Newspaper Page Text
f ,<J -n_rijrr^jjj*f*k3ttf%k.BmMr r^ jjj *f*k3ttf%k.BmM i * S <r* TmtfSişß if Jyţrfi# ,7y«fc-> rjßflWlg ~ -' JOk Mv vKJm s£, Jă >»& 'ttafet *f \'&j9r W’ fl| Mki lp§[ iM "’ y MvTm .- 33mJ ,ilr3ffiTr 'jifflcflKiffßiM 3JL jfir ftyjflr - nB t? >ÎM' w * ft >j» ' JjHBBti |P Jr f HMg ■ * ,JL imillnMr i *s v C W m jll 1^ #llU ? iiiilHiW» i g»i jflHL^wi r #iâi# iIBPPSr &»# JTIr i-sSr /a* 2ysT ImMM&- » > Jr- HJ *5&3 r I mli ;„. jfra JB» 1 < & jrt&aT£ Zgssg <L, /M&aHk. TWWSyPaiS^K 1 Jtl»m fmmP If ’ -r -te,»»} nB ■ «. ’WEw&rfSbi/' „ ' ■ K>mf ÎSV? # aS£p*BjßffiM*w3*i!lKi»Jw AaISH ”**W6P' WtHc “1 / ' l li||U| HWI ’Jgf'W t -jM # ; 3«wg- ? . in iPiJH 1 jjy . ,j&jmm JUT JMP* ir aKc% L V JH’ «ww oi ?* snvyijk ' •v-Vr.'. k^w ; j 4. .; ' \^T4- ?.■• w^Lk'SwSRSiBBy •ff inS^^Trm•?' 4 r^r ''•‘^ ■ I+jP'.*.^•' 1 +jP'.*.^ •' £jg* “ "■ r -.'Ml- %V+ jHIjImIBSS^ HSBHI~ ' Jfßßt 4hb»JSBSr JK • •”«*£' ■. sc f:. jyWW WHBQHHn'. . ; ~<••<,m' 9* ’<? /W jHf . "• I^MPRtCy^^” ■; r'p' v‘ W • '■ '^mtăUßm&SF Wms JLăEEMti <? *»*s? ' lfa|B > yi - Si W?i . . n ■,''< >rw ; - .■ v“v-i /■ X» T ' 4 yaRA •■V a> m W ■ ROOHEVELT The Roumanian American, Detroit 11, Mich., Jan. 22, 1944 “ Foaia Poporului” Oferă Azil Profascistilor Români y Preşedintele Roosevelt, in mesajul său către Congres a pre venit poporul de primejdiile “reacţiunei dreptiste”, de conspi raţia acestei clici, ce ţinteşte a pune mâna pe putere şi a sta bili un regim fascist în aceasta ţară. Dl. Roosevelt ne previne că dacă această “reaţiune dreptistă” ar reuşi în planul ei, a tunci e posibil ca cu toate că vom fi învins pe duşmanii noştri pe câmpul de luptă, fascismul ar putea triumfa la noi acasă. In ultinule 21 zile, Anuala Roşie a omorât 100.000 Germa ni pe Primul Front Ucrainian şi a lansat o nouă ofensivă in ul tiinile zile în sectorul nordic, vest de Velikie Lukic. Biroul de Informaţie Sovietic a anunţat că trupele genera lului Vatutin au capturai 7.000 Germani în contra-ofensivă, vest de Kiev şi o cantitate enormă de echipament a fost distrus, incluzând 2-224 tankuri, 1.174 bucăţi de artilerie, 348 camioane blindau-. Afară do asta forţate# - r . - • *kii!*Ş!i .- Veoetta (MM) no cinetnaingrar, MM? i.amarr, in».••anin» poporal nA roar* Canxmiulul aA vol<•/.<■ proertul tin Inge, ran* aA permltA aoldaţllor aA votrwi tn alegerile «lin 1044, aţa rum a recomandat F. D. R. I rin aţi iiidenuiul d*re| Lamarr Î \n\n Plănuiţi Organizarea Petrecerilor Jubilare Pe lanuarie, 1941 Voi. XXXI; No. 4 NOUA OFENSIVA i METICA PE FRONTUL NORDIC; O SUTA MII NEMŢI OMORÂŢI IN 21 ZILE PE FRONTUL UCRAINIAN; EISENHOWER IN ANGLIA Fotofjrafia Aceasta E Parte din Publicul Care A Participat la Celebrarea Jubileului de 30 de Ani a Ziarului şi a 10-a Aniversare a Secţiunei Române Americâne din /. W. O. Preşedintele Roosevelt Oferă Un Program de Victorie şi de Pace Mesajul aşteptat cu atâta nerăbdare de întreaga naţiune a venit. Dl. Roosevelt a vorbit ca un conducător al întregei na ţiuni şi ca un conducător al Naţiunilor Unite. N'a fost vorba de spirit partizan, ei de un spirit de unitate. In acelaş timp, Pre şedintele a făcut clar naţiunei că răsboiul nu e încă câştigat, că sunt duşmani la noi acasă, care nu vor ca victoria să fie câş tigată, care vor de fapt să se întoarcă la vremea de crize eco- nomice, Iu ţ«>muj. când milioane'» de muncitori umblau pe stradă fâ-1 ră lucru vi la nout r&abotiie. Preşedintele Roosevelt a expli cai cu o claritate admirabilă în semnătatea deriziunilor dela Te heran. Aceste deriziuni alini ba zate pe renlism ţl pe o înţelegere deplină ini re marii conducători al Naţiunilor Unite, care represlntă la rundul lor aspiraţiile ţi dorinţa omenire! întregi. D-lul a arătat legătura strânsă cirt există Intre ceeace facem alct, pe frontul de acasă ţi deriziunile deln Teheran. De fapt toßte aspec tele' situaţiei interne sunt strâns legale de perspectivele victoriei ţi ale unei păci durabile cu secu rllate. Independentă ţi libertate. Kara şovăire. Preşedintele Roo sevelt a prezentai natlunei un pro gram Imediat, care să garanteze victoria ţi un program economie, care să elimineze starea deplora bilă de lucruri, re a existat in perioada din 1920 ţi In perioada din 1930. A al ras atenţia la pri mejdia ce există, in ajunul marei ofensive, din cauză că există a casă prea multă nepăsare ţi rc actiunea pro-fascislă, caută in fel ţi chip aâ destrame unitatea naţio nală. pentru ca victoria să fie in lărxlată sau chiar pierdută. 1)1. Roosevelt u apelat la intregul po por să-ţi consacrese toate energii le la scopul principal - c&ţtigarea răsbolulni ţl să nu fie Indus In eroare că răsboiul c deja câşti gat. Din contra, a spus Dl. Roo sevelt. suntem încă departe de victorie. Numai o unitate com plectă ţl cu program total de râs- Isflu va putea grăbi victoria ţl salvs milioane du vieţi omeneşti americane, a spus Preşedintele. In vederea aceasta. Preşedinte le a recomandat următorul pro gram de cinci puncte: I) O lege realistă de taxare, care să absnrbc Unili' profltele ne- Justificat»' individuale ţl corpora li ve. R omânul American * Prin Lupta Unită —la înfrângerea Fascismului Mondial S _ 'TI . : 1!) Keinoireu cont radelor pen tru a împiedica profite exreeive ţi pentru a asigura preţuri rrart—lii I»' guvernului. tt) O lege a costului »|e produse alimentare, car»' să permită gu '•'inului să garanli'/.e preturi mi nime la fermieri şi să impună n limită maximă la «ostul articole lor «le consumaţie. 1)1. Iloosevelt a cerut deunemenea continuarea subvenţiilor asupra articolelor de necesitate, care subvenţii va costa aproximativ I miliard (Idlioii) do lari. 4) Itci noi cea legii de stabiliza re din Octombrie ll>4U, «are tre ime să expire in 30 lunie viitor. Această lege provede controlarea salariilor şi preţurilor. 5) O lege naţională «le mobili zar»* (National Hnrvlee Art), rare ar preveni greve in «lurata răsbo iului şi «are, afară de tuiele ex eepţii cuvenite, ar pune la «llspo zitia guvernului serviciile fiecă rui adult. |H'iitrii producţia «le răs bolu sau pentru orice alte servi cii esenţiale. (Continuări' pe pag. 3) Sateliţii Germaniei In Panică de HURT U VI,KR BKRNA. Klveţia. (ONA) Ra poartelo «lin Ha leu ti i Indică că sa teliţii Germaniei încearcă să se lepede de coaliţia dominată berll neză ţi că popoarele din Halcani iţi intensifică rezistenţa faţă de Germania. In Croaţia. Germanii un fost nevoiţi să stigmatizeze (să înfie reze cu un fler cald) pe recruţi, ch semn de identificare. Toate trupele croate nu fost astfel slig malizale pe brutul lor In De cembrie trecut. Indignarea contra acestei măsuri a produs un val de sabotaj. Ca măsură de represiu ne. ministrul de interne a areslal loate persoanele cu numele de “Broz'\ care este numele de fa milie al mareşalului Tlto. Ungaria devine din ce inai în grijorată. In proporţie cu înain tarea Armatei Roţii. Propaganda Inspirată din Budapesta încearcă să prezinte Ungaria in capitalele străine mal mult ca o victimă n Germanici decât o părtaşă la «'ri mele el. Propagandiştii maghiari caută să contacteze pe Jurnalişti aliaţi, prezeiităiidu-le următorul tablou: "Intâiii, Ungaria a fost arun cată In râshoiti prlnlr'un trick de către fostul ministru du externi* Bardossy; al doilea, Ungaria nu poate să părăsească tcâmpul nu zist) fiindcă ar însemna totală o cupaţie germană ţi ar pune In pri mejdie viaţa la un sfert de milion de evrei ţl la mii de refugiaţi po lonezi ţi francezi; al treilea. Un garia vrea ca industria ţi agricul tura ei să nu fie sezlsată de Ger mani, fiindcă va avea nevoie de ele in perioada dn reconstrucţie". România, In special, e cuprinsă de spaimă. In primul rând. Viri le despre răzvrătirile din minată ţi apoi valul de refugiaţi, care se reîntorc din teritoriile ocupate. Bvreli români supt mei bine tra taţi acum. Sistemul du raţionare pentru el a fost îmbunătăţit ţl legea cu semnul de Identificare nu e Inforţală. Ministrul de răshoiu a permis ofiţerilor evrul din le gări să p«>arte gradul pe uniforma lor. ('A primejdia aceasta există e a-' parent in loute rusele vieţii a merieane iţi nu e mal puţin adevă rat în grupul nottlru naţional. As tăzi un om, o organizaţie, un grup e judecat după un singur criteriu: ORI BSTI PENTRU DKCIZIU NIL.K OBLA MOSCOVA. CAIRO. TIHIRAN, old BMH CONTRA 1,0 R. Nu există altă ţinută politică. Dacă eşti pentru deciziuuilc şl în ţelegerile dela Moscova-Oalro-Te heran. atunci eşti pentru distru gerea Axei fasciste, pentru victo ria Naţiunilor Unite, pentru eli berarea popoarelor subjugate şi pentru stabilirea unei păci dura bile cu securitate pentru d-la şi familia d-lale, pentru întreaga o menire. Dacă pe de altă parte eş ti contra deriziunilor dela Mosco va-Calro-Teheran, înseamnă că eşti pentru victoria fascismului, pentru tnfrăngerea Naţiunilor U nlie, pentru noui războaie şi noul subjugări ale popoarelor de rând Aceia cari nil se pronunţă asu pra deriziunilor dela Moscova- Calro-Teheran înseamnă că sunt contra Americei. contra progra mului de răşinii ii şi de pace al Preşedintelui şl al Comundautului nostru suprem, contra intereselor vitale ale naţiune), ale celor cari luptă pe cămpurlle de râsboiu, contra familiilor rămase acasă şi pentru fascism. Noi o spunem răspicat fiindcă se vor găsi destui printre reacţio narii romăni americani, cart în cep să-şi ridica din nou caput, ca Sprijiniţi Ofensiva prin Cumpărare de Bonuri de Răsboiu; Contribuiţi la Fondul de Ajutorare Pentru Cei ce Suferă de Paralizie Infantilă să protesteze că ei sunt acuzaţi pe nedrept, că de fapt sunt pentru aliaţi, dar sunt pentru o victorie aliată "fără Rusia" şi aşa mal departe. O astfel de ţinută, nu numai că-i ipocrită ci e o ţinută pro-fascistu. Politica aceasta «lela Teherim. cure e proprietatea Naţiunilor ll nlle, baza de căpetenie a victo riei şl a păcii durabile, treliue me reu ţinută in faţa opiniei publice, explicată ca poporul s'o înţeleagă. Presa noastră româneasca. Insă, e departe de a-şi face datoria. "Holla” şl Koala Poporului" nici n'au menţionat conferinţele dela Moscova şi Teheran. Ziarul "Ame rtca” In opinia noastră ar putea fuce cu mult mi mult ca să expli ce cetitorilor. Importanţa acestor conferinţe, să publice documen tele conferinţei dela Moscova, Cai ro şi Teheran şl să le analizeze. Noi ne permitem a ne exprima astfel, nu pnntrucă vrem să dic tăm ţinuta acestui xiar. Dar cre dem că e just a atrage atenţie unei redacţii, de caracter anti fascist. că reacţionau română a merlcanâ. elementele pro fasciste şl fasciste, nu dorm. In realita te, rcacţitineu româna americană a început o propagandă nefastă contra Intereselor Naţiunilor fi nite. şi In special contra deriziu nilor dela Moscova-Calro-Teheran. Ziarul “America" fiind publicat de trei ori pe săptămănă. ar pu tea face un adevărat serviciu pa triotic, dară ar întreprinde o cam (t 'oul In nare pe png. I) Gestapo Comandă Grupele Fasciste Din Franţa » «le UE KT WYDKK BERNA. Elveţia. (DNA) To ate grupele colaboraţioniste din Franţa sunt concentrate lutr'o "armată anti-inaqulstă”, sub au spiciile forţelor de ocupaţie ger mană. Această desfăşurare, adică cre area unei organizaţii armată fran ceză ca Usiaşii croaţi (terorişti), 'ca llirdcnli Norvegieni şi ca Hqna drişt) italieni, e făcută cu scopul de n libera unităţile germane pen tru frontul de răsărit. De acum înainte, contingente le Wermachtulul german din Franţa nu vor mat participa In serviciul ordinar de poliţie şi nici In menţinerea ordinul. Miliţia uni ficată fraucezâ do renegaţi. Insă, e sub comanda supremă militară a Gestapo-uliii nazist, cu formaţii le de Gestapo-lşti şi Gărzile de E lltă germane In comandă. Influ enţu Vlchjr-lßtâ nu va exista. Formaţiile fasciste francezo, ca "Baril Populalre” al lui Doriot şl "Franclates" al iui Bucard sunt a eurn armate de Gestapo-Ul nazist.. El au primit un ordin strict ca să combată grupele partizane ma il ulste. Grupele maqulste sunt organi zate In guerille şi-şi iau numele după cuvântul francez "nin<|iiiM”, ce InseamfiA mărăcini. In cazai unei invazii aliate, to ţi şefii fascişti fruncezl au Jurat că vor lupta alăturea de Wehr iniicht. Printre aceste grupe fasci ste sunt bandele d/e gangster* din Marseille, care Joacă un rol de frunte. Printre aceştia se Includ şefii criminali c* "Splrlto" şi "Garbone”. 37 Americanii Deschid Baraj de Artilerie la Cassino Hovletlco au capturat 31<i tancuri germano, 902 lunuri şi aii echi pament de răsbolu. incluzând trei tronuri încărcate cu 4 0 tankuri. Un comunicat special anunţă că trupele generalului Ivan C. Dagruntiun ale Primei Armate Baltice a re-început ofensiva, ca re a font oprită In 6 lanuarie, in regiunea Nevel-Velikio. in trei zile de luptă, trupele sovietico au distrus apărările Ger manilor şi au capturat 40 de o raşe şi sate. Buletinul mai apune că armata generalului Rokossovsky înaintea ză peste Bălţile Pripei, capturând oraşele importante Mozyr, Kallnv kovichi şi Novoselkl. Moscova a anunţai că contra atacurile germane la extrema su dică a frontului ucrainian conti nuă cu violentă, in regiunea U nan şi Vinnitsa, unde naziştii lup tă cu disperare ca să nu piardă drumurile importante de fier din cotitura Niprului. Artileria Americană Sfărâmă Cassini > Trupele americane au ib-s-lils un baraj de artilerie asupra ora Lămuriri Asupra Problemei de Hotare Sovieto-Poloneze ; Guvernul sovietic a făcut o altă declaraţie fundamentală politică faţă de Polonia, în ceeace priveşte frontierele ei. Gu vernul sovietic a propus Poloniei frontiera exactă, asupra că reia aliaţii au căzut de acord acum sunt 20 de ani. Această frontieră la răsărit ar fi Linia Curzon, o mică mo dificare a hotarelor din 1939. Ar stabili in mod clar unde în cep, în realitate teritoriile poporului polonez şi unde frontierele Beloruslel ţi Ucrainei sovie-c tlce. Linia Curzon u foni propusă de Ministrul de externe englez Lord Curzon in 1919. A fost formulată in detaliu de o comisie aliată pe ucele vremuri ţi la care a asistat un delegat polonez, cure u căzut de acord cu recomandaţia Lordu lui Curzon. In această comisie n'a fost reprezentat niciun delegat so vietic. Insă in comisia aliată a lu at parte un membru delegat ame rican, care a căzut ţi el de acord, fiindcă s'a conformat cu politica americană, propusă de Woodrow Wilson in cele 14 puncte ale sale. ţi anume: ca Polonia să fie re constituită pe “teritorii indispu table poloneze". Pretenţia actuală poloneză la Belorusia ţi Ucraina vestică, după cum e ţtlut, provine din răsboiul neprovocat deslănţuit de măre- Trimiteţi Comanda Calendarului Organizaţi Distribuirea lui Exemplarul 5 Cents şului Casslno, care e o fortăreaţă germană, in drum spre llotnu. Americanii au capturat mun tele Troecliio. ultima barieră muntoasă iualnlea oraşului Cas sino. Forţele de aviaţie aliate au bombardai centrul Italiei, in spe cial 8 drumuri de fier, in jurul Florenţei şl al porturilor Civila Vocchl pe coasta do apus şi Civi la Roma pe coasta adriaticâ. Generalul Dwight D. Kisenhow or a sosit la Londra, să prepare ultimele faze de pregătire a sol daţilor inaindu de invaziunea K uropci. Generalul Eisenhower, care e comandantul suprem al Tortelor armate de pe aceßt front, a sosit iu Londru via Washington. Forţele mareşalului Tito uu o prit ofensiva germană in Bos nia vestică şi ceutralâ. In unele sectoare, forţele partizane din Bosnia au contra-atacat şl uu im pliis pe Germani înapoi. -r* Partizanii au lansat u*' de atacuri contra eăUqr niraţie germane înt/ Krupa, In Bosnia veMltiit. ţului polonez Pilßudski contra ti nerei republici sovietice in 1920- 21. Acel răsboiu a avut ca rezul tat tratatul dela Riga, prin care guvernul hrăpăreţ polonez al lul Pilsudskl a Incorporat popoare ne polounze In statul polonez. Opinia publică britanică, aţa cum s'a exprimat, săptămâna tre cută in ziarul “Times’’ susţine punctul de vedere sovietic, cu pri vire la frontierele sale de apus. Ziarele cele mai responsabil* a uierlcane, ca New York Times, St. Louts Post Dispatch ţi New York Herald Tribune strpoartă mai mult sau mai puţin punctul de vedere sovietic. SI era evident din atitudinea ce lor din Washington, că poziţia so vietică corespunde cu înţelegerea de bază la care s'a agreat la Tehe ran. (Continuări* pe |iag. 31)