Newspaper Page Text
Area»»» e adeverinţa nnel face tie ar» Ivit Aţ I lie rAaboln InfAptnitA <le “Alianţa llomânllor Americani Prntn Democraţia”, Hertla Mich igan. Keel pi *a oficială aratA rA “Alianţa" «lin Mich, a con tribal» r« ITIM.OO In rampanta «le fonduri a »'rarei Hoţii. The Roumanian American, Detroit, Mich., May 15, 1943 \n\n Recrutaţi Membrii şi Mem bre in Societăţile din IWO Clădiţi Pentru Victoria 1 Voi. XXX; No. 20 Zece Maiu 1943 E Vestitorul Renaşterii Zilelor Eroice dela Plevna, Semnalul Eliberării Naţionale S’au împlinit în această săptămână, Luni 10 Maiu, 1943, 66 ani dela procla marea neatârnării patriei noastre de naş tere. înfăptuirea independenţei Tării ro mâneşti la 10 Maiu 1877 este una din cele mai însemnate răspântii ale neamului ro mânesc. Pentru prima dată, România dinaintea anului 1877 s’a transformat într’o cheză şie a unei temelii independente. Isbânda a ceasta, însă, n’a venit dela sine. Ea a fost câştigată prin sângele glorios al eroilor dela Plevna, prin (Suferinţele întregului neam românesc. Ea a fost obţinută prin o unitate armată a poporului român, de terminat să se lepede de asupritorii turci. Armata rânără românească de pe «cele Armata tânără românească de pe acele patrie şi de o pasiune arzătoare pentru câştigarea libertăţii şi independenţii popo rului, oriunde au fost chemaţi aceşti bravi şi tineri soldaţi — la Plevna, la Griviţa, la Opanez, la Rahova, la Vidin— s’au uco perit de glorie şi eroism. In Prăpastia Ruinei Urmaşii eroilor dela Plevna, dealungul anilor, în diferite perioade de restrişte, Conspiraţia Guvernului in Exil Polonez şi a Militariştilor lui Contra URSS Nota Redacţiei: - Revista “Wol na Polska” (Polonia Liberă), pu blicată la Moscova de “Uniunea Patrioţilor Polonezi" a creat 0 senzaţie cu un articol scris de Lo cotonentul Colonel polonez Zlg mund Berllng, (ost şef al Statului major al diviziei a 5-a a armatei poloneze din Uniunea Sovietică. Colonelul Berlins scoate In evi denţă că guvernul polonez in exil a sperat că armata sovietică va fl Intrăntă şi pe urmă armata gu vernului in exil va ocupa solul sovietic. Textul articolului urmează: “Când armata poloneză, In vara anului 1941. era In formaţie ins Uniunea Sovietică, pe baza acor dului sovleto-polonez. Polonezii, nu numai din U.R.S.S. ci din în treaga lume şi-au pus toată nă dejdea In această armată. Era să fie acea armată poloneză, care să la parte In lupta contra Ger manie! pe frontul de răsărit, in sectorul cel mal apropiat de Po lonia. * "Hram cu toţi copleşiţi de bu curie de faptul că în fine o ur mată democrată poloneză va fl formată, o armată ce n'ar fl o scu lă In mâinile reacţionarilor - gro parii Poloniei, cl o forţă progre sistă, ce luptă pentru o Polonie democrată, eliberată de sclăvla hitleristă şl de reacţlunea de a rasă. Trădarea Generalului Anders "Din nefericire, am suferit o desamăgire amară. Planurile gu vernului polonez dela Londra, privitor la organizarea unei ar- "Alianţa" din Michigan Va Participa la Celebrările "I Am an American Day" la State Fair 16 Mai Apei Către Poporul Român American din Michigan Pentru Participarea la Marea Adunare si Paradă de"l AM AN AMERICAN DAY" Nota Kcilarţlrl.— Textul re iirinea/.A e un apel a<l renal la poporul rnindn (lin Michigan, re a font radiofuzat la Ora de Radio a “Alianţei Românilor Americani Pentru Itrmocraţle", Her lia Michigan. “Alianţa” apelează la toţi Americanii de origlnA romAnA aâ participe la marca adunare patriotică de “I Am An American l>ay”, ce va lua loc Duminecă in lii Main In Slate Fair Oroundn. Printr’o proclamaţie a Preşedintelui Roosevelt, ziua de 16 Maiu va fi consacrată la “I Am An American Day”. Dela un capăt la altul al ţării, vor avea loc manifestaţii patriotice şi de unitate. Arsenalul patriei noastre adoptive, Detroit, va cele bra, cum se cuvine, această sărbătoare naţională, printr'o mare demonstraţie, paradă şi manifestaţie la State Fair Grounds. Muncitorimea şi poporul, prin organizaţiile lor, s’au asociat la această Întreprindere obştească. Inima produc ţiei— muncitorii din fabricile de arme şi armamente, prin sindicatele lor CIO, AFL şi Railroad Brotherhoods, vor participa în massă. Grupurile naţionale, tot prin orga nizaţiile, cluburile şi societăţile lor fraternale, vor de monstra în parada patriotică, ce se va desfăşura în după amiaza zilei de 16 Maiu, 1943. Noi, Secţiunea Michigan a ‘Alianţei Romănilor A mericani Pentru Democraţie, printr'o deciziune unanimă a şedinţei generale din 17 Aprilie, am decis să luăm şi noi parte la această manifestaţie cetăţenească, patriotică Românul American prin care a trecut poporul românesc, au fost totdeauna la înălţimea chemării, fie în luptele pentru revendicările juste ale muncitorimei tinere, *fie pentru doleanţele' ţăranilor, fie pentru apărarea indepen denţei sale naţionale. Din nefericire, o mână de trădători, chiaburi şi moşieri s’au perindat în ulti mii ani la cârma patriei noastre de naştere, care în loc să urmeze voinţa poporului, au urmat interesele şi poftele lor hrăpăreţe de grup sau de clică, aruncând Tara ro mânească în prăpastia ruinei. Această conduită succesivă a cârmui turilor români, a adus cu sine marea tra gedie, prin care trece în momentul de faţă poporul român. O ţară înzestrată cu bogă ţii naturale din belşug, cu tradiţii naţional revoluţionare, cu o ţărănime harnică şi cinstită, cu o muncitorime din ce în ce mai conştientă de misiunea ei istorică şi cu un popor esenţial democrat, a fost tran sformată de o mână de trădători băştinaşi, într’un val de plânsete şi ruină, într'o baie de sânge şi un lanţ de sclăvie dela un ca păt la 'celălalt al ţării. (Continiiart- |>kk. 9) de Ijocotbnent Colonel Zigmund Berllng mato poloneze In Uniunea Sovie tică au fost cu lotul de altă na tură. “Când teritoriul din Volga centrală a fost ales pentru acest scop (pentru organizarea armatei [polonezei, generalul Anders, In i conversaţie cu ofiţeri polonezi s'a i exprimat in felul următor asupra j acestei chestiuni: "Sunt foarte satisfăcut de fap tul că teritoriul e încă departe de front şl operaţiile militare nu ne vor împiedica în cursul acestei perioade de trenure. HI r&nd Ar mata Roşie se va prăbuşi sub lo viturile germane, şl asta va avea loc peste cflteva luni. noi vom pu , tea atunci scăpa prin Iran. via j Marea Caspică. “Fiindcă vom fl unica forţă mi litară armată pe acest teritoriu, noi vom putea face ce ne va plă cea”. Acesta era punctul de vedere al militariştilor când armata po loneză era în procesul de forma i tie. A trecut o bucată de timp. I Soldaţi polonezi erau trenaţi pe solul sovietic şi capacitatea lor de luptă era întărită. Una din di viziile poloneze primise deja ar me sovietice şt era gata de acţlu j ne pe front. Dar pe generalul Anders şl pe şefii săi îi aştepta o mare desamă gire. Armata Roşie, nu numai că nu s'a prăbuşit sub loviturile hit leriştilor. dur din contra, trupele sovietice uu infrânt pe Nemţii la I Moscova şi au trecut singure la Prin Lupta Unita —la înfrângerea Fascismului Mondial -«>37 ofensiva memorabilă din 1941-42. “Soarta însăşi a oferit acestei armate o oportunitate, la care nu mai prin vis se putea realiza - a pune o divizie pe câmpul de luptă. Dar aceasta era contrar vederilor generalului Anders. Aşa că generalul Anders a In format pe generalul Borucle-Spie chowlczow. comandantul diviziei a 5-a de infanterie că: "Diviziile vor merge toate lao laltă pe front, când cel din urină soldat va fl gat", trenat, armat şi echipat. Nu-i nevoie ca «ă vă gră biţi”. Si aceşti oameni au făcut totul (Continuare ţie pag. :!) Fr. Hindea Apelează la Poporul Român American să Doneze Sânge Crucei Roşii Miercuri in 5 Maiu am fost la oficiul Crucii Roşie şi ani donat pentru a 6 oară sânge. Ca în tot pentru a 6 oară sânge, ca In tot deauna am fost primit aşa de căl noaşte deacuma şi au fost aşa de veseli să mă vadă lară. Medicul Director m'a întrebat, câţi feciori sau fete am pe fron tul de luptâ. creasflnd poate, câ numai dacă aşi avea pe cineva m’ar determina să donez sânge de atâtea ori. “Nu am pe nimeni”, l-am răs puns. “Atunci, ce te face Bă dai sănge de atătea ori”, m’a între bat doctorul. O fac. pentrucă sunt membru al organizaţiei fraterna le Ordinul Internaţional al Mun citorilor şi al Alianţei Românilor Americani Pentru Democraţie, şi şi democrată, fiind parte integrală din poporul american şi ca o expresie de solidaritate şi unire a poporului de pe aceste plaiuri. Anul acesta, "I Am An American Day” reprezintă determinarea întregului popor american de a-şi menţine unitatea naţională, de a o întări şi de a-şi exprima deter (Continuare pe pag. 2) "Alianţa Rom. Americani" din Michigan la Datorie «Şâ AMERICAN RED CROSS WAR RELIEF FUND "f" v DETROIT CHAPTER IIN L Wbnai Ai«> j ’’ NV 81(5 lirn1 _. rf nrtllrtll & jj*+*+&*-*-+%, - %*+<£•*****' • fiJ, , TknkTMTMTRMk DvtroţLCHoptar. KJK C. —^ ff jf - >£ n* mm to m own ro wunott Mare Adunare de Victorie în Ziua de 30 Maiu Ora de Radio a “Alianţei Românilor Americani din Michigan” a anunţat Sâm bătă seara în 8 Maiu, că a vândut deacum peste $66.- 000 în bonuri de răsboiu, din cota de $75.000. Şedinţa de 8 Maiu a "Alianţei" şl-a cxprimnt Încrederea că la data de .11) Maiu, «'find va avea lor adunarea de victorie ţi «'«in cluderea campaniei, va trece pes te cuta de $75 de mii şl va a junge pro!>abll lu sloo.*oo. t’ând se va face un raport de tailat asupra acestei campanii, se va scoate In evidenţă un fapt ex trem de interesant, ţi anume. că marea parte a fost cumpărata in bonuri de câte $25, $5O ţl $lOO. însufleţiţi «le huc«'csul acestei campanii, cais* a fost «Ins*, fârâ mult A fanfară ţl putem spune cu o miMlestle exemplara, atât «tiu purt<*n conducătorilor cât ţi «lin partea activiştilor. <l(>legaţll la areastA şedinţa nu promis că vor face lotul ca sa ajungă lu IflOO.- 000, cu care se va ruinpAra un avion, ce va purta numele de "Alianţa Românilor Amcricaal Pentru Democraţie", Secţia Mi chigan. Din pricina amânArii udunărti de victorie, care era sâ fia in 16 Maiu ţl ce a fost amânata pen tru data de 30 Maiu, pentru ca "Alianţa Românilor Americani", sii poală coopera cu comitetul de aranjare dela “I Am An American Day”, al cârul preşedinte general de stat e dl. Paul M. Deac, locul adunării a trebuit sâ fie trans ferat la sala Gheorghe l.azar. Comitetul aranjator va prepa ra loud-speakers pentru a acomo da lumea Imensă, ce va participa la aceastâ manifestaţie patriotică. ('omisla de Publicitate cunosc cauza Justă pentru care se duce lupta de astăzi, de a scăpa omenirea de plaga barbară nazistă. "Foarte frumos", ml-a răspuns doctorul. M'a întrebat apoi dacă ştiu câţi români sunt In Detroit, şi i-am răspuns că nu ştiu. Să şti. că sunt prea puţini cari au donat sânge, a adăugat doctorul, in comparaţie cu numărul lor aici. M'am cugetat atunci, că e trist din partea noastră că nu facem mai mult. Fraţilor, să nu uităm, că avem mii de feciori pe frontul de luptă, cari se sacrifică, işi var să sângele, işi dau viata, pentru noi toll, iar puţinul ce-l putem noi face e să-l ajutăm cu cât putem aici pe frontul de acasă, fie do (Continuare pe Pagina A) De/a Victoria Strălucită din Nord Africa, Spre Invaziunea Europei Tunisul ca Oraş Liberat; Semnalul Zilelor de Mâine Tunisul plânge, râde şi e copleşit de un entuziasm şi o bucurie de nedescris. Fe mei şi fetiţe cu buchete de flori ies la întâmpinarea ur inatelor aliate, împodobin du-le cu flori. Francezii sa luta cu o fraternitate aproape Imaginară armatele aliate. Zăreşti din partea de apus a oraşului un mic automobil, lin ofiţer francei sare din el şl nproa p«* că sdroheşte o fenice In îmbră ţişarea lui pasionată. Amândoi plâng de bucurie, fără nici o ru şine. Nu se poate sâ nu-ţi aminteşti de o altă scenă, ce am vâxut in Kuropa, când refugiaţii oraşelor cucerite de câlăul naclsl um blau fârâ rost, par’că In halucina ţie. cu speranţa lor dispărută. SI te tntorci la scena aceasta, atât de aşteptată de alte milioane din E uropa devastată de câlâli. ban diţii şl criminalii naii-fasclştl şl ti spui: A venit mântuirea! O Satisfacţie Pasionat A lin ghid ţcălâuxă) iţi arată un cinema, ce a rămas numai ruină, de bombele englese şi câlâuca mă priveşte şi cu o satisfacţie pasi onată spune "Admirabil". Ofiţerii franceti. cari au apă rut pentru prima dată din ascun zătoare. ne spun că Germanii au dat foc depozitelor de petrol, la hambarele de grâu şi la toate clădirile importante din jurul a erodromului Rl Aouina. | Dar această devastare a râa , bolului nu mU'şoreazâ Intru nimic entuziasmul aproape nebun al po pulaţiei europene in această ti de soare prlmftvăratec. Tunisul e panoramă de roş. alb şi albastru de flori şl steaguri (francele, care au fost cumva re înviate din catacombele suhtera- Ine ale patrioţilor francezi Im i preună cu steaguri Improvizate ■ americane ţi engleze. Semnalul de Mâine Fete cu panglici tricolor sau cu Crucea din Lorraine dansează In jurul tancurilor şl tunurilor şi copleşesc pe timizii soldaţi en glezi cu îmbrăţişări. Camioane pline de tineri galopează pe stră zile oraşului, strigând tot., felul de lozinci patriotice. Copii mici arată cu degetul la fotografia lul Petain şl exclamă "Pas Bon", ceeace înseamnă "nu-i j bun", ori mal bine că-i rău. Comandanţii armatelor aliate, generalul Sir Harold R. L. G. Alexander, locotenentul general > Kenneth Anderson şi mareşalul forţelor aeriene Cuninghum au Ifost tumultuos aplaudaţi de mul ţimea voioasfi a Tunisului. Acesta e semnalul de mâine, I când armatele aliate vor invada | Europa ! . . . 0 Familie de Luptători Pentru Reala Democraţie de George Pojar In Campbell, Ohio, orăşel mic în apropierea centrului industrial de fier-oţel din Youngstown, locueşte o har nică familie de luptători pentru democraţie — familia Nick şi Elisabeta Georgescu cu trei copil, acum tineri in toată firea, Ltichian. Brail şl Nick, jr. Fratele Nick Georgescu şi so ra Rllsabeta sunt cunoscuţi de ani de zile ca membri In organi zaţiile progresiste ale poporului, pentru desvoltarea cărora au muncit şl sacrificat. Fratele Georgescu a fost in tre cut şi este din nou secretarul financiar al societăţii "Voinţa Po porului" din Secţiunea Românâ Americană a Ordinului nostru. Ambii sunt membri fondatori ai societăţii căt şl copil. Ambii sunt membri In "Alianţa Românilor | Americani Pentru Democraţie", din Youngstown, Ohio, ambii fac parte din alte organlzaţlunl pro gresiste şi abonenţl şi sprtjlnl (roslisiuuv pe Pagina S) Unde Se Aşteaptă Noui Ofensive Aliate 'îf ~ i 4 *"* s o® * \jj | ţ om / ~~ ; ) , • <*s? 00 y ? -A xr gA* 5 ~ cjnoa TJ» —— In unim victoriei strălucite din Africa, înaltul Comandament aliat, m> pregăteşte a lansa noui ofensive In regiunea McditeranA, |K*ntrii a curăţi-o «le hoanlele nuzi-faNclste. Harta arată câmpul d«* luptă unde aliaţii probabil vor «leslănţiil atacurile lor iminente. In Ciuda Propagandei de Confuzie A lui Reuther, Muncitorii din UAW încep a înţelege Manevrele Lui S’a ţinut acum câteva zile un număr de conferinţe regionale, organizate de UAW-CIO. La aceste conferinţe s’a putut observa douâ tabere. Una, o minoritate, deter minată să rupă unitatea uniunei, sâ creeze confuzie în rândurile muncitoreşti, să slăbească suportul muncitorilor pentru programul de răsboiu al Preşedintelui şi să râs pşndeascâ o atitudine duşmănoasă faşă de aliata noastră dela răsărit —uniunea Sovietică.< Grupul aceasta se compune din socialiştii cari urmeaza linia de fetistă a lul Norman Thomas, Trotklştl şi anumite elemente din Asociaţia Trade-Unioniştilor Ca tolici. Cealaltă grupă, in fruntea că reia sunt R. J. Thomas, preşe dintele lui UAW, George F. Ad des, secretarul-cusar şi Richard TANARUS. Frankensteen, vicepreşedinte le uniunei UAW. reprezentând majoritatea muncitorilor. Intere sele naţluiiet şi dedicaţi progra mului de rfisholu şi de victorie al Preşedintelui Roosevelt. Thomas, Addes şi Frankensteen au apelat la întreaga uniune să dea suportul deplin Preşedintelui Roosevelt, lui Philip Murray, pre şedintele dela CIO şi sunt pentru un program constructiv de coope rare şl pentru preparativele in ve derea invaztunei Iminente in Eu ropa. Armata Rosie înaintează la Kuban; 9 7 Peste 900 Avioane Naziste Distruse Luptele din regiunea Ku ban se intensifică, în special j nordvest de Novorossisk, un | de Armata Roşie a pătruns poziţiile de apărare ale Ger manilor, care sunt extrem de fortificate. Trupele sovietice au făcut pro gres considerabil spre apus prin peninsula Taman spre strâmtoa rea Kerch, singurul loc de scă pare spre Crimea ce-l au trupele germane. Artileria s«»vietică bom bardează Inconlinu poziţiile na ziste. Căştigul cel tnai considerabil, insă, a fost in domeniul aviaţiei. Intr'o singură săptămână, aviaţia sovietică a distrus sau stricat 930 avioane Inamice pe frontul de răsfi rit. Ajutaţi pe Preşedintele Ressevelt în Efortul de Stabilizarea Preţurilor şi în Combaterea Inflaţiei Cifrele oficiale arată, că pre ţurile in loc să fie date înapoi, conform ordinului recent al Pre şedintelui. costul traiului se ridi că mereu. In timp ce. cel dela OPA dau in retragere in faţa ofensi vei a câtorva defetlştl şl profitori. In Congress. întregul program de stabilizarea preturilor e in pericol din cauza proectutul de lege al "Blocului Fermierilor", ce prevede eliminarea oricăror aju toare la fermieri, ca plăţi de sti mulare etc., şl rezultatul va fl, o Adresa Nouă a Ziarului No* atru Estet 5856 Chene St. Detroit, Mich. » PLaza 2070 Linia lui Reuther Minoritatea, la capul căreia se adâ Walter Reuther. încearcă să şt însuşească diferitele grupe o poziţioniste. cari au creăt atâta nelinişte şi confuzie la convenţia uniunei automobiliste, anul tre cut la Chicago, printre care au fost Trotkfştll. "socialiştii" de solul lui Norman Thomas, supor tatoril lui Lewis, social-democra ţi şi o secţiune din sânul Asocia ţiei Unloniştllor Catolici. In rezoluţiile şl vorbirile lor s'a putut constata linia lor generală de opoziţie la ţiunuta. politica şi programul lut Murray-Thomas şi Addes. Intr'o măsură foarte mică au obţinut unele succese la De troit şi In centrele de pe coasta Atlanticului. Catţza succesului lor-deşi mic se datoreşte faptului c'au trimis la aceste conferinţe regionale oficlun ţit uniunilor sau acei designaţi de aceasta clică cât şi lipsei de re ţContinuNre pe pag. :i) . Ce-l Interesant tn aceste ope raţii de aviaţie e metoda. Ofen siva de aviaţie sovietică e Îndrep tată spre trei "zone". O zonă e lii adâncimea poziţiilor inamice, cam 600 mile depărtare de front şi include Danzig-Brest-Lltovsk- Constanţa. A doua zona in regl un«>a mişcării de trupe. Intre 150- 200 mile de front (Mlnsk-Gomel- K remenchug-Yalta ) şi a treia zo nă e situată In dosul Imediat şl lactic al frontului, cam 100 milo depărtare de front. Abilitatea forţei aerene de a se ocupa de loate aceste zone e uimitoare. Lupte crâncene iau loc in trei sectoare — Velikl Lukl, Lissich unsk (Doneţ) şl Novorossisk. Velikl Luki şl Nosorosslsk. ar mata sovietica e in ofenslvâ; in regiunea Doneţ, Germanii sunt Împinşi înapoi. ridicare asprft a preţurilor alimen telor. Acel cari au sblerat in gura ma re, cft ridicarea plaţilor la mun citori va cauza inflaţie căci va forţa ridicarea preţurilor, tac a cuma ca mutul In faţa atacului di rect asupra controlului preţurilor Adevăraţii duşmani ai infla ţiei sunt acei rari luptă pentru or «l'nul Preşedintelui de a da pre ţurile înapoi şi cari pnn presiu ne pe Congres să respingă toate măsurile, rari ar forţa ridicarea preţurilor. Exemplarul 5 Centa EDITORIAL Victoria din Tunis Prevestitorul Invaziei Europei Vestea victoriei strălucite [a luptătorilor şi comandau* i ţilor noştri în Tunizia tre- I hue să umple inima fiecărui i locuitor al acestei ţări de bu curie şi mândrie. Cine a urmat luptele şi strategia urmată de forţele noa stre armate In plină cooperare cu acele france*» şl engleze In Africa şi armata sovietică la răsărit | poate să aprecieze însemnătatea acestei victorii. SI In acelaş timp Ise poate aştepta la o invaziune iminentă a armatelor noastre 11- I beratoare in Kuropa. V I.uptele şl strategia din ulti mul timp . ce au adus iz bă rut» ; peste forţele profesioniste ale lui t Hitler, dovedesc că comandanţii şl soldaţii noştri sunt capabili să înveţe din propriile lor greşeli, corn “f la Inceputrul campaniei din Nord Africa şl sunt In stare să găsească la timpul oportun remediul necesar şi inspiraţia cu venită pentru ofensivă fermă şi j determinată. Sâ Fim de \V(ţhc Tocmai din această cauză, nu trebue să fim prea entuziasmaţi, ca să neglijăm sarcinele ce ne impun planurile militare ce sunt in curs şt ce' vor avea ca rezultat extinderea ofensivei, prin Invazl unea continentului european. Trebue. în special, să fim de veghe contra forţelor defetiste din rândurile noastre, cari vor căuta să adoarmă poporul cu tot felul de manevre trădătoare. Din contra, acum mai mult ca oricând, animaţi şl inspiraţi de Izbânda luptătorilor noştri, sub directiva comandantului nostru suprem—Preşedintele Roosevelt, trebue sâ intensificăm producţia de arme şi armamente. Trebue să eliminăm din mijlocul uniunilor noastre 'curentul defetist al lul Lewis şi Walter Heuther. Tre bue să fim de veghe in mijlocul grupului nostru naţional contra agenţilor pro-fascişti şi eartiştî, cari vor încerca intrigi noui, pen tru u ne dezbina, ca să nu ne putem concentra la responsabili tăţile noastre faţă de patrie şi faţă de /romandantul suprem şi faţă de luptătorii noştri hratty. O Datorie şl Privilegiu In acest moment de bucurie, noi Românii Americani, avem o datorie supremă şi un privilegiu i rar— acela de' cimenta unitatea noastră in mod mai strâns, a lepăda, izola şi elimina toate ele mentele, cari tnreareă divizie şi dezbinare prin intrigile şl mane vrele lor defetiste şi profasciste. Numai în măsura în care vom trece |tcste deosebirile mici şi ne însemnate şl vom ajuta guvernul şi administraţia D-lul Roosevelt pe toate tărâmurile, vom fi la înălţimea chemării naţionale şl vom contribui şi la eliberarea po porului român. înainte, deci, spre invaziunea Europei a armatelor noastre li beratoare! Înainte spre victoria finală şi eliberarea popoarelor subjugate,; Inclusiv ţara noastră natală România! întocmai rum Preşedintele are lipsă <le suportul poporului a* pu nă In aplicare deriziunile Confe rinţei dela Casablanca, tot la fel, are lipsă (le a relaş suport să dură la îndeplinire şl să întărească pro gramul său contra Inflaţiei. , Muncitorimea americană şl-a demonstrat tn repetate rânduri de terminarea de a suporta pe Pre şedintele ţârii, spre a putea duce areat râsholu la o concluzie vic torioasă asupra duşmanului bit lertat