OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, May 26, 1945, Image 3

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1945-05-26/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 3

HYDE PARK: Duminecă, în
vechea biserică episcopală un
de soţul meu a fost egumen
prim de mulţi ani, am ţinut
serviciile de mulţumire pentru
terminarea răsboiului europe
an. N’am uitat însă să ne ru
găm, ca şi răsboiul din Pacific
să ajungă în curând la o con
cludere victorioasă.
Poporul pe aici, ca pretutin
deni, are mintea şi inima în
dreptată spre aceea regiune,
spre cele ce se întâmplă acolo,
ştiind foarte bine. că nu va fi
pace care într’adevăr să ne a
ducă uşurarea greutăţilor lu
mii până când şi Japonia va fi
supusă.
Comemorând Ziua Mamelor,
preotul nostru a vorbit despre
suferinţele mamelor în timpul
răsboiului, însă cu aşi dori să
vorbesc astăzi puţin, nu numai
de suferinţele lor, nu numai de
aceea ce Ziua Mamelor ar tre
bui să stârnească în cugetul
fiecărui copil. Aş vrea ca ma
mele de pretutindeni să recu
noască, că responsabilitatea lor
faţă de copii, ce prea adeseori
se limitează la îngrijirea fizică
şi morală, nu este îndeplinită
în totalitate dacă nu-şi îndepli
nesc şi responsabilitatea ca ce
tâţene.
Copilul Se Dcsvoită în Măsură
în Carc-1 Ajutăm
Viaţa unui copil, şi oportuni
tatea creşterii sale fizice, men
tale şi morale depinde mult de
comunitatea în care trăieşte.
Sănătatea comunităţii şi măsu
Pres, Hurray Către Preş. Truman
In această oră tragică când responsabilităţi mari istorice
vi se încredinţează, noi membrii oficiului executiv internaţio
nal al lui CIO vă extindem, Preşedinte H. S. Truman, promi
siunea noastră solemnă că împreună cu toţi cetăţenii patrioţi
ai ţării noastre America ne dedicăm complectării programului
domestic şi extern pe care înţeleptul nostru Comandant pier
dut ni l-a desenat cu atâta înţelepciune şi strălucire.
Ştim că îndeplinirea acestui program este dorinţa cea mai
arzătoare a responsabilităţilor d-voastră şi pentru îndeplinirea
sa sub conducerea voastră, orice încercare de sabotaj de a-1
distruge prin divizare sau lupte de partid trebuesc interzise şi
distruse, fie ele de natură internă sau externă.
Fructul victoriei strălucite, preparată de decedatul preşe
dinte Franklin Delano Roosevelt e pe cale de a se înfăptui, şi
numai o cooperare şi unitate sinceră şi strânsă îi pot asigura
succesele.
In numele conducerii executive al lui CIO vă oferim pro
misiunea noastră că nu vom pregeta în determinarea noastră
de a lucra mai departe cu d-voastră. astfel ca acele mari res
ponsabilităţi şi obligaţiuni ce le aveţi si fie duse la un bun
sfârşit.
Jgf j£L.9HBH&* .“ & .vfc-s^MKrWP
Paul Lucaci 5.00
George Serhan 5.00
Cleveland, Ohio
Moise Tcchere $7.00
Nicolae Ursu 2.00
Los Angeles, California
Vasile Ganea $2.00
Bronx, N. Y.
Sidney Zachary $3.00
Frederick Palevici 1.00
Farmington, Michigan
Nick Tipu $lO.OO
Belleville, Michigan
Florea Sonoc $2.00
Totalul general ...$1926.45
I 1
Mortgage Loans
On Single Homes, Flats, Apts, Business Property
and War Veteran Loan, as low as 4 Vz% interest.
For information call at 1821 E. McNichols, Detroit 11.
See DAN D. OPRISIU
All Michigan is Talking about This
new MICHIGAN HISTORY
.PICTURES
• "Like an exciting movie of
Mich .‘*‘* ns carl *cst days, in
I a ?4D I "Thrilling entertainment for
1 Jlj CjP M')RTHWES‘ I every member of the family.”
B 512 original, 8-color illustrations
§ prehensive reading guide other
I novel features.
\ Edited by Milo M. Quaife
feik
On Sale
Bookstores and Newsstands

Sâmbătă, 26 Main 1945
Femeii
Doamna Roosevelt Previne Mamele Câ
Ele Au Obligaţiuni şi Ca Cetâţene
Doamna Kigali»!' Ritnsovfll, scriind in coloana d -sale "My Day”
în legătura cu Ziua Mamelor, previne pe mame de re«pon»abilitâtile
lor ca cetătene. pe lângă celelalte responsabilităţi ce le au în creş
terea copiilor. Articolul d-sale fiind de un interes viu în silele de astâ
si, îl lăsăm să urmeze în traducere.
Aeroportul Flotant Franklin D. Roosevelt
‘ '-'f' ® «Jj
«ţţ flßjffial i
*pPv*‘ *2h&, '' V }fli
: ft* 4■ - - '* A ***<■ * hy *m r . I.
; T '• ‘ 4^nilWr^ S& * \ '
" m '■ ~ ***/ v j >y„ ."gVJM
Cel mai modern şi mai pu
ternic “Aircraft Carrier” lan
sat săptămâna trecută a fost
numit în memoria marelui pre
şedinte Franklin D. Roosevelt.
Construcţie de 45.000 de to
ne a fost construit în şantie
rele navale din New York, şi
dedicat de secretarul marinei
James Forrestal idealurilor şi
dorinţelor omului al cărui nu
rile luate de guvernul local, de
stat şi federal, de a păzii să
nătatea poporului, vor afecta
viaţa fiecărui copil.
Stindardurile şcolilor sunt
sau oportunităţi de desvoltare
sau o stare de nesimţire pentru
copil. Învăţători nepregătiţi şi
un mediu posomorât nu vor
stimula nicicând un copil cu
capacităţi limitate să-şi dea
toată silinţa ce e în puterea lui,
şi nici nu vor da oportunitate
unui copil înzestrat să-şi des
volte abilităţile lui excepţio
nale. Lipsa de oportunităţi pen
tru recreaţie înseamnă - fără
doar şi poate - că mai mult ti
neret va ajunge în necazuri de
un fel sau altul.
Toate acestea sunt parte din
interesele unui cetăţean, şi ni
ci un părinte, tată sau mamă.
nu-şi face datoria pe deplin fa
ţă de copii lor, dacă nu iau par
te activă, să vadă ca comunita
tea să îndeplinească cerinţele
copiilor.
Pe lângă consideraţiunile a
cestea de acasă, e o altă consi
deraţie şi mai mare a lumii, ce
va apăsa din ce în ce mai mult
asupra vieţii fiecărei comuni
tăţi.
Am învăţat că răsboiul ne
cuprinde pe toţi şi cuprinde co
pii noştri, chiar dacă am vrea
să fim pe pace. Ca atare, fie-
I care părinte are responsabilita
tea să înţeleagă politica exter
nă a ţării sale şi să ajute la
menţinerea bunelor relaţii în
tre ţara lui şi popoarele altor
naţiuni.
me îl poartă, câştigării răsbo
iului şi menţinerei păcii.
D-na Eleanor Roosevelt în
doliu asistă la această ceremo
nie şi vorbeşte publicului prin*
tre care se afla şi comandantul
suprem al marinei Ernest J.
King, generalul George C.
Marshall, şeful sUitolui major
al urmatei Statelor Unite şi pe
ste 5,000 de muncitori din şan
Urmaţi Exemplul Generos al Clubului “Emanciparea” şi
Asiguraţi îndeplinirea Cotei; E Ultima Şansă!
Fraţii dela coasta vestică, de
data aceasta dela Pittsburg, Ca
lifornia, nu vor să se lase mai
pe jos, şi vor şi dânşi să fie în
rând - ca grup organizat - cu
restul societăţilor şi fraţilor ca
ri au contribuit la realizarea
fondului de $2OOO pentru men
ţinerea ziarului. #
Deşi “sunt numai vre’o cin
ci-şase familii româneşti în so
cietatea Muncitorul Român din
Vest“; cum însuşi fratele Ja
mes Boer ne scrie, cinci dintre
aceşti fraţi români au pus do
naţiile d-lor laolaltă şi au adus
cota societăţii la 80 de procen
Fascismul
(Continuare <le*pe l’ng. 2)
“sferă mai mare de co-prospe
ritate asiatică”. Mussolini a
vorbit de idealuri umanitare şi
a promis un Imperiu Roman re
născut. Hitler şi asociaţii lui au
adoptat numele “Partidul Na
ţional Socialist al Muncitorilor
'Germani” (Nazi), şi au anun
ţat obiective cari au atras pe
mulţi germani. Numele ofi
cial al partidului nazist a fost
dinadins luat pentru valoarea
lui de propagandă, apelând ast
fel la “naţionalişti”, “socialiş
ti”, muncitori” şi toţi ceilalţi
cari ar putea fi influenţaţi de
aceste etichete.
Tot odată, în timp ce fasciştii
au proclamat partidul lor ca
partidul “cetăţeanului mijlo
ciu”, ei au fost în serviciul plă
tit al unor mari industralişti şi
financieri, cari au voit să con
ducă poporul cu o mână de
fier.

Fasciştii au promis tot la to
ţi: că vor face pc săracii boga
ţi şi pe bogaţi şi mai bogaţi;
fermierilor le-au promis pă
mânt prin eliminarea moşiilor
mari; muncitorilor, fasciştii le
au promis - eliminarea şomaju
lui - lucru pentru toţi cu salar
mare; comercianţilor mari şi
industrialiştilor, fasciştii le-au
promis securitate şi profituri
mai mari, prin eliminarea con
curenţilor. Intregei naţiuni ei
au promis gloria şi bogăţia prin
cucerire. Ei au afirmat că a
fost dreptul lor, ca un “popor
superior” să stăpânească lu
mea.
îndată ce metodele acestea
le-au câştigat destui urmaşi să
formeze Storm Troops, fasciş
tii au început să întrebuinţeze
forţa pentru a înăbuşi şi elimi
na orice opoziţie. Acei cari au
văzut prin frontul fals al fas
cismului şi s’au opus, au fost
duşmanii lor. Ei au ştiut că
principiul fundamental al de
mocraţiei - credinţa în inteli
genţa omului de rând - a fost
tiere.
Forrestal zice, că “Franklin
Delano Roosevelt” este capa
bil a lansa un număr mult mai
mare de aeroplane de pe el,
decât oricare alt vas de acest
fel existent. De prezent, For
restal anunţă, forţele noastre
navule au 20 de ‘aircraft car
riers’ şi 65 de ‘aircraft’ de ex
cortă.
Românul American
te îndeplinită. Acesta este un
alt exemplu cum fiecare socie
tate mică, în puţinul timp ce
ne-a mai rămas până la con
cluderea campaniei mai poate
face ceva, ca şi membrii din a
cele societăţi să poată zice că
au pus puţinul d-lor la com
plectarea ţintei ce ne-ain pro
pus.
Nădăjduim că până la 25
Maiu, ziua când se conclude
campania, să auzim şi dela so
cietăţile din Warren, East Chi
cago şi Chicago, cari au aran
jat adunări sociale pentru a
veni în ajutorul ziarului.
Arătat cu degetul criminalul nazist nu mai are nici o scăpare decât în mormântul rece.
opusul direct al principiului
fascist de guvernare de elită,
de un număr mic. Aşa c’au lup
tat contra democraţiei în toate
fazele ei. Tot odată, în timp ce
au proclamat “superioritatea”
germanilor, italienilor şi japo
nezilor, au proclamat şi că po*
poarele german, italian şi ja
ponez n’au fost în stare de
fapt să se guverneze. In Ger
mania a fost “Heil Hitler”, în I
talia “Crede, supune-te şi lup
tă”.
Ei au îndreptat grupuri po
litice, religioase, sociale şi eco
nomice unul contra altuia, şi
au luat puterea în timp ce a
ceste grupuri se luptau între
ele.
A fost destul de uşor pentru
fascişti să promită toate pen
tru întregul popor înainte de
ce au ajuns la putere. Odată ce
au fost la putere, n’au putut,
natural, să se ţină de promisiu
nile lor contra-zicătoare. Ei au
intenţionat în avans să nu res
pecte unele promisiuni, şi n’au
respectat acelea făcute claselor
mijloci, muncitorilor şi fermie-1
rilor.

îndată ce fasciştii au luat
controlul guvernului, atunci
schingiuirile şi omorurile n’au
mai fost fapte nelegale ale unui
partid politic şi ale unei bande
de huligani. Schingiuirile şi o
morurile au devenit ţinuta o
ficială a guvernului.
Printre primele victime alei
acestei ţinute oficiale au fost
acei fermieri, muncitori şi mi
ci negustori, cari au crezut pro
misiunile făcute de nazişti şi au
protestat c’au fost înşelaţi. Uni,
pur şi simplu, au dispărut. In
multe cazuri au venit acasă la
familiile lor numai cenuşa prin
poştă jn borcane de sticlă.
Lagările de concentrare şi
mormintele au fost pline de
duşmanii fascismului. N’a mai
fost egalitate înaintea legii, a
legeri libere şi partide politi
ce libere, uniuni muncitoreşti
şi şcoli independente, liberta
tea de graiu şi libertatea pre
sei, şi, în timp, libertatea reli
giei.
Preotul Niemoeller a fost a
runcat într’un lagăr de con
centrare în Germania; cardina
lul Innitzer a fost “împietrit”,
şi preoţi catolici au fost întem
niţaţi. Evreii au fost ucişi în
sânge rece şi sinagogele dis
truse. Preoţi creştini au fost
daţi afară din Japonia.
Fasciştii “au solvat” şoma
jul prin convertirea naţiunilor
in maşini uriaşe de răsboiu. Cei
fără de lucru, ori au fost re
crutaţi in armată, sau organi
zaţi in batalioane de muncă şi
puşi la lucru în fabrici de ar
mamente.
Desmoşteniţi de uniunile lor*,
muncitorii au putut fi forţaţi
Donaţiile din săptămâna a
ceasta sunt:
Pittsburg, California
John Folzan $5.00
John Markins 5.00
John Trâmbiţaş 5.00
Jacob Bozdog 2.50
James Boer 2.50
Detroit, Michigan
Clubul Femeilor “Eman
ciparea” $50.00
Vasile Lupu 10.00
Nick Timar 5.00
John Topârcean 2.00
John Stanciu 1.00
Dearborn. Michigan
John Mureşan $lO.OO
să lucreze mai greu şi ore mai
lungi pentru mai puţini bani,
pentru ca acei cari au subven
ţionat şi condus fascismul să
devină încă şi mai bogaţi.

Eliminând toată concurenţa
internă - mai cu seamă firmele
mici şi mijloci - profitele au
fost urcate mai sus pentru mâ
na de oameni la conducere. In
unele cazuri, fasciştii atunci au
înghiţit controlul corporaţiilor
celor mai mari.
Stindardul de viaţă al mas
selor poporului natural c’a de
clinat. Si după cum au câşti
gat din ce în ce mai puţin, au
fost în stare să cumpare din
I ce in ce mai puţin din mărfu
rile produse de ei.
Ultimul detaliu al vieţii fas
ciştilor a fost regulat, cu pe
depse de moarte impuse în
multe cazuri pentru violări mi
nore.
Odată ce fasciştii au fost la
controlul guvernului, chiar ni
Japonezii în Cantra-atac Fanatic
Menţin Câteva Poziţii în Okinawa
(Continuare de pe pag. 1)
aliate în China pun în pericol
şi ameninţă curăţirea coastei
chineze dela Pacific pe o în
tindere de peste 650 de mile,
începând din golful Hengchow
şi până la Hongkong, coastă
pe întinsul căreia se găseşte şi
portul Foochow în dreptul in
sulei Formosa.
Cu bombardarea aeriană fă
ră răgaz a oraşelor şi localită
tăţilor de importanţă milita
ră şi industrială din Japonia,
toate aceste acţiuni nu pot du
ce decât la aceeaş concluzie in
evitabilă pe care o prezic şi
japonezii, pregătirea invaziei
de cucerirea Japoniei, distru
gerea fascismului militar şi
civil japonez şi cu el victoria
finală asupra fascismului mon
dial.
In Europa aliaţii sunt foarte
ocupaţi cu căutarea crimina
lilor de răsboiu acei cari au
reuşit până în prezent să se
facă scăpaţi, unul dintre acei
mai periculoşi fiind şi crimina
lul Himmler. Majoritatea ace
stor criminali nazişti şi fasci
şti sunt deja înfieraţi, aştep
tându-se in curând judecata
lor.
Ajutorul de relief şi recon
strucţia este deasemenea o
problemă foarte urgentă de
Irezolvat a popoare\or elibe
rate în Europa.
In timpul acesta de tranzi
ţie dela răsboiu la pace reac
ţiunea şi regresul mondial nu
domne, şi in cazuri ca cel «le
la Trieste inamicii democraţi
ei încearcă tot aceeaş tactică
ci membrii bandei n’au fost fă
ră teama membrilor lor.
Ar fi mai multă pradă şi pu
tere pentru fiecare conducător
fascist, dacă unii conducători
fascişti n’ar fi eliminaţi. Uni
“big shots” ai partidului şi uni
cari i-au ajutat să ia puterea
în mâinile lor au fost deci “cu
răţiţi”. Mulţi doritori de a fi
tovareşi în dictatură, inclusiv
uni industrialişti, s’au găsit în
puşcări, in exil sau morţi.

In săptămâna viitoare vom
publica a doua din seria ace
asta şi vom discuta următoa
rele faze: 1) Dacă nu ne ames
tecăm în afacerile naţiunilor
fasciste, ne-ar lăsa pe noi în pa
ce? Sau, e răsboiul rezultatul
inevitabil al fascismului? 2)
Sunt toţi fasciştii în Germania,
Japonia sau Italia? Câte gru
puri în America au folosit tac
tice şi apeluri fasciste? 3) Cum
putem identifica pe fasciştii
americani?
folosită, dar fără succes în tre
cut de a distruge unitatea a
liaţilor.
Popoarele eliberate europe
ne insă privesc problema cu
totul altfel decât o priveşte
conservatismul reacţionar, fie
el din Anglia, America sau de
unde ar vrea să fie. Suferin
ţele lor nu vor permite ca du
pă 20 de ani să fie din nou un
răsboiu mondial. Ele sunt dor
nice de libertate şi iubitori de
o lume democrată, o pace du
rabilă şi prosperă vieţii omu
lui de rând.
Ziarele şi radio reacţionar se
folosesc de orice moment in
propaganda lor nefastă, însă
popoarele eliberate şi cu ele şi
poporul nostru american îi sfi
dează.
44-! !*' a
< ILI ~~
“J don't think the new
steirard quite know n
what hit duties are ",
I.S —fROM AMMUNITION, UAW.-CKk
Problemele Copiilor
- - - - de nCaura . Jrimouitcl
Udarea Patului
Udarea patului de către copii, şi mai ales când continuă ca
un obiceiu la copii mai in etate, este o problemă serioasă cu care
sunt confruntate mamele. E o problemă serioasă fiindcă cere
atâta lucru în partea mamei cu schimbarea cearşafurilor, etc.,
şi care indică o stare de emoţie
în partea copilului vinovat.
Când un copil
trecut de trei
ani încă tot con-
Itinuă să ude
din când în
jcând patul, sta
i rea aceasta se
numeşte “enu
resis” (la caz că
cetiţi unde va
avântul acesta,
sau auziţi vre-un medic vor
bind).
înainte de a certa sau pe
depsi copilul, e bine ca mama
să se gândească puţin asupra
problemei şi să se întrebe sin
gură - oare de ce se întâmplă a
ceasta cu copilul ei? Cauzele
pot fi multe, şi fiecare mamă
trebue să găsească pe acelea
cari se aplică în particular la
copilul ei.
Cauzele pot fi: 1) Se poate
că copilul udă patul din cauză
că n’a fost învăţat bine la înce
put. In astfel de cazuri copilul
trebue învăţat din nou, iar
procedura de a-1 învăţa tre
bue să fie întocmai cum ai pro
ceda cu un copil la început, ca
re nu-şi dă seama de aceea ce
face. El trebue trezit din somn
la anumite ceasuri în timpul
nopţii (şi zic trezit, nu să um
ble în somn, ca el să-şi dea se
amă» de această procedură) şi
dus la odaia de toaletă. Ceasu
rile când trebue dus vor tre
bui determinate de mama (sau
tata copilului, căci este numai
omeneşte ca şi tata să ajute),
cari trebue să ţină seamă între
ce ceasuri copilul este uscat, şi
când se poate aştepta să se ude.
Dacă în timpul primei tre
nări copilul a fost lăsat să stea
ud pentru anumit timp, ace
astă trenare greşită poate fi
în parte cauza obiceiului ce-1
are acuma de a se uda, întru
cât pentru el a fi ud nu este o
starea necomfortabilă.
2) Cauza cea mai comună
Sub Nouă Conducere
Restaurantul de Prima Calitate
Dorul Român American
Vă Poate Servi Cu Cele Mai Delicioase Mâncări
Româneşti
“Ca La Mama Acasă”
Prima Vizită Vă Va Convinge
I)-nele Cornelia Cernăuteanu şl Marla Gruea, l’rnprletârese
77 St. Mark’s Place New York City
Pagina 3
pare a fi o stare de nestabilitate
emoţională în partea copilului,
ceva ce-i ţine simţurile mereu
încordate. Această încordare
poate ţinea băşica udului la co
pil mică şi strânsă, aşa că nu
poate ţinea multă urină, astfel
că în pat şi câte odată în tim
pul zilei “ii dă drumul”.
Medicina modernă a făcut
multe cercetări de a afla rela
ţiile dintre aceea ce trece prin
mintea copilului şi simptome
le corpului. Un copil excitat,
îngrijorat, gelos sau nesigur,
etc., se poate să-şi indice sta
rea sa prin udarea patului. la
tă câteva exemple: Studii fă
cute în Britania cu copii eva
cuaţi din casele lor au arătat o
stare predominantă in udarea
patului, un mijloc fizic de a-şi
exprima grijile despre fami
lia sa. Un copil care este gelos
asupra unui ‘nou născut’ în fa
milie poate să-şi arete dorin
ţa de a merge înapoi la timpul
când mama lui se îngrijea de el
aşa cum se îngrijeşte acuma de
‘baby’, şi aceasta să şi-o mani
festeze începând a uda patul.
In alte cazuri, copii cari nu
sunt siguri de dragostea părin
ţilor recurg la obiceiul de a
uda patul, ca să primească mai
multă atenţie dela mamă, şi a
şa mai departe.
3) O altă cauză poate fi ne
abilitatea copilului de a-şi con
trola băşica udului, mai ales in
timpuri când copilul odihneş
te - ca în somn - insă starea a
ceasta se va îndrepta treptat cu
creşterea copilului.
Mai puţin de opt la sută din
copii cari au obiceiul să ude
patul fac lucrul acesta din scă
deri fizice definite. Ca să fiţi si
guri de copii d-voastră, în ca
zuri ca cele de mai sus, consul
taţi doctorul familiei sau du
ceţi copilul la o clinică pentru
examinare.
In numărul viitor vom vor
bi despre ce e de făcut, câne
mama ştie precis cauzele.

xml | txt