OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, May 08, 1943, Image 1

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1943-05-08/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

Hitler Cere Carne de Tun
Lui Antonescu şi Călăul
Satisface Stăpânul Nazist
tir Vulrriu CrlţHll ,
MOSCOVA. Când mareşalul Antonescu a vorbit
la Chişinău, a făcut următoarea declaraţie importantă:
“Noi am participat pe deplin în acest răsboiu şi nu cu sa
crificii mici. Vom continua să urmăm acest drum ales".
Această declaraţie poate surprinde numai pe aceia
cari au sperat că agenţii români în serviciul Berlinului
'vor fi tras concluziile corecte pe baza dezastrului recent
drpr frontal sovteto-genMUL in-® r—-ţ
The Roumanian American, Detroit, Mich , May 8, 1943
losif Stalin
j ’.ate aviaţia, ce urmăreşte |*e Ger
-1 inanl in fugă şi retragere.
Dar cu toate astea. înaltul Co
s mundament German continuă să
I -eînforţeze (rontui tunisian. Deşi
•irie că totul e pierdut pe acest
| rotit, el transporteuză trupe şi
] echipa mont. ce vor suferi uceeaş
toartă cu şi celelalte trupe şi e
| clilpament.
Totuşi întrebarea se naşte: de
ce face înaltul Comandament a-
I cest lucru “stupid"? Scopul e
strategic. In felul acesta, el speră
să ;i mane ziua Invazlunei rum-
IM'ito. înaltul t'oinundament ina
mic e convins că aliaţii nu vor
deschide frontul al doileu în Kii
rtipa până ce Tunisul nu va fi
cu lotul curăţit de trupele existe.
Cu această s|H<ranţă in buzii
, nar, generalii nazişti se pregătesc
să ineerce ultima lor ofensivă |>c
frontul tic răsărit. .Acesta e jo
cul lor strategic.
De aceea devine cu atât ntai
mult necesar ca odată cu succe-
I sete obţinute in Tunis, să inva
! dăm Europa, ca să prevenim pe
generaijl nazişti sa mal poaţă lua
] Iniţiativa.
PE PRONTIL Kt'BAJi
Pe frontul Ktman. artileria so
vietică a deschis un bombarda
ment violent asupra poziţiilor na
ziste. Activităţi de recunoaştere
iau loc In celelalte sectoare ale
frontului sovleto-german.
Activitate intensificată se obsr
vâ pe cele trei fronturi nordice:
Smolensk, Dacul Ilmen şl Volk
hov.
Germanii au admis pierderi
strategice in regiunea Novoros
slsk. Ei au evacuat fortăreaţa
Krimskaya. 17 mile nordest de
I). It 2.0fl
Ana Bogdan 1.00
Dan Sherb 1.00
Sânt Chlovlca 1.00
| Steve Micu 1.00
lânii I Ram ba 1.00
j George Dordea 1.00
James K. I.cwis 1.00
Alexandru Copariu 1.00
Victor Dopcea 1.00
John Moldovan 1.00
John BoleH 1.00
Lazar Gergel 1.00
Tralan VlJole 1.00
S. Rlba 1.00
Nlck Rosala 50
Paul Bortan 50
John Oltean 50
George Maruster 50
Steve Pelsea .50
V. Annapon 50
John Kothman 50
John Moraru 60
Akron. Ohio
John Ban | 5.00
Sam Moldovan 5.00
John Chester ~ .. 5,00
John Suru 5.00
Vaslle Balog 2.00
John Andor .. .. 2.00
Pavel Flllp .. . . 2.00
John Krieger 2.00
Nlck Vello t 2.00
P. Kudla : ~.. 1.00
Mas tir j, Ohio
Nlck Strola $ 6.00
Belleville, sllch.
Frank Sonoc $ 2.00
Windsor, Ca naţia
Atex Rosnovan .$ 2.00
Nlck Coama 1.00
Total pAnA la data ■
praaentA 9342.00

Recrutaţi Membrii şi Mem
bre in Societăţile din IWO
Clădiţi Pentru Victorie I
Voi. XXX; No. 19
AXA FASCISTA IN PREAJMA DEZASTRULUI IN TUNIZIA
Minerii
Minerii Se
Duc înapoi
La Lucru
Minerii au răspuns la che
marea comandantului su
prem. reintorcându-se la lu
cru şi respingând linia defe
tistă a lui Lewis. John L.
Lewis a fost silit să bată Ir
retragere. Minerii şi-au dat
seama că Lewis i-a indus in e
roare eu privire iu atitudinea gu
vernului.
In realitate, guvernul a consi
derat cerinţele muncitorime! de
mult timp. insă Lewis şi stăpânii
au respins soluţia recomandaţii
de agenţiile guvernamentale.
Uarantia suplămânei de lucru
cu plată suplimentară pentru a
6-a zi de lucru (oare e In dis
cuţie acum. a fost prima dată
sugestionată de lckes. cu c&teva
luni înainte şl apoi recomandată
de d-na Perkins, ministrul mun
cii. Si această recomandat, ie a
fost acceptată de War Labor
Board ţi inclusă In propunerile
lul Steelman pentru un contract
anual de lucru de 52 săptăm&ni.
l«ewis şi stăpânii minelor au res
pins aceste propuneri ai acum du
pă pierdere de timp a> pierdere
in bani pentru mineri, e luată ca
o bază de soluţie a doleanţelor
minerilor.
Krhoiil \ xel
Asta înseamnă că o ţinută cores- 1
punz.it oare Intereselor munclto- j
rftor şl în conformitate eu unîfitl
tea naţională ar fi răatlgat pen- I
tru mineri ceeaee e considera l s- J
rum de guvern a> muncitorime
ca bază de soluţie. Dar lamis.
urinând politica de bancrută de
fetistă, a căutat prin aceasta să
aducă pagubă alât muncitorime!
căt şi efortului de răsboiu ai na
ţiune!. Nii degeaba au ţipat apr»,
bare radio-urile naziste şi fascia
•C. când Lewis a comandat ca !
minerii să părăsească minele..
Dar minerii, deşi au ascultai
vocea patriotică a Preşedintelui
şl şi-au arătat încrederea in |h>-
(t'onf iiiiiure pe pag. I)
Sute de Persoane
Condamnate la
Moarte’n România
WASHINGTON. (OWI).
Ziarul Donau-Zeitung din
Belgrad, Yugoslavia, sub
control german, a raportat
de curând că 95 persoane au
fost arestate în Bucureşti, a
cuzate că ar fi complotat în
contra guvernului răspândeau
propag» udă anti-gorniană ţi an
tl-i tai lună.
° ediţie recentă a starului
“Timpul", din lliirim-şfpublică
ştirea it «l«- curând un număr
maro «!«• in-rsoane au fost rondam
«ale la moarte şl executate sub
motivul eă. Ilegal, posedau arme.
/.larul adaug*. că Mlniatrul «le
Inlrtrnc a atras atenţia populaţiei
«•* autorii Al lie vor lua măsuri w
vitv contra celor «ari. clandestin,
posedă orice fel «|c arme.
Hpune totodată, cft ofiţerii şi
soldaţii români earl la înapoierea
de pc front nu au predat Imediat
armele ce le aveau, vor fl împuţ
eaţi Imediat, fârâ a fl mărar Ju
decaţi. Ziarul adaugă că frlea eă
România va fl InvtnaA. cft va
pierde râslmlul, ne întinde din
ca in ce mai nmlt In toate cer
curile populaţiei româneşti.
După cum resiiltâ şl dlntr'iin
alt siar bucureştean, anume Ku
chareatcr Tagchlat. dispoziţia şl
starea sufletească a soldatului
român este de multe ori la fel cu
aceea a rudelor sale pline de des
oâdâjde. deşi departe de front.
Românul American
Resping pe J. L. Lewis ; Răspund la Apelul lui Roosevelt
Hitleriştii Măcelăresc pe Soldaţii URSS
■ j r:
”2^*SSn^i^i4sK'^(siOlBS^%
. . ■
CJHHHHHBL.
Omoruri ■» ina*»« «oiiom* oi- nas'ţti a mm «ic mult t'nut» NmlmU
faţă de Mililnţll mvlrtirl capturaţi pe frontul tir răsărit. fotografia
urată corpuri tir soldaţi smtrliti capturaţi tir Na/lştl la Zimovnlki.
luai târxiii recucerit tir armnlrlr ruseşti.
sa o avem acuma "Hilar din gura
calului'', că acei cari au ales dru
mul trădării naţionale pol dure
tara tot mai adânc in acost abis.
dacă manşele, udieft poporul, nu
şi ia responsabilitatea soar tel tâ
rli in mâinile lor.
larăşi Carne «le Tun
Hitler cere României in pri
mul rând carne de lun. spre a
face faţă pierderilor suferite in
timpul iernii pe frontul sovieto
gerinan. Lut ii treliue petrol şi
cereale in cantităţi lot mai mari.
cal şi sclavi pentru industria de
răslioiu germană.
De aceea Antonescu execută
mobilizare loială a industriei, a
agriculture!, meseriilor, a trans
portului şi a poporului. Tineretul
român e chemat să înlocuiască
pe soldaţii români şi germani
morţi la Stalingrad. In Caucaz. la
Don şi in regi unim Kuban*.
Insă cerinţelo lui Hitler sunt
din ce In ce mal mari şi guvernul
român cu supunere ia măsurile
necesare spre a satisface cererile.
A decretai ca invalizii, orfanii şi
văduvele de răslioiu rât şl femeile
dela 18 Iu 45 de ani să intre in
industrii, spre a lua locul la alte
mii do bărbaţi de cari au lipsă
generalii germani.
Sursele de muncă ale României
sunt istovita. Pierderea a celor
700 «le mil de soldaţi români a
creta! destule dificultăţi, lotuşi
treime să se găsească altă carne
de lun.
Salul ol Scrgen tulul Român
De aceea Antonescu mobilizea
ză mereu contingentele vechi, re
vlzitlnd listele bărbaţilor cari au
fost scutiţi de serviciu şi chemând
cetăţenii români din străinătate.
Acel cari an fost condamnaţi la
închisoare cu termeni dela doi
până la 14 sui, acuma sunt îm
brăcaţi iu uniforme. •
Ins* poporul român devine «lin
rr in ce mal conştlu şl mal «-on
vin», r* mobilizarea totală ger
mană duce la exterminarea tota
lă a României. K loiporlant a
Icita «lin scrisoarea unui sergent
român «Un compaiUa a 3-a. regi
Prin Luptă Unita —la înfrângerea Fascismului Mondial
meniul 115 «lin divizia a llt-a «le
Infanterie, găsit agăţat ile un pom
la staţiunea Abloskaya in regiu
nea kiihană în timpul retragere!
rămăşiţelor diviziei «listrilM-. Scri
soarea poartă «lata <!<> -- Febru
arie, lflt;l şl urmează: “Tova
! rrţl, linşi, noi mergem inapol in
România. VA lâs*m. VA «lorlm
1 mult succes, fiind siguri că, vie
-1 turla va fl a armatelor ruseşti.
Voi soitD-ţl mai tari «Iccâf ger
manii şl «-uiizu voastră e justă.
Din c.onversiiţille soldaţilor şl
■ ofiţerilor români cc se găsesc in
Uniunea Sovietică ca prizonieri,
reiese clar. că poporul român u
răşte pe germani, se opun conti
nuării răslioinlul, se bucură do
victoriile anualelor Aliaţilor şi
doresc victoria blocului anti-Hlt
lerlst.
Planul de Taxare Doughton TrebueSăFie
Imediat Susţinut de Popor şi Muncitorime
Planul de taxare Doughton, care a fost
adoptat de Departamentul Tezaurului
(Treasury Department) şi indorsat de Na
tional . Lawyers Guild, o organizaţie pro
gresistă, ar trebui să primească suportul
imediat al poporului.
Planul Doughton respinge furtul pla
nului Rum), prin care o mână de milioneri
s'ar fi ales cu bonificaţii enorme în taxe.
Prin Planul Doughton se vor aplica ra
tele de taxare din anul 1941 la venitele
din anul 1942, anulând dela 9 la 14 pro
cente'din taxele de pe venitele din 1942 şi
nu anularea complectă a taxelor din 1942
cum prevedea Planul Ruml.
Planul de taxare Doughton va permite
celor 7 milioane de taxaţi noui din grupul
cu venite mici să înceapă a-şi plăti tax;i
anului 1943 pe bazele “pay-as-you-go”.
Natural, că grupul din jurul planului
Ruml, la cari le-a lăsat gura apă după
vre'o şapte (7) bilioane de dolari cari au
vrut să le smulgă dela efortul de răsboiu
al ţării, turbă de mânie.
Ordinul de Zi de 1 Moiu
al lui Stalin E Simbol
de încredere în Victorie
Ordinul de Zi de 1 Maiu al comandantului suprem al
forţele armate sovietice, exprimă încrederea neţărmu
rită în victoria comună a Naţiunilor Unite.
Ceeace distinge documentul acesta de altele de dina
inte ale lui Stalin e că hoardele hitleriste au început să
simtă loviturile ce rezultă di» primele începuturi ale coa
liţiei militare Anglo-Sovieto-Americane.
Blitzkrieg-ul n a i I ■ I a fost
transformat, dr loviturile efec
tive alo aliaţilor. Inlr'o şchlopâ
tare dofenslvft. Fanfara de alti
datA a lul Hitler şl locotenenţilor
lul a fost transformată Intr'o
serie de tipete coaie. Intr'o ofen
siv* de "pace", Intr'o serie de
scute raţ* de poporul german şi
de sateliţii lul Hitler. "încre
derea" Imperialiştilor nazişti de
altădalA a fost inlocuitA cu un
fel de mândrie goala c'au scăpat
de încercuirea sovietici sau de
aceea a trupelor unglo-atnericane
in Nord Africa.
loviturile Hate tie Aliaţi
Har palavrele goale ale lul
Hitler, (ioeblrels şi Ooerlng vor
rămâne palavre. Căci, cum spune
Stalin: "lovit urile suferite de
Inamic tifla Armata Ktsşle tlcla
răsărit s'au contopit, pentru prima
tlală tie eântl a început răsboiul,
cu loviturile aliaţilor tlcla apus
intr'o singură ţi comună lovi»
tură.
"Toate luate la un loc", con
tinuă Stalin, "au sgtidiiit ma
şinăria tie răsbolu a lllllcrlştllor
din temelia ei, au sclilnibat cursul
răslmlullll ţl au creat condiţiile
preliminare necesare |M-ntrn vic
torie peste I ie rina ala lilt leristă".
Stalin arată că Statul major
nazist n'a putut opri ofensiva so
vietică din ultimele fi luni. "Chiar,
ţi pentru o contră-ofensivă pe un
sector ingusl al frontului din re
giunea Kharkovtului, Germanii
au fost siliţi să aducă inal bine
de .10 de divizii din Kuropa de
apus.
"Germanii au intenţionat sâ
inc.ercuiascâ trupele sovietice In
regiunea Kharknv-ului ţi să pre
Mişcarea Muncitorească din America
Prezintă Noui Tendinţe Spre Progres
Schimbări importante iau
loc in mişcarea muncitorea
scă din America. Probleme
noui şi diverse cer alte me
tode de apropiere şi soluţii
noui.
Procesul acesta de trans
Reprezentantul Knutson din Minnesota,
membru la “America First* şi conducăto
rul grupului GOP in luptş. pentru Ruml
Plan, a anunţat deja. că el va duce o luptă
înverşunată contra Planului Doughton.
In acela? timp există pericolul că propa
gandiştii taxei pe vânzare se vor pune pe
muncă căutând să smulgă dola popor ce
n’au putut fura dela Uncle Sam.
Deja se vorbeşte că corporaţiile mari
“nu mai pot suporta taxele” şi că famili
ile muncitorilor de rând trebue să se su
pună la taxe pe vânzări, spre a proteja
"corporaţiile împovărate”.
Toate acestea duc la necesitatea reîn
vierii planului de taxare original al Preşe
dintelui Roosevelt, de a creşte taxele cor
poraţiilor. (FDR a cerut taxare de 55 pro
cente la corporaţii, iar Congresul le-a re
dus la 45 procente).
Scrieţi la Reprezentanţii din Congres că
sunteţi pentru Planul Doughţon şi o taxare
mai mare pe corporaţii, aşa cum a cerut
Preşedintele Roosevelt. Planul este in des
batere acuma.
«inte trupele noastre cu soarta ce
lau suferit trupele lor la Stalin
‘prad.
j Prevestirea Montului al Doilea
* "Dar", spune Stalin, “Încercarea
voiuandainentului hltlorist de a
răsbuna înfrângerea lor delu
a eşuai". ,
Nu numai ea banditti httlerişti
lau fost liătutl po frontul de râ
j sărit. Nicidecum. In acela* timp
"trupele victorioase ale aliaţilor
[ germane in Mbla ţi Tripolitanlu,
au curăţit aceste regiuni de Ina
( Continuare pe pag. 3)
Pr. Fascist Cucu
Internat cât va
Dura Răsboiul
Suntem informaţi că preotul
Alexandrii Cucii tlln Akron. 0.,
curea fost raportat in ziarul
nostru tie u fi fost deţinui tir
autorităţile federale, va fl In
ternat pr toută durata rAslto
iului, pe ba/a unei deriziuni n
ministrului tie Justiţii' Kiddie.
Agenţii ţi sculele fascistu
lui Cucu au încercat să insele
ţi |Mi|Mirtil ţl pr unii reprezen
tanţi tlln Statul Ohio, ca să
intervină |>entru el. Au obţinut
iscălituri in tot felul, numai ca
leadcr-ul lor fascist să lasă (le
la umbră, dur n'wt reuşit.
Preotul Cucii a fost arestat
tin Kill acum patru luni, pen
tru activităţi fasciste, |M-ntrit
a fi fost membrii al Gărzii de
Fier ţl pentru alte activităţi
inamice patriei noastre adop
tive.
, formali; afoni (loja vizibil In anii
de dinaintea raaboiului. Dar
marile schimbări a'au produs
după Pearl Harbor. Kle au venit
cu lutoala ce fioate fi comparată
cu schimbarea naţională dela
! economia civilă iu cea de răs
P-' “ ifci * i
Partizanii Greci
Capturează un
Număr de Oraşe
*
LONDRA. (ONA) Surse gu
vernanuţntale greceşti raportea
ză că două expediţii, unu italiană
dela Ariniou ţi uua germană de
la Atena, se îndreaptă spre ju
deţele nordice ale Greciei, unde
forţele guerile greceşti liârţuesc
inamicul.
Partizanii greci au angajat nu
tic mult o forţă Italiana lângă
Kiallsla. omorând 1!> Italieni. lar
o altă imitate de partizani greci
au rapt ft rdt oTtişdr'Nanii«ta. ţtnlm
du-1 două zile. Trenuri militam
germane dela Alena la Salonica
nu fost oprite tie forţele patriotice
greceşti. Lupta intre ambele for
ţe, a durat câteva ceasuri. Ger
manii folosindu-Kc de lin tren
blindat.
Una din cele mai curajoase
acţiuni ale partizanilor a fost un
atac asupra oraşului Janiua, unde
200 ostatici greci au fost liberaţi
din barăcile ostaticilor.
Cei eliberaţi s'au înrolat ime
diat in forţa partizană. Un atac
similar s'a întâmplat in oraşul
Levatllă, unde fio tie ostatici au
fost liberaţi. Politia oraşului s'a
înrolat şl eu In forţele purtlzane.
bolu.
finii conducători conservativi
se mulţumesc a spune că aceste
probleme noui sunt numai efec
tele “rolelor" produse do emer
genţa de răsboiu şl se vor topi
odată cu terminarea răsboiulul.
Analiza lor e călăuzită de frica
că noile tendinţe vor turburu apu
căturile lor învechite, pe baza
cărora întreaga structură a pu
terii lor reacţionare a fost clă
dită
Kl închid ochii faţă de efectul
acestor schimbări. Mişcarea mun
citorească nu va ft niciodată
aceiaşi. Forţele progresiste din
răndurlle muncitoreşti recunosc
aceste tendinţe noul. Kle văd in
noile schimbări oportunităţi ex
traordinare de a ridica mişcarea
muncitorească la o forţă Impor
tantă progresistă in viaţa ame
ricană.
Anim Huse Ani
Numai acum căţlva ani. tabloul
sindical era cam aşa: Membri era
tn jurul la I milioane. In majori
tate sindicate de breaslă. Munei-
specializată prodnmltrs,
tn timp ce majoritatea Industri
ilor de bază erau neunlnnizate.
Puţine femei şi aproape nimic tn
industriile de bază şl de massă.
Muncitori Negri erau încă mai
puţin şi in uniunile din Industri
ile de ImzA nu erau de fel. Fiind
că se punea emfază pe munci
tori trenat! şl nu pe ucenici şi
fiindcă trenarea era limitată,
etatea era mal avansată.
(Continuare pe Pagina a>
Adresa Nouă a Ziarului No
stru Estci 5856 Chene St.
Detroit, Mich. - PLaza 2070
ÎTrupele Aliate Taie Linia
Axei şi Ameninţă Bizerte;
Nazii se Retrag la Kuban
Trupele americane au capturai Mateur, cheia sis
temului întreg de apărare Bizerte-Tunis a Axei. întreaga
i linie de apărare din direcţia muntoasă a fost sdrobitâ.
Datorită acestui succes, singurul drum de fier, ce
lega Tunis de Bizerte a fost tăiat. Ce înseamnă că trupele
! axiste au un singur mijloc de apărare—cu spatele la Mare.
Odată cu activitatea trupelor de infanterie şi moto
rizat»!, aliaţii folosesc cu eflracl-®
îngroşaţi Lista de 1 Maiu,
Urmând Pilda Generoasă a
Donatorilor de Azi si de Eri
Pătrunşi de Imporlanta Islo
rlcA a zilei de I Main ţi <le obl
eelul tradiţional tie a ajuta or
ganul ee a trezit ţi trezeşte con
ştiinţa poporului la responsabili
tAli Ic timpurilor prin tare tre
cem, alţi fraţi ţi surori Iţi alătură
numele ţi contribuţia lor la do
naţiunile ee nu fost publicate in
nuniArul trecut al ziurnlui nostru.
Prin suportul |»oporulul, ziarul
“Românul American” va continua
sA cAlAuzeuscA manşele, unintlu-le,
ca prin eforturile lor colective sA
poată contribui la stlrohlrea ho
ardelor nnzi-fastiste ţl la elibe
rarea po|ioaelor subjugate. Inclu
siv semenii noştri tie dincolo.
Continuaţi suportul il-voastrA
la ziarul “Românul American",
contribuind cu o zl tie uimiră In
spiritul zilei tie I Maiu.
Detroit, Michigan
Grlgorlo Stan .915.00
Teofll Mărginean A.OO
laica Apolzan li.oo
Stefan Chiu 5.00
Vaslle Oprlţ (Rusaell) ... 5.00
Dearborn, Michigan
Florlan Kapâtft 10.00
Nick MAnlţ 7.00
Tonta RAlaţ 5.00
Margareta Berbec 5.00
George Suchln 5.00
Candlt OavrllA 5.00
John Glca 5.00
John Vulcl ~ . . 200
John FrAţllA 2.00
George HAdArean 2.00
Cleveland. Oble
Mike Braica I 500
Marin Alexandru 5.00
Vaalle Btchea 2.00
George Corsatea 2.00
Exemplarul 5 Cents
marele port Novorossisk. Germa
nii au început un baraj de pro
pagandă cum că Sovietele au lan
■ sat o mare ofensivă in regiunea
| Kubană, Tot din surse germano
ise raportează că avioane aliate
lau bombardai portul românesc
| Constanta.
Cât e de adevărat raportul na
zist că Sovietele au lansai o mare
j ofensivă in Kultan?
I Faptul e că Germanii au lan
| sat ofensiva, dar nefilnd siguri
i da succesul cc-l vor avea au dorit
j să prepare o scuză. Dacă reuşesc,
atunci vor spune că nu numai c'au
| respins atacurile sovietice, dar
' ei singuri au lansat o contra o
fensivâ. Dacă ofensiva lor nu re
: uşeşte. vor putea spune că atacul
j sovietic a fost oprit.
Minciuna lor numai acum iese
la lumină. Intr'o singură săptă
mână de luptă, au pierdut numai
In sectorul Novorosslk 7.000 sol
daţi şl un număr de tancuri. Asta
Inseamuâ că atacul a fost făcut
intr'un sector atât de îngust, cu
cel puţin două divizii şl un nu
măr considerabil de tancuri.
Atacul acesta german a fost
insolit de atacuri puternice aeri
ene contra dosului sovietic (Kras
nodar c un exemplu). Dar nici
j in aer, Nemţii n'au avut mare no
roc. De pildă, in 23 Aprilie, duş
manul a pierdut 33 avioane In
sectorul Kuban. In 20 Aprilie a
pierdut 23 aeroplane. In cursul
raidurilor de massâ, Aprilie 21-
22. in regiunea Krasnodar, avia
ţia sovietică a dolmrât 98 avioane
germane. Dur aceste lupte pe un
sector relativ mic, nu sunt nimic.
In comparaţie cu cc se prepară
pe acest front.

xml | txt