OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, December 09, 1944, Image 1

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1944-12-09/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

Boala întrerupe Cariera Politică
A D-lui Huli, Stettinius Succesor
27 N.k-milmu' înregistrează m istoria corpului uoatru dtplo
jiitUic schimbări mur» (ic personal, soli imitări cari ini afectează
întru nimic conduita ş» nici directivele relaţiunilor noastre in
ternaţionale cu Marea Britanie, Uniunea Sovietică şi restiiy
aliaţilor ce formează grupul. solid şi puternic al Naţiunilor
Unite.
Naţiunea întreagă americană primeşte cu regret vestea pe
care Preşedintele Roosevelt o
anunţă oficial corespondenţi
lor de presă, despre demisia
D-lui Huli. “Regret din suf
let”, zice Preşedintele, “că
sunt forţat de astfel de împre-
Cordcll 1 mii
jurări să anunţ vestea că mi
nistrul de externe Dl. Cordell
Hull din cauza hoalei care l-a
aruncat la pat, şi-a înaintat de
misia”.
Patru ore mai târziu după
ce demisia D-lui Hull a fost
considerată şi acceptată de
corpurile noastre legiuitoare.
Preşedintele înaintează Sena
tului numele Subsecretarului
de Stat Edward R. Stettinius,
Jr., ca succesorul D-lui Huli,
împreună cu numele Gen. Maj.
Patrick Hurley noul Ambasa
dor în locul D-lui Clarence E.
Gauss.
După Răsbeiu Mulţi Viteji S’aleg;
Profeţii Propovăduesc în Pustiu
dc 11. Făinaru
Constat din numărul trecut
al ziarului “Românul Ameri
can” c’a apărut - aşa deoda
tă - pe scena Americanilor de
origină română un “apostol”
al “culturei” grupului nostru
naţional, care şi-a îmbrăcat şi
mantaua umanitară faţă de
poporul român..
Numele acestui “apostol” e
Theodore Andrica. Ce cultură
a răspândit acest domn printre
Americanii de origină româ- j
nă, în cursul ultimilor ani, e |
greu de constatat. Se înţelege
că mă refer la cultură şi nu la
ceeace a răspândit, sub pre
textul culturei.
Ce-i însă curios, in legătu
ră cu pretenţiile acestui domn,
e că tot timpul şi chiar în seri- i
soarea D-lui Andrica la care j
se referă conducătorii “Alian
ţei” se face clar, că “Asocia
ţia" d-sale e “pur” culturală.
Nu-1 vom certa pentru astfel
de pretenţii, dar, atunci, de
unde vine deodată şi vrea să
impună grupului nostru naţio
nal că El atotputernicul insis
tă, că numai atunci va fi aju
tat poporul din România când
se va forma o oraganizaţie no
uă? Si cum se face, că aşa ca
din senin, e gata să lase cultu
ra laoparte şi să se arunce în
tr’o operă de binefacere?
1 Atitudinea “Alianţei” faţă
de pretenţiile D-lui Andrica e
mai mult decât generoasă. E
gata să uite, de pildă, că’n tot
timpul când poporul român a
avut lipsă de ajutor, Dl. An*
drica a tăcut. Cănci poporul
h>mân a fost ţinut în lanţuri
le naziste, când fraţii noştri de
dincolo au fost vânduţi hoar
delor hitleriste de trădătorii
de baştină. Dl. Andrica a tă
cut. Când poporul român a fost
aruncat in prăpastia răsboiu
!ui nazist şi contra Naţiunilor
Unite cât şi contra intereselor
sale naţionale, Dl. Andrica n’a
rostit nici un cuvânt. Dealun
gul anilor de robie şi teroare,
sub Carol şi mai târziu sub
Antonescu, Dl. Andrica a tă
cut. Vedeţi d-v, a clarifica po
porul român, a-i arăta calea
justă spre drumul eliberării
naţionale, a-i arăta calea spre
recâştigarea independenţei şi
demnităţii naţionale şi demo
crate, toate astea nu fac parte
Nominarea D-lui Stettinius
care este primită eu unanimi
tate, uşurează întru câtva lo
vitura grea cauzată de demi
sia D-lui Huli. Păită când şi
Sen. Kenneth WhciTy, unul
.*/&
S pgg
iBft|Ew
Wk /I m^Ss^Bk
K. R. Stettinius, Jr.
i dintre cei mai înfocaţi şi căt
răniţi republicani, consimte îi
astfel de împrejurări la o ast
fel de nominare.
i Preşedintele Roosevelt, It
conferinţa ce a avut-o cu pre
sa, clarifică că Dl. Huli va con
tinua încă ca sfătuitor in po
| litiea noastră externă şi că va
!fi folosit pe cât condiţiunile
sănătăţii îi vor permite.
Din vizita ce a făcut-o la
Spitalul Naval din Betherda,
unde Dl. Huli se găseşte de
prezent bolnav, anunţă vestea
bucuroasă că starea fizică a
i • (Continuare po rug. 2)
din domeniul culturei D-lui
Andrica.
Dar “Alianţa” şi organizaţii
le care au făcut şi fac parte
din această organizaţie patrio
tică şi democrată, n’au făcut
nici o fanfară asupra culturii
şi nu dovedit prin fapte că’n
ţeleg adevăratul sens al cul
turei democrate, ducând dea
, lungul anilor de întuneric
pentru poporul român crucia
da de eliberare, ce a fost în
fine încoronată cu succes.
Si era numai natural că tot
1 această organizaţie a America
nilor de origină sau naştere
română să-şi îndrepte ochii
spre reabilitarea poporului ro
mân. Nu că “Alianţa” vrea să
impună poporului român în
munca sa grea, cu care e în
i fâţisat.
Conducătorii “Alianţei" au
ajuns la această deciziune de
mult, - din ziua fondării ace
stei organizaţii, - atâta tot. In
să oamenii cari au fondat uni
tatea poporului nostru de ai
ci, cari au condus lupta con
tra duşmanilor de aici şi din
afară, nu sunt pur şi simplu
(t'onlinuniv |>o Pa*. 2)
Ne Vom Oţeli Eforturile
Să Răsbunăm încă Un Erou
Organizaţia noastră, a înre
' gistrat zilele trecute, pe încă
j un tânăr Român American,
I fost membru în societatea C.
I Doncea din Detroit, printre e
i roii acestui răsboiu.
Este tânărul Aurel Turcean,
unicul fiu al fratelui Moise
Turcean dela Highland Park,
Michigan, care după doi ani de
servicii în forţele aripate ale
ţării a căzut victima hoardelor
J naziste, curând după . invazia
i din Normandia.
Tânărul Aurel, in etate de
| 22 de ani a servit ca infante
rist din 1942, fiind staţionat ai
| ci în Texas şi Maryland până
\ în Octombrie anul trecut, când
s'a cerut să fie trimis dincolo.
I-a fost dorinţa să dea piept
cu duşmanul, iar in 9 lunie a
nul acesta, la câteva zile după
invazia istorică din vestul Eu
ropei, fiind trimis ca patrulă,
1 a căzut de gloanţele duşmane.
Romanul American
:»o
I» us Aliaţii Trec Fluviul Saar, In Răsărit
* v-
Au. u Asteapta Nerăbdătoare AFi Liberata
Atentat
la Viaţa lui
Horia Sima
WASHINGTON (OW1)
lari io Moscova anunţă de cu
.ând, că svonuri persistente
irculă în Viena despre aton
atul la viaţa faimosului nazist
•omân, conducătorul Gărzii de
’’ier, Iloria Sima.
Ace:,te î..ci icuri au fost fă
lite când acest pro-nnzist vi
ata un cump unde se aflau
nuncitori români, în apropie
rea de Dresden, în Germania.
Comunicau.., după cum a
ost recordat de Oficiul Infor
naţiilor de Răsboiu spune, că
Sima a fost grav rănit, însă
lestapo n’a reuşit să descope
•e complotul ,cu toate măsu
rile de teroare luate.
Comun'.caiui aoau g ă, că
;vonurile sunt întărite prin
.aptul, că Horia Sima, care e
ste pretinsul conducător al
“Guvernului Naţional Ro
mân” sponorsat de nazişti, în
ultimul timp n’a mai vorbit la
radio de propagandă nazistă
pentru România şi nici n’a mai
apărut în public.
Conferinţele
Sovieto-
Jugoslave
In conversaţiile ce au avut
loc la Moscova între 20 şi 23
Noembrie, între Primul Mini
stru şi Ministrul Afacerilor
Străine al Jugoslaviei, docto
rul Subasic, Vice-Preşedintele
Comitetului Naţional de Elibe
rare ’al Yugoslaviei, Kardel,
Ambasadorul Yugoslaviei, Si
mic, pe de o parte, şi Şeful
Consiliului General al Comi
sariatului Poporului Soviet
din Uniunea Sovietică, Stalin,
Comisarul Afacerilor Străine
al Poporului din Uniunea So
vietică, Molotov, pe de altă
parte, probleme de mare im
portanţă, problemele cele mai
vitale ale Yugoslaviei au fost
cu mult interes discutate, în
tr'un spirit foarte prietenos,
în ceeace priveşte poziţia po
litică a Yugoslaviei în sânul
Naţiunilor Unite.
In timpul acestor discuţiu
((Om i niiaro pe Pag. 4)
Fratele Turcean, tatăl, este
un om conştiu - un bun unio
nist şi un luptător bun pentru
Pr
•Aurel Turcean
cauzele paporului. Dânsul a
contribuit mult in primii ani
Prin Luptă Unita—La înfrângerea Fascismului Mondial
Se Pregătesc Să Atace Japonia .
,..
La o hazâ a siipra-fortArrtelor din Salpan. personalul încarci avionul cu amunitla necesari, pre
K&tindu-se pentru atac asupra Japoniei. “ ...
Consiliul General Al Ordinului
Felicită Fraternalele Componente
de George Vocilă, Membru in C. G.
In zilele de 24 - 25 şi 26 Noembrie, Consiliul General al
Ordinului nostru Internaţional al Muncitorilor şi-a ţinut în
oraşul New York, prima sa şedinţă - decând a fost ales la ul
tima Convenţie în lulie trecut.
Şedinţa a fost deschisă de Preşedintele Ordinului, re
numitul artist Rockwell Kent, iar secretarul general Max
Bedaeht a dat raportul principal politic.
Raportul fratelui secretar a tratat chestiunile inai im
portante la ordinea zilei şi a adus laude tuturor fraternule
lor componente pentru activităţile lor in campania de alegeri.
“E de notat” zice fratele Bedaeht, “că fără nici o excep
ţie Fraternalele Ordinului au dus o activitate bună pentru
realegerea Preşedintelui Roosevelt”.
Raportul arată însă, că ar fi o greşală mare dacă am cre
de că reacţiunea şi forţele pro-fasciste sunt complectamente
bătute, şi că victoria alegerilor este câştigul unei lupte - o lup
tă importantă - în acest uriaş răsboiu pentru democraţie.
“Am putea asemăna această luptă”, zice vorbitorul, “cu
victoria dela Stalingrad. Dar de atunci încoace Armata Ro
şie şi a aliaţilor au mai trebuit să câştige un număr de vic
torii pentru a ajunge unde sunt azi - şi până la victoria fi
nală mai sunt încă un alt număr de lupte de câştigat”.
Vorbitorul arată că deşi noi şi restul forţelor democra
tice din ţara asta suntem confruntaţi şi vom fi încă pentru
un timp cu probleme, aceste probleme sunt de o altă natură
de cum au fost acele de până acum.
Raportul spune că sarcina noastră principală în viitor
va fi, să ajutăm pe Comandantul nostru Suprem în sarcina
grea pe care o are, acuma imediat cu producţia de armamente
}i reuşita campaniei a 6-a de Bonuri de Răsboiu, iar după la
nuarie ca programul economic al Preşedintelui să devie le
gea ţării.
“Noi ca Fraternală putem* în special ajuta la înfăptuirea
acestui program, prin a căuta ca Proectul Wagner - MurVay-
Dingell să fie votat de Congresul viitor”.
Fratele Shipka şi Alţi Raporleri
Casierul nostru General - a cărui zi de naştere am ser
bat-o în 26 luna curentă, a raportat asupra schimbărilor de
cise de ultima convenţie, anume, că începând cu lanuarie vom
(Continuare pe l’n*. 3)
ai organizaţiei noastre la clă
direa societăţilor, a fost şi e
ste un bun sprijinitor al ziaru-
I lui nostru, şi suntem siguri, că
j chiar dacă în ultimul timp
! vrc’o cauză Pa ţinut mai re
| tras din activităţile noastre,
' moartea fiului d-lui >1 va oţeli
; atât pc dânsul cât şi pe noi to
ţi, să ne avântăm in activităţi
şi mai energice, în a întări or
ganizaţiile poporului, ca prin
activităţile noastre colective
să răsbunăm moartea lui Au
rel şi a altor tineri cari au că
zut in acest răsboiu de exter
minare a hoardelor naziste şi
fasciste.
Transmitem sentime nte 1 e
noastre de simpatie fratelui
1 Turcean şi soţioi lui Aurel,
Lee, şi promitem că vom conti
j nua activităţile noastre până
la stabilirea unei păci juste şi
durabile şi la stnbilirca unei
lumi libere pentru omul de
rând.
The Kotimanian American. Detroit 11, Mich., December 9, 1944
Un "Erou" Gol Cu Mai Multe Feţe;
Cu Timpul Se Vor Ivi şi Alţi
Din Londra. Guvernul Yu
goslav din exil anunţă, că e
roul falş de pe timpuri, Draja
Mihailovich, carp a înşelat a
tâtea lume şi care în presa ro
mână americană a fo3t demas
cat (pentru prima dată) de
ziarul nostru, a trebuit să sa
ră pe fereastră numai în hai
nele de noapte, ca să scape
capturarea de Armata Mare
şalului Tito.
"Mihailovich sc vede eu a
fost surprins pentrucă n’n a
vut timp nici să-şi pună pan
talonii", a zis Dr. S. Gavrilo
vich, Sub Secretar de Stat la
Ministerul de Externe.
Dl. Gavrilovich mai rapor
Americanii
Din România
Protejaţi
WASHINGTON Dl. Roy
M. Melbourne însfireinatal o
ficial american al Ministerului
de Externe cu protecţia inte
reselor cetăţenilor americani
din România, de curând sosit
in Bucureşti pentru acest scop,
anunţă, că cetăţenii americani
se află bine, sănătoşi şi salva
ţi dela orice pericol la care
au fost supuşi în timpul teroa
rei fasciste din trecut.
Raportul D-lui Melbourne
este bazat pe informaţiunile
personale ce le-a avut din con
tactul direct cu diferiţi cetăţe
ni americani la sosirea dânsu
lui în capitală, cât şi dela Le
gaţia Elveţiană, care a fost îm
puternicită de Statele Unite,
de a reprezenta cetăţenii ame
ricani şi averile lor în Româ
nia, în tot timpul ocupaţiei
germane.
In acelaş timp, tot Ministe
rul de Externe american mai
anunţă că, va face cunoscut
tuturor celor interesaţi, când
vor putea comunica direct sau
indirect prin oficiile sale, cu
prietenii şi rudele din Româ
nia.
Registrele din Washington
j arată, că sunt un număr de
peste 500 de cetăţeni america
ni în România.
tează că soţia lui Mihailovich
care a fost raportată că a
murit într'un câmp de concen
trare, de fapt a fost în Belgrad,
unde, zice d-lui, ‘‘ea a fost tra
tată foarte bine de germani”.
încă mai înainte s'a fost ra
portat că fiul şi fica lui Mi
hailovich s’au dat voluntari în
armata lui Tito, şi au biciut pe
tatăl lor trădător, pentru cola
borarea lui cu nazişti.
Acum, când şi din ţara no
astră de naştere se poate să
auzim de astfel de eroi falşi, e
bine să nu uităm că se poate
să fie cazuri cum a fost acel
! al lui Draja Mihailovich.
37
Tokio Conţinu Bombardat; In Grecia,
Belgia, Italia, Poporul Nemulţumit
ftăsboiul nu este isprăvit deşi ne apropiem pe zi ce tre
ce mai mult de Berlin şi Tokio, şi e considerat înspre ultima
lui fază, ca ferocitate de luptă şi vărsare de sânge, acuma pu
tem spune că a început. Energiile noastre deci sa ne fie în
dreptate şi concentrate mai întâiu pentru a ne ajut-a copii noş
tri numai si numai efortului de răsboiu.
Neîntreruperea product i ei
în orice fabrică şi a ori cărei
alte activităţi ce ar ajuta mer
sul spre victorie al răsboiului,
e condiţia cea mai necesară şi
primordială pe care trebue ca
buni cetăţeni să le menţinem,
tocmai pentru a menţine ofen
siva ce e în marş şi cu furie pe
toate fronturile in Europa şi
Pacific.
Milioane de soldaţi, copii,
bărbaţi, prieteni, toţi suni; în
acţiune cu un singur scop, dis
trugerea nazismului şi fascis
mului, asigurarea pentru noi
acei care suntem la adăpost şi
pentru ei la reîntoarcere a li
nei .lumi mai bune şi paşnice.
Sacrificiul lor e mare şi su
prem, in schimb deci şi al no
stru trebuie să fie alături de
al lor. Răsboiul e al nostru al
tuturora. Democraţia şi liber
tatea sunt în joc şi ne cer sa
crificiul deci al tuturora.
Pe frontul din apus cele
6 mari şi brave armate ale no
astre pătrund încet dar sigur,
cât mai mult pe teritoriul ger
man, spre inima Germaniei.
Fluviul Saar e pentru prima
dată trecut în dreptul oraşu
lui de naştere al Generalismu
Din Bucureşti vine ştirea, că Regele Mihai a cerut Gene
ralului Nicolae Rădescu, şeful statului major român să
formeze noul cabinet, in locul celui al Gen. Sănătescu.
“Democraţia” Pe Vârful Baionetei;
9 7
Pentru Aceia Se Varsă Azi Sângele?
de lONEL STEJARU
Ultimele evenimente din
Belgia au atras atenţia opiniei
publice mondiale.
Belgia e o ţărişoară mică, cu
o populaţie nu mai mare decât
New York-ul, însă importan
ţa ei parvine din punct de ve
dere geografic şi din punctul
de vedere industrial, ce îl jo
acă în Europa. .
Belgia e deja complectamen
te eliberată de bestia nazistă,
prin trupele aliate şi prin for
ţele de rezistenţă interioare,
care au dus lupte înverşunate
timp de patru ani contra tira
niei germane.
TorXtbertyaud
ymce onjartH
H II H V, I r' Wm
Wk
IO% SAVED
NOW OR 100%
W, TAKEN BY THE
ML AXIS LATER I
BUY WAR BONDS
Exemplarul 5 Cents
iui de armate al lui Napoleon,
Ney, la Saarlautern, direct în
centrul liniei de fortificaţiuni
Siegfried.
In sud în regiunea Stras
bourg-ului, Armata a Şaptea
americană şi franceze curăţă
pădurea şi munţii Vosges de i
namţe, iar spre nord Armate
le a Noua şi întâia în regiunea
Roer avansează substantial spre
Cologne şi Dusseldorf.
Depe frontul din răsărit, o
fensiva contra Austriei e în
plin marş. Armatele soviete e
liberează cu viteza de o milă
pe cias calea ferată ce leagă
Budapesta - Zagreb - Trieste.
Acest front intenţionează ata
cul din sud al Budapestei care
se găseşte la o distanţă mai pu
ţin de 40 de mile, iar înspre
apus Austria in direcţia lacului
Balaton.
In acelaş timp partizanii, a
tât din Budapesta cât şi cei
din Austria, in urma apelului
făcut de aliaţi de a se răscula,
hârţuiesc inamicul fără răgaz
din toate părţile. Probabilităţi
sunt că în răsărit atenţia alia
ţilor este de a elibera cât mai
(OoYifl minte pe l’ait. 4)
Guvernul Belgiei, care s'a
! aflat tot timpul ocupaţiei ger
mane la Londra, s’a reîntors
în ţară. Prim Ministrul Pierlot
la reîntoarcere, a reorganizat
cabinetul său, în care au intrat
i conducătorii rezistenţei na
j tionale, între cari au fost şi
comuniştii R. Despy şi A. Mar
j toau.
La Iryceput %’a părut că to
tul mfirgc- normal, şi că na
ţiunea pfin eforturile comune
va fi reabilitată şi curăţită de
toţi trădătorii şi colaboratorii.
Insă după câteva săptămâni s'a
văzut că belgieni
n’au uitat nimic din trecut şi
(PcntlnuAre |M> Png- 2)

xml | txt