OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, December 02, 1944, Image 2

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1944-12-02/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 2

THE ROUMANIAN AMERICAN
Published by The
Roumanian American Publishing Association
(Incorporated)
Entered as Second Class Matter at the Post Office
at Detroit, Mich., under the Act of March 3, 1879
STEFAN FOPESCU, Manarin* Editor
M. MILA, BiMincM Manager
PUBLISHED WEEKLY
In Statele Unite pe an $3.00 .... pe 6 luni 11.50
In stretnAta pe an $4.00 pe 8 luni $2 on
‘•ROMANUL AMERICAN”
5856 Chene Street Detroit U. Mirhican
Telefonul CLasa 2676
MX#*-
gtr '<L I
' sMi'' if|i Imp w \ a
\W&ft *
mK
<'\PT HIIWIII / MiiijMi.l Irnni. 11.111., dm nilplnr .ir.it.i l.i
Pvt. Lupiba rum r omorât japonezii pe insula Leyte. înainte de <e
forţele americane au debarcat.

Pagina 2
Presa Mare Fiind Monopolizată, E Natural Să Fie
Reacţionară; Alegerile Naţionale Au Demascat-o
Presa mare zilnică, americană, nu expri
mă deloc opinia publică a poporului nostru.
Din contră, ea este expresia fidelă a unei cli
ci de milionari reacţionari americani. Cam
pania electorală recentă ne demontrsează de
stul de evident acest adevăr. Peste 90 pro
cente din ziarele zilnice din toată America,
au luptat cu tot ce li s’au pus la dispoziţie
contra realegerii Preşedintelui Roosevelt.
Unele dintre aceste ziare sunt mari, insti
tuţii colosal de bogate, născute cu simţul fas
cist de propagandă în sângele lor, cum de
exemplu este recunoscuta foaie “Chicago Tri
bune”.
Unele dintre ele au mai avut oare care în
ţeles, dar altele n’au fost decât obscure şi ili
terate. Indiferent de cum au apărut, au fost
răspândite prin toate colţurile ţării. Zilnice,
săptămânale, inteligente sau stupide, dar cu
un stil foarte variat şi foarte bogat de criti
cism destructiv, comun tutror, deşi în apa
renţă toate sunt independente, în acelaş uni
son cântă aceaşi melodie de flaşnetă reac
ţionară.
Sub conducerea unui maestru clandestin,
răspund cu toate aceluiaş semnal ca şi când
un pluton de nazişti mărşăluesc ţanţoşi în pa
radă în faţa superiorilor lor, pe străzile Ber
linului. Si sigur că ele nu uită nici eticheta sub
care apare, de ziare independente.
Poporul, după cum era şi natural, a votat
cu Roosevelt, ceiace înseamnă, că această pre
să americană, deşi este cumpărată şi cetită
de popor, totuşi, nu este ascultată în poveţile
pe care caută să i le dea.
Acesta e un semn bun şi foarte îmbucură
tor, care dă speranţe presei muncitoreşti să
se desvolte şi că este necesar a se desvolta.
Printre muncitori, e adevărat, că faţă de pre
sa mare zilnică americană, de un oare care
timp se obsearvă neîncrederea şi desgustul lui
faţă de ele. Aşa că astfel de elemente, sunt pre
parate şi gata a ajuta o presă consecventă, o
presă ce spune adevărul, o presă liberă. Cu
ei, desigur, e destul de posibil a o organiza,
eu toate piedecile ce-ar pune marile interese
şi marile pungi reacţionare.
Jurnalistica, după cum Wm. Allen White
s’a exprimat odată, putea mai înainte fi a
junsă de ori şi cine, şi deci şi de omul mic. Zia
rul dânsului, “Emporia Gazette”, începe a
funcţiona cu un împrunut de 2.000 de do
lari. Azi însă pentru un ziar mare trebue să
ai cel puţin 2.000.000 de dolari suport înapoia
ta, ca să poţi ataca aşa după cum îţi vine la
gură atât Administraţia, cât şi pe Preşedin
tele Roosevelt.
Presa americană mare e deci sub monopo
lul marelui capital,şi de-şi este sub controlul
şi monopolul lui, tot n’a putut până în pre-
Prin Convenţia Naţională Dela Chicago, CIO
Serveşte Cele Mai înalte Interese Ale Natiunei
* *
Menţinerea lucrului fără încetare, fără gre
vele cari ar stingheni producţia atât de ne
cesară ofensivelor noastre militare, ar încetina
victoria şi ar contribui la pierderea păcii, ju
rământ pe care CIO şi l-a luat imediat chiar
din prima zi când mişeleşte am fost atacaţi de
inamic pe la spate, este una dintre grijile ce
le mai mari pe cari le are această mare şi pu
ternică organizaţie a poporului muncitor ame
rican.
Faptul care probează acest adevăr este bi
ne observat din felul cum această chestiune
a fost văzută, considerată şi tratată în conven
ţia ei deia Chicago, când într’un suport tot
aşa dfe ofensiv ca şi marea ofensivă începu
tă a celor şase armate aliate depe frontul din
apus, CIO, reînoieşte şi întăreşte solemn a
«aastâ datorie de a sta la postul de produc
ţie continuă până la încetarea definitivă a
ostilităţilor, până la victoria finală, până când
se va încheia pacea aceia dorită de toţi sau
pacea omului de rând.
Naţiunea americană se aştepta la astfel de
act măreţ din partea acestei mari organiza
ţiuni, CIO. Această organizaţie a muncitori
lor americani este mare şi puternică, tocmai
prin faptul că reprezintă fidel, sentimente
le şi interesele comune ale tuturor muncito
rilor. A probat destul de evident acesţe cali
tăţi în tot timpul acestui răsboiu, şi le-a re
afirmat mai cu seamă in timpul alegerilor no
astre naţionale. Prin actele ei mari, probează
In acelaş timp când reprezintă în larg intere
sul muncitorilor că reprezintă deci o naţiu
ne sănătoasă, viguroasă şi puternică.
Adevărul este acesta. Fundamental, intere
sele muncitorului şi ale naţiunei sunt abso
lut identice şi că un conflict intre ele nu po
ate exista.
La cererea guvernului de a se pune la dis
poziţie cu forţele necesare, cu care să se exe
cute producţia, CIO răspunde imediat, şi to
ate roatele încep să se mişte necontenit şi
persistent, vărsând în valuri mari munţi de
materiale şi toate cele necesare răsboiului şi
copiilor*noştri depe front.
Ne aducem destul de bine aminte de atacu
rile vicioase şi defăimătoare ale reacţiunei
contra Comitetului de Acţiune Politică al lui
CIO. Acum, să comparăm acuzele lor murda
re, cu faptele mari ale lui CIO la această con
venţie dela Chicago, cât şi cu toate conven
ţiile ei din trecut - adică cu reafirmarea ju
rământului de a nu face grevă în timpul răs
boiului, organizarea puterii do muncă şi con
damnările antisemite, şi atunci vom vedea de
stul de clar, cum atacul dus contra muncito
rului In PAC in timpul alegerilor şi cum are
zeni ajunge la rezultatele pe care le-au cal
culat şi dorit ei, adică, clasa conducătoare a
Torilor să controleze gândul poporului cu
nadio, presă şi cinematograf.
Rezultatul alegerilor dă dovadă că au gre
şit în calculul lor, şi în consecinţă planurile
lor au fost - şi ce este mai interesant pentru
noi dela foile muncitoreşti - zadarnice.
Henry Luce, de exemplu, al cărui ziar are
un tiraj zilnic de peste 2.000.000 de exempla
re, afară de reclamele de propagandă dela ra
dio şi cinematograf, cu tot acest mare spa
ţiu pe care îl, coprinde şi tot nu poate con
trola gândul cetitorilor lui.
Faptul este, că până în prezent, n’a reuşit
să-şi vândă filozofia lui proprie despre o A
merică imperialistă şi reacţionară. Pâryi când
nici realegerea nevestei lui, Clare Booth Lu
ce, nu se datoreşte influenţei şi reclamelor
făcute de foile lui. A trebuit să vină Socia
liştii cu al treilea partid, cart astfel au îm
părţit votul muncitorului şi numai aşa a
junge pupăza republicană ca să-şi asigure
creanga de sub picioare, din nefericire pen
tru noi, pe fhcă un termen în Casa Tării la
Washington.
America trece prin timpuri mari de tran
ziţie. lar de aceste schimbări prin care trece
Europa şi Asia nici ea nu va fi scutită sau
imună. Acest răsboiu nu este răsboiu numai
cu tancuri şi cu aeroplane. Acesta este răs
boiul popoarelor libere şi democratice con
tra fascismului. In acest răsboiul suntem şt
noi şi deci şi gândurile noastre trebuesc să
se supună acestor concepţii, înapoia soldatu
lui care stă înapoia tunului.
Realegerea Preşedintelui Roosevelt, înfrân
gerea atâtor izolaţionişti şi reacţionari poli
tici, este cea mai bună şi vădită indicaţie că
mari schimbări, datorite răsboiului anti-fas
cist au loc şi în ţara noastră - America.
Presa noastră americană izolaţionistă, ma
rile ziare care nu sunt altceva decât nişte să
geţi veninoase în mâinile milionarilor cu i
deologie fascistă, pot otrăvi gândul şi min
ţile sincere ale poporului naiv, dar un lucru
ce nu-1 pot face, indiferent de ce măsuri ar
lua ei, e că nu put opri lumea şi istoria din
cursul ei.
Pentru ei acest adevăr acoperit iste bine
ştiut că e un faliment. Totuşi, în virtutea mo
nopolului, bogăţiilor şi interesul pentru cari
au fost creiate, ele se tipăresc, se publică, se
vând şi fac mari profituri pe urma lor.
Conţinutul însă, îl ştim că este găunos şi
fără valoare. Sperăm ca viitorul să le scoată
mai mult la iveală, şi prin virtutea timpului
fiind descoperite şi demascate să-şi piardă in
fluenţa şi astfel să dispară, deşi fierul rău nu
se prăpădeşte aşa uşor.
să fie şi pe viitor, n’a fost decât o manevră,
josnic deghizată, îndreptată direct contra na
ţiunei noastre americane.
Dar chiar şi în CIO sunt unele elemente ca
ri se lasă influenţate, fie direct sau indirect,
intenţionat sau neintenţionat, atât de socia
listul Norman Thomas, cât şi de Troţkişti lor,
ei se folosesc provocativ de argumentele sla
be ale actelor abuzive (grievances), şi direct
sau indirect, cooperează cu tot felul de ma
nevre de forma acestora cu anti-muncitorii de
teapa celor ai lui Sewel Averey.
Sa remarcat o astfel de acţiune chiar şi la
această convenţie, ba înainte chiar de a se
deschide şedinţele, când muncitorii din indus
tria de cauciuc şi cei dela şantierele navale,
au fost oarecum afectaţi şi influenţaţi de a
ceastă boală, de această plagă a răutăţii.
Până când şi uriaşul acesta muncitoresc CIO
din industria de automobile - UAW, cade şi
el victima planului de referendum al lui Wal
ter Reuther, care în curând va avea loc să
decidă de soarta menţinerei acestui solemn
jurământ de a continua cu producţia fără în
trerupere şi după victoria din Europa.
Reafirmarea necondiţionată a convenţiei în
să, demonstrează marele rol şi inteligenţa po
litică şi patriotismul marelui ei conducător
Philip Murray.
Acest exemplu ar trebui să fie icoana vie a
acelor elemente pro-CIO din UAW şi la lu
mina lor să voteze tot aşa de hotărâtor ca şi
la 7 Noembrie pentru continuarea jurărain
telor, peste referendum, şi astfel demonstrând
şi-a arătat şi dispreţul contra acelora, al că
ror interes e la fel cu al stăpânilor care le
trag bine sforile, adică a diviza pe CIO, ca
astfel să-şi piardă această reputaţia care o i
dentifică cu naţiunea.
Românul American
Redactată dr un Comitet
Românul American
Au Fost Vânători Buni ....
ißaftH.lwlHfljly HHfßfc *BEgW>,- >., WVhJrVb
j - i r j >aa jPţssg^ ''
Pentru Asigurarea Democraţiei, Nazismul,
Fascismul Trebuesc Distruse din Rădăcini
Pentru a obţine o pace aşa după cum po
poarele o doresc, pacea aceia ce va aduce li
niştea omului de rând pe viitor, care nu po
ate fi în altfel decât pacea în urma unei pre
dări necondiţionate, aşa dupăcum şi marele
strategist aliat Gen. Eisenhower zice, “că tre
buie să luptăm “like hell”, să ne sacrificăm
cu toţi până când vom distruge complect d 5
rădăcini nazismul, şi deci până când vom de
termina acele condiţiuni necesare pentrx: dis
trugerea lui. Si tocmai acest lucru îl fac cele
şase armate eroice aliate pe frontul de apus,
cari, în măreţia atacurilor lor, după primele
rezultate obţinute ne-ar da oarecum indica
ţiuni căci sunt posibilităţi ca Hitler şi nazis
mul lui să nu mai poată trăi să thai vadă
anul nou.
Luptele însă sunt grele şi pe un front de o
lungime pe care apusul încă nu a văzut-o pâ
nă în prezent. Francezii, americanii, şi engle
zii atacă cu avânt şi confidenţă,
chiar mai mult după cum s’a nsteota'
întreaga lume democrată pri, şir cu mare
grije şi atenţie această mare ofensivă şi fă
ră îndoială că şi aliaţii dela răsărit, în afară
de presiunea constantă în direcţia Budapesta-
Viena, în urma refacerii, vor începe tot cu a
ceiaş furie ca şi la Stalingrad, pe toată întin
derea frontului. Putem spune fără a ne în
doi, că momentul decisiv al răsboiului s’a a
propiat.x
Intensitatea acestei ofensive şi lungimea i
mensă a acestui front, sunt determinate nu nu
mai de puterea pe care o posedă şi o poate
pune în aplicare armatele noastre aliate, ci şi
de rezistenţa câinească pe care o pune ina
micul, care nu cedează, deşi inferior, decât
numai atunci când, este complectamente pus
afară din acţiune. In Metz de exemplu, arma
tele poporului nazificat au luptat până la u
nul, aşa că să nu luăm în nume de rău pe co
mandantul armatelor noastre Gen. Eisenho
wer când a dat ordine foarte severe ce inter
zice fratemalism între armatele noastre şi po
pulaţia infectată nazificată germană.
In Germania, deşi sunt multe semne de des
binare, până în prezent ele nu sunt atât de
serioase pentru ca să fie luate pe deplin în
consideraţie. Deci luptele şi victoria sunt pri
vite că depind numai de eroismul şi deciziu
nile bravilor noştri soldaţi ce sunt în plină
acţiune.
Dar rezistenţa aceasta desperată germană
are oarecum şi influenţă politică printre ţă
rile deja eliberate şi printre cele considerate
neutrale. Aici reacţiunea şi fascismul lor lo
cal, înteţesc rezistenţa lor, tot cu aceiaţi in
căpăţinare şi determinare ca şi naziştii depe
frontul de luptă. Colaboratorii, trădătorii, sau
reacţionarii din Belgia, Franţa, Grecia, Ita
lia în împrejurările actuale, profită de ace
astă ocazie, şi continuă de a suporta încă re
gimul fascist şi nazist.
In Spania, Portugalia, Argentina şi Elveţia
MERSUL RASBMULUI
(Cont. dp pe pag. 1)
Centrul de gravitate al ace
stei mari întreprinderi milita
re din apus este în jurul Metz
ului în direcţia Cologne, unde
in părerea multor experţi mi
litari soarta acestora va fi ho
tărâtă de aceste lovituri. Avan
sul în general, este satisfăcă
tor. La sud însă în sectorul
combinat american, francez şi
marocan succesele sunt şi mai
inamicul caută a-şi înfige rădăcinile economi
ce adânc, astfel sperând să-şi continue şi mai
departe existenţa, atât economic şi politic cât
şi militar, chiar dupăce Germania nazistă va
fi distrusă, va fi nimicită.
Cu a*tfel de probleme e preocupată astăzi
mişcarea de eliberare a popoarelor din Euro
pa, şi astfel de probleme înfăţişează şi pe gu
vernele lor provizorii, cât priveşte relaţiunile
lor cu aceste ţări considerate neutre. Cu alte
cuvinte, n’ar trebui acum odată cu acestă o
fensivă începută, ofensivă de decizie, să se
distrugă din rădăcini toate instituţiile fascis
te, cât şi orice fel de legături fasciste, indife
rent de ce naţionalitate ar fi ele, când ştim că
ele ajută şi nutresc sentimente pronaziste şi
fasciste cum sunt de ex. Spania, Portugalia, şi
Argentina?*
Popoarele aurnice de libertate sigur că ac
ceptă şi supoartă viguros o astfel de atitudine,
iată dece este pentru siguranţa democra
ţiei, pentru binele omenirei, necesar ca să
menţină intacte armatele partizane, miliţia,
ce nu este decât poporul oţelit în luptele gre
le de eliberare, poporul care el singur s’a în
armat şi şi-a apărat drepturile lui democrati
ce, el deci să înlocuiască armatele bătrâne co
rupte şi fasciste ale regimurilor din trecut.
Arestările şi judecata complicilor nazişti să
continue fără nici o cruţare. Cu ţările ce se
consideră fals neutrale aliaţi să rupă ori şi ce
fel de legături economice sau politice existen
te, şi din contră să încurajeze popoarele lor,
în lupta lor de eliberare. Aceasta ar fi singu
ra soluţie ce ar putea efectiv fi aplicată în
Europa, pentru restabilirea unei lumi demo
cratice, unde fascismul să nu mai aibe nici
un loc decât al mormântului larg deschis, şi
în acelaş timp nici şansa ca să mai ajute cu
sabotajul lui din însăşi teritoriul ţărilor ce
formează Naţiunile Unite. Experienţele ce le
avem din luptele depe valea Rhinului ar tre
bui să ne ducă la astfel de concluzii.
Ce e de făcut?
Hya Ehrenburg zice astfel într’unul din fai
moasele sale articole: “înainte ca Germania să
mai aibă şansa de a se restabili, aliaţii tre
bue să distrugă sămânţa acestor viermi na
zişti încă din găoace, încă până nu ies la supra
faţă, la lumina zilei”.
Distrugerea radicală a fiscismului nu în
seamnă numai decât însă înlocuirea lui prin
socialism. Din contră, realizarea unei lumi so
cialiste se poate îmfăptui prin extinderea şi
împlântarea şi mai adânc a democraţiei în Eu
ropa, în limita organizaţiunilor economice ca
pitaliste.
Poporul european azi este gata. El trebue
încurajat dar nu decepţionat în avântul pe ca
re l-a luat. lar Marea Comandă Militară A
liată trebue să menţină până la sfârşit ace
astă atitudine strictă pentru distrugerea fas
cismului, tot aşa după cum o demonstrează şi
cele şase brave armate aliate pe întreg fron
tul dela Rhine.
accentate. Strasburg-ul este e
liberat şi Rhineul este în plin
invadat.
Pe frontul de răsărit, căde
rea Budapestei nu prea e atât
de departe. Germanii şi aici ca
pe Rhine, sunt foarte ocupaţi
cu distrugerea podurilor de
peste Dunăre. Germanii ner
voşi de moarte, prezic că ofen
siva sovietici de iarnă aste în
plină preparaţie şi iminentă.
Pe frontul polonez şi prusian,
pământul în curând va fi în
gheţat, făcând astfel posibil
Armatei Roşii, răsboiul de ma
nevră, prin care germanii vor
fi tot aşa de teribil nimiciţi în
răsărit, după cum sunt măce
lăriţi pe frontul din apus.
Contra calomniilor reacţiu
nei asupra frontului de la ră
sărit, Red Star răspunde: “E
-fortul acestor trădători, este
făcut cu scopul lor murdar de
încă a mai ajuta pe Hitler, de
a-I salva din ghiara morţii A
Faptele Alianţei Vorbesc; Ajutorul
României Cere Să Fim Cu Toţi Uniţi
9 9
(Cont. de pe pag. 1)
Toate organizaţiile, care au aderat la cauza patriei noastre
adoptive, au activat prin “Alianţa Românilor Americni Pen
tru Democraţie”. Deasemenea sentimentele poporului român
american şi ajutorul ce l’am putut da până acum fraţilor no
ştri de dincolo, şi prin aceasta cauzei Naţiuniloi 1 Unite, a fost
exprimat prin acţiunile şi activităţile “Alianţei Românilor A
mericani Pentru Democraţie”. “Alianţa” a făcut toate acestea,
prin şt cu ajutorul guvernului nostru American. Si acestea
•Unt fapte care nu pot fi tăgăduite de nimeni.
2. E deci numai natural, când prima fază a programului
“Alianţei”, faţă de fraţii noştri de dincolo, a fost înfăptuită,
ca să ne îndreptăm spre organizarea muncii pentru a înfăptui
a doua fază - AJUTORUL NECESAR PENTRU REABILI
- POPORULUI ROMAN. D-rul Louis I. Bojin, secre
tarul naţional al “Alianţei” a fost la Washington, unde s’a în
treţinut cu d-1 Brunot, pentru primirea permitului. Plecarea
secretarului “Alianţei” la Washington a fost iniţiată, de con
ducătorii organizaţiei, imediat după intrarea României în rân
durile Naţiunilor Unite, ca la Convenţia Naţională a “Alian
ţei” să 'se poată decide cursul de urmat faţă de fraţii noştri
de dincolo, formularea programului de acţiune pentru a aju
ta poporul român şi pentru a continua ajutorul la efortul
de răsboiu al patriei noastre adoptive şi de naştere.
Si aci credem că e bine să amintim, d-le Andrica, precum
o spuneţi chiar d-stră în susnumitul articol ,că d-stră nu aţi
cerut permit ci aţi “cerut instrucţii dela forurile competente
din Washington, cum s’ar putea organiza o mişcare de “refief”
pentru România”.
3. Fiindcă scopul conducătorilor “Alianţei” şi al organi
zaţiilor componente n’a fost nici odată egoist, ori cu intenţii
de a face ceva pentru a ridica prestigiul unei persoane din
“Alianţă”, am subordonat totdeauna vederile noastre perso
nale sau de organizaţie, la cauza naţională a patriei noastre
adoptive şi Ia principiile fundamentale ale “Alianţei”. Acestea,
să ne credeţi, sunt fapte şi nu presupuneri.
Tot in acelas spirit, pentru a putea ralia, mobiliza cel mai
larg ajutor pentru fraţii noştri de dincolo, am decis la a doua
convenţie" naţională ţinută la Youngstown, Ohio, în 12 Noem
brie 1944, că "Alianţa” şi secţiunile Ei să fie conduse în aşa
mod ca acest ajutor să fie dat pe deplin şi fără nici un obsta
col poporului român. De aceia Convenţia a împuternicit prin
tr’o rezoluţie programatică unanimă Comitetul Naţional şi
Funcţionarii “Alianţei” pentru a lua toate demersurile şi a
efectua schimbările necesare, în acord şi în conformitate cu
regulamentul guvernului nostru american, aplicabil organi
zaţiilor de asistenţă (relief).
Rezoluţiile Aprobate de Convenţia
“Alianţei” Se Găsesc Pe Pagina 4
4. Pentru ca să vă daţi pâre. ea şi pentru a fi martori ocu
lari v’am extins invitaţiunea de a participa la o doua conven
ţie naţională a “Alianţei”. Regretăm că nu aţi luat parte. In
acest spirit vă chemăm, după cum v’am chemat şi mai în
ainte pe toţi şi toate organizaţiile, de a veni în rândurile “A
-lianţei” şi la olaltă să lucrăm spre înfăptuirea programului de
asistenţă, pe care suntem siguri că îl doresc toţi Americanii
de origină română.
Cât priveşte la reprezentaţia justă şi egală, la care vă
referiţi, putem spune că acest principiu l’am urmat dela în
ceput şi-l vom urma şi de acum înainte. Vă asigurăm că Aso
ciaţia d-stră, cu toate că nu e compusă, după cât ştim, din
branşe sau filii, ci din indivizi, va avea o reprezentaţie egală
şi justă, tot aşa de egală şi justă cum o are de pildă Uniunea
şi Liga, cea mai veche şi mare organizaţie fraternală a Ame
ricanilor de origină română. Nu credem că d-stră aspiraţi la
o reprezentaţie mai mare de cum o are Uniunea şi Liga,
In spiritul deciziunilor convenţiei noastre naţionale şi a
nimaţi de dorinţa arzătoare de a ajuta poporul român de a-şi
reconstrui viaţa sa economică pe baze solide, de a ajuta
pe cei înflămânziţi, pe cei fără de haine şi adăpost, cât şi pe
cei ce sufere de boli, apelăm la toţi oamenii de bunăvoinţă,
la toţi Americanii de origine sau naştere română, animaţi de
spiritul umanitar, de a veni în rândurile “Alianţei” şi îm
preună să dăm ajutorul atât de necesar şi atât de urgent po
porului din România. Apelăm în acelaş spirit la toate organi
zaţiile, bisericeşti sau laice, de a lăsa toate diverginţele la o
parte şi a întră în rândurile “Alianţei”, pe baze egale, pentru
a duce la îndeplinire pe o scară cât mai larg posibilă progra
mul umanitar de asistenţă de care are lipsă poporului român.
Pentru “Alianţa Românilor Americani Pentru Democraţie”,
THOMAS COSTINO, Sr., Preşedinte
Dr. LOUIS I. BOJIN, Secretar
ceasta insă e prea târziu acu
ma. Soarta acestor ticăloşi a
fost hotărâtă la Teheran şi re
zultatul acelor hotărâri se ve
de şi se va demonstra, atât
pe străzile Berlin-ului cât şi la
Tokio în marşul triumfal al a
liaţilor.
In acelaş timp cu marea o
fensivă din apus, în Pacific,
Manila este supusă din nou
la bombardamente violente ae
riene. In Leyte, MacArthur, e
,în proces de a distruge între
aga forţă japoneză debarcată
Sâmbătă, 2 Decembrie 1044
şi încolţită de pe ea, iar pe
frontul din Burma aliaţi sunt
deasemenea în plin avans.
Ofensiva japoneză din cen
tru Chinei, bombardarea ora
şului Chengtu ce e Ia nordul
oraşului Chungkiang, indică
intenţia lor de a începe o nouă
ofensivă în Siam. E tocmai pe
acest teritoriu că jumătate de
milion din cele mai bune tru
pe chinezeşti sunt angajate de
a bloca regiunea din nord-vest
ce e leagănul armatelor comu
niste chinezeşti .

xml | txt