtft 10.00 Nick MAnlţ 7.00 Tonta RAlaţ 5.00 Margareta Berbec 5.00 George Suchln 5.00 Candlt OavrllA 5.00 John Glca 5.00 John Vulcl ~ . . 200 John FrAţllA 2.00 George HAdArean 2.00 Cleveland. Oble Mike Braica I 500 Marin Alexandru 5.00 Vaalle Btchea 2.00 George Corsatea 2.00 Exemplarul 5 Cents marele port Novorossisk. Germa nii au început un baraj de pro pagandă cum că Sovietele au lan ■ sat o mare ofensivă in regiunea | Kubană, Tot din surse germano ise raportează că avioane aliate lau bombardai portul românesc | Constanta. Cât e de adevărat raportul na zist că Sovietele au lansai o mare j ofensivă in Kultan? I Faptul e că Germanii au lan | sat ofensiva, dar nefilnd siguri i da succesul cc-l vor avea au dorit j să prepare o scuză. Dacă reuşesc, atunci vor spune că nu numai c'au | respins atacurile sovietice, dar ' ei singuri au lansat o contra o fensivâ. Dacă ofensiva lor nu re : uşeşte. vor putea spune că atacul j sovietic a fost oprit. Minciuna lor numai acum iese la lumină. Intr'o singură săptă mână de luptă, au pierdut numai In sectorul Novorosslk 7.000 sol daţi şl un număr de tancuri. Asta Inseamuâ că atacul a fost făcut intr'un sector atât de îngust, cu cel puţin două divizii şl un nu măr considerabil de tancuri. Atacul acesta german a fost insolit de atacuri puternice aeri ene contra dosului sovietic (Kras nodar c un exemplu). Dar nici j in aer, Nemţii n'au avut mare no roc. De pildă, in 23 Aprilie, duş manul a pierdut 33 avioane In sectorul Kuban. In 20 Aprilie a pierdut 23 aeroplane. In cursul raidurilor de massâ, Aprilie 21- 22. in regiunea Krasnodar, avia ţia sovietică a dolmrât 98 avioane germane. Dur aceste lupte pe un sector relativ mic, nu sunt nimic. In comparaţie cu cc se prepară pe acest front.