Newspaper Page Text
I ’ f B^Sţjî vkN~ l ‘ ?' The Roumanian American, Detroit 11, Mich., October 13, 1945 Fraternala si Ziarul Sunt Instrumentele Noastre Pentru Victorie Pe Frontul de Acasă D-l V. M. Molotov, comisa rul afacerilor străine al Uniu nei Sovietice, prin declaraţia dânsului recentă asupra con ferinţei dela Londra scoate la iveală, că dacă propunerile soviete ar fi fost luate în con sideraţie în ultimul timp, de Anglia, America şi Franţa, conferinţa ar fi putut continua, şi nici decum să se sfârşească in forma eşecului în care ar a pare din prezent. In conferinţa de presă ţinu tă in urma comunicatului uni lateral făcut de ministrul de externe american d-l Byrnes, reprezentantul sovietic clarifi că două puncte importante pe cari presa aproape în majorita te le-a interpretat intenţionat greşit Intâiu, Uniunea Sovietică favorizează în principiu idea conferinţei internaţionale pen tru pacea mondială, dar insistă ca termenii de pace cu ţările foste inamice să fie iscălite de cele trei mari puteri. Aceasta nu înseamnă că U niunea Sovietică încearcă să îngheţe în afară ţările aliate mai mici. Franţa în acele pro- IN ATENTIA ACTIVIŞTILOR PENTRU CALENDAR Datorită faptului că tipografia ne cere mai întâiu materialul de cetit ce intră în pregătirea calendarului, comitetul responsabil cu pre gătirea calendarului poate extinde perioada de solicitat reclame şi feli citări cu o săptămână, adică, până la 22 Octombrie, când definitiv este ultima dată de a mai putea primi reclame pentru calendar. Această extindere vă dă posibilitatea fraţi şi surori activişti pentru un ultim efort în activităţile calendarului. North American Newspaper Alliance, Inc., senatorul Pep per descrie interviul dânsului :u generalissimo Stalin la nil Stalin, “să reconstruiască forţa industrială a ţării şi să ridice nivelul de traiu al po porului”. Dânsul scoate mult în evidenţă în discuţii pierde rile înspăimântătoare cauzate de răsboiu, când zice: “Poporul meu a făcut cel mai mare sac rificiu dintre toate popoarele aliate. Ei au luptat fără mân care, fără îmbrăcăminte şi fă ră adăpost”. Premierul Stalin declară că Uniunea Sovietică acum şase luni de zile a apelat Statelor Unite pentru un împrumut de 6 bilioane de dolari pentru re pararea distrugerilor suferite (Continuare pe par. 2) PARIS. Prin vot unanim conferinţa muncitorilor mon diali dela Paris acceptă raportul comitetului ei constituţional şi astfel se dă naştere unei noui organizaţiuni muncitoreşti, Federaţia Mondială a Uniunilor Muncitoreşti. Delegaţii, reprezentând peste 75 milioane de muncitori \n\n Conferinţa Dela Paris Pune Bazele Uniunei Mondiale Muncitoreşti Românul American Voi. XXXII No. 41 REACTIUNEA DEVINE MAI AGRESIVA Perspectivele Unităţii Poporului Român American în Momentul Actual de Harry Făinaru S’a vorbit mult de unitatea poporului român american şi se vorbeşte şi acum. Unii vor besc şi caută mijloacele cele mai efective pentru înfăptui rea unităţii, cu scopul de a ser vi interesele poporului. Alţii duc o luptă contra intereselor poporului tot în numele unită ţii, şi mai există a treia catego rie, care vrea să fie identifica tă cu unitatea poporului, însă numai pe hârtie. Pe noi ne interesează acum prima categorie de oameni, fi indcă acest grup de oameni şi femei cât şi organizaţiuniile lor au contribuit şi înain te în durata cea mai critică a omenirei, în timpul răsbo iului al doilea mondial la această unitate. Simbolul a cestei unităţi este Alianţa Ro mânilor Americani pentru De mocraţie. încercările Rcacţiunei Desigur, că atât formarea A lianţei cât şi menţinerea ei de la 1941 până astăzi n’a fost u şoară şi nici simplă. Fiecare grup a fost silit să cedeze ceva, în folosul unităţii generale. Deaseinenea s’ar putea face ob servaţii multiple asupra cută rui grup sau al celuilalt, ca par te din Alianţă, care n’a făcut tot ce i-a fost posibil ca să în tărească această unitate. Insă cu toate neajunsurile, contri buţia Alianţei la câştigarea răsboiului, ajutorul nostru cât priveşte patria noastră de naş tere sau de origină pe tărâmul internaţional şi naţional nu po ate fi ignorat de nimeni. A lianţa are meritul, de pildă, de a fi reuşit să împiedice pe reac ţionari de a-şi crea un cuib polonez printre Românii Ame ricani, folosindu-se de proble me teritoriale pentru a putea face propagandă pro - fascistă. Toate încercările lor au fost zadarnice. Deşi reacţiunea română ame ricană a dat greş în planul ei, în timpul răsboiului, ea înce arcă acum să-şi strângă rân durile şi să încerce din nou. De data aceasta, ea frecurge la o nouă demagogie pentru ace laş scop. Truţa, Spătaru & Cos. Forţele reacţionare de aici, i dentificate cu Truţa, Spătaru, Cucu & Company, îmbrăţişea ză elementele din România, ca ri au profesat a fi democraţi, pe când în realitate practicau pe ascuns ceeace Hitler şi An tonescu practicau în mod des chis. Aceste elemente speră că în felul acesta vor reuşi să-şi facă damblaua şi vor înşela popo rul. Nu încape nici o îndoială că forţele progresiste din Ameri ca, acele forţe cari au rămas credincioase la programul A lianţei, şi alte forţe, cari deşi n'au fost parte din Alianţă, dar văd şi apreciază* acum schim bările din patria-mamă cât şi evenimentele de aici, vor şi e le unitatea grupului nostru na ţional. Reconstroirea României Suntem convinşi că există o bază practică de unire a tutu ror elementelor democrate şi cinstite din grupul nostru, fă ră ca grupurile participante să-şi piardă identitatea sau au tonomia lor. In primul rând e problema de reconstruire a patriei no astre de naştere, care e o prob lemă colosală şi de primă im portanţă. Si împreună cu ace astă fază e sprijinul ce-1 putem da guvernului poporului ro mân, pentru a-şi menţine şi în tări baza democrată, şi pentru a duce la îndeplinire în timpul cât mai scurt posibil recon strucţia ţării. Acest punct poate fi punctul Scenă de Actualitate . . . . Planul de Refacere al României Combate Propaganda Tendenţioasă Bucureşti — Ca răspuns, cât şi a combate propaganda vi cioasă dusă în străinătate con tra României şi guvernului ei democrat, guvernul român în comunicat oficial anunţă, că pe lângă rezultatele satisfăcă toare de îmbuunătăţiri aduse ţării şi poporului ei până în prezent, s’a formulat un nou program de muncă care va con tribui mai substanţial şi efec tiv la îndeplinirea sarcinilor şi datoriilor pe cari le are gu vernul actual faţă de popor, democraţie şi pace. Decis a duce la îndeplinire planul de democratizarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii popo rului român, astfel începe co municatul, guvernul român conştient de datoriile lui pentru a duce la îndeplinire programul activităţilor propuse, decide ur mătoarele: • , 1) A întări poziţia econo mică şi financiară a ţării şi poporului ei printr’un nou pro gram ce deja este pregătit şi pe care în curând îl vom şi publica. 2) A grăbi aplicarea legii provenită din reforma agrară, prin comisii locale de control compuse de magistraţi locali, oficianţi ai guvernului şi re prezentanţii acelor cari au dreptul a fi împroprietăriţi prin legea reformelor agrare. 3) A revizui întreaga maşi nărie guvernamentală cu sco pul de a o curăţii de caracte rele dubioase infiltrate. 4) A prepara alegerile ad ministrative şi în acelaş .timp a continua fără întrerupere munca administrativă, a pre para oficianţi temporari, cari vor servi în durata acestor a legeri. 5) A dizolva câmpurile de concentrare, a elibera toate persoanele arestate de prezent, excepţie făcând acei cari aş teaptă să fie judecaţi, cât şi acei osândiţi de contrabandă, speculanţii şi profitorii. Acest fel de deţinuţi adică contra Prin Unire Vom Asigura Pacea, Libertatea, Democraţia de plecare al efectuării unei unităţi solide şi largi, căci mun citorii, fermierii, micii comer cianţi, profesionişti toţi ar trebui să fie animaţi de senti mentul acesta de ajutorarea fraţilor lor de dincolo. Al doilea punct de plecare, de care depinde soarta fiecărui român american, e traiul vie ţii de aici. (Continuare pe pas. 2) bandiştii, vor fi detaşaţi uni tăţilor de muncă. lar acei de pe listele criminalilor de răs boiu cari încă nu sunt jude caţi vor fi plasaţi sub arest. 6) A organiza o disciplină exemplară între oficianţii gu vernului şi organelor lui. 7) A exinde în toate comu nităţile rurale şi urbane co mitete de legătură cu guver nul, cari vor activa ca un corp consultativ pentru coordona rea intereselor locale cu cele regionale, cu scopul de a mo biliza întreaga naţiune la mun ca de reconstrucţie a ţării dis truse de răsboiu. Premierul Stalin Expune Senatorului Pepper în Audienţă Poziţia Pacifică a Politicei Uniunei Sovietice Senatorul Claude Pepper din interviul ce l’a avut cu genera lissimo Stalin în Moscova pe data de 14 Septembrie, reîn torcându-se din voiajul intre prins prin Uniunea Sovietică ne aduce următorul mesagiu dela marele nostru aliat din răsărit: “Judecaţi Uniunea Sovieti că obiectiv”, zice generalissi mo Stalin. “Nu trebuc să ne lăudaţi dar nici să ne batjoco riţi. Judecaţi-ne aşa cum ne cu noaşteţi, şi bazaţi-vă in a ne estima pc fapte, nu pe svonu ri”. In articolele apărute în toa tă presa zilnică brevetată de NOTA REDACŢIEI: Scrisoarea circulari ce urm ea zi a fost tri misă societăţilor drla oficiul Fratornalei noastre. Intrând in activi tăţile recomandate de fratele Vocili, vom ţinea societăţile noastre ca parte din marea luptă ce se duce pentru câştigarea victoriei pe frontul de acasă. Câtre Toate Societăţile Fraternalei Octombrie 1945 Salutările noastre, Fraţi şi Surori; In scrisoarea din urmă v’ain spus că din cauza activităţilor Răsboiul deşi isprăvit pacea totuşi incă nu este semnată. Popoarele distruse de răs boiul teribil al doilea mondial şi de secole însclăvite, sunt azi eliberate, şi ele cer şi doresc pacea după răsboiul al doilea mondial. Pacea timpurilor noastre e cerută şi se insistă asupra ei a fi o pace pozitivă pen- tru popor şi deci durabilă, nu o pace promisă numai în hri soave, cum s’a întâmplat până în prezent să fie. Compromi suri cu poveşti cu cari se a dorm copii nu-şi mai au locuţ. Faptele singure astăzi vorbesc. Poporul trebue să fie îndrep tăţit şi să-l lăsăm pe el să vor bească. Dar tocmai pentrucă popo D-l Molotov Supoartă Pacea în Acord cu Planul “Celor Trei” Progresist Român Către Tineretul Avansat Bulgar Organizaţiunea noastră se desvoltă repede şi sperăm că şi noi în curând vom avea o or ganizaţie a tineretului. Nucleul uniunei tineretului progresist român deşi înlărgit, elementele educate şi desvol tate, capabile a instrui sunt rul trebue astăzi să vorbească de aceea d-lui Byrnes, Bevin, etc., nu le prea convine şi con sideră mai de grabă conferinţa întreruptă decât să considere părţile cari privesc imediat po poarele. Si pentrucă poporul nostru american trebue să vor bească să-şi spună neajunsu rile şi păsurile vieţii lui eco nomice, de aceea reacţiunea şi puneri ar fi fost invitată la for mularea termenilor de pace cu Italia, iar toate cele cinci mari puteri să semneze deciziunile tratatului general de pace. Chestiunea ţărilor balcanice ar fi fost tratată de “Cei Trei”, iar Finlanda ar fi rămas în sfe ra de acţiune şi înţelegere în tre Anglia şi Uniunea Sovie tică. Dar toate aceste propuneri, zice d-l Molotov, au fost res pinse de reprezentanţii amin tiţi mai sus ai celorlalte naţiu ni. O zi după aceea, d-l Byrnes apare oarecum înclinat să ac cepte aceste propuneri sovie te, cel puţin în ceeace priveşte chestiunea ţărilor balcanice. ,D-1 Molotov insistă că înţe legerea asupra procedurei a fost stabilită de “Cei Trei” la conferinţa dela Potsdam, a dăogând: “Să fim bine înţele şi, că miniştrilor de externe nu le este permis a viola deciziu nile luate de capetele guverne lor noastre. Nu este în manie rele Uniunei Sovietice obice iul de a viola obligaţiunile pe cari şi le-a luat, şi deci la fel (Continuare pe pag. 3) Moscova. “Uniunea Sovietică vrea să repare toate stricăciunile cau zate de răsboiu”, zice premie- 7-8. Studenţii au o secţiune se parată de a noastră. Aceasta prin faptul că în ţara noastră cea mai mare parte dintre a ceşti tineri aparţin burgheziei. Pe măsură ce se educhează în spiritul ideilor progresiste, îi (Veil PROGRESIST—pa*. 4) ziarului, nu vom mai tr». . * altă scrisoare până in luna ace asta. Deci, când ne apropiem de sfârşitul perioadei de a strânge reclame şi felicitări in călindar, sperăm că la apariţia lui (1 Decembrie) la nici o societate nu-i va fi ruşine că nu şi-a strâns partea sa de reclame-felicitări. Cât priveşte pentru ziar, mai rămâne să decideţi şi trimi teţi comanda de câte calendare vreţi şi să ne ingrijim peste tot locul de restanţieri. Preţul călindarului este $l. Societatea îl plăteşte cu 80c şi fiecare societate e responsabilă de comanda ei. Nu întârziaţi Exemplarul 5 Cenţi fasciştii noştri americani ma nevrează să picteze pe munci-, tor în toate culorile spre a-1 supune şi a-i distruge orga nizaţiile lui muncitoreşti. Dar muncitorii şi popoarele cu toate provocaţiunile la cari sunt supuşi dau probe până în prezent că ştiu din expe rienţele trecutului unde şi când să facă compromisuri. Starea de agitaţie de greve pe care o caută aceste elemen te dubioase ca s’o infiltreze, muncitorii organizaţi după cât se vede din cel puţin cazul “Kelsey-Hayes” din Detroit ştie cum să o mânuiască. La fel în acelaş timp ştie cum să-şi ducă lupta adevă rată organizată pentru câşti garea drepturilor lor. Creşte rea salariului cu 2 dolari pe zi în industria oţelului şi 30 pro cente în industria de automo bile, etc., când în industria uleiului compromisul de 30 procente este considerat stra tegic cu 15 procente oferit. Reacţiunea mondială a in dustrialiştilor şi economiştilor monopolişti nu doarme. Ea lu crează deschis în Germania şi Japonia, ajutate de unele au torităţi aliate, cât şi dela Wa shington şi Londra unde sunt ferm întărite. Luptele de eliberare din Ră săritul Îndepărtat. înţelegerile de compromis ale progresişti lor chinezi, rezistenţa popoare lor europene eliberate contra invaziei acestor capitalişti flă mânzi şi destructivi din apus, lupta dârză a muncitorimei şi poporului nostru american, to ate acestea sunt semne bune cum că nici popoarele dornice de dreptate, libertate, demo craţie şi pace durabilă, nu dorm. Pi ■ Rp ■ r ■■ -ET ti Eli ■ 'Amm " Conducătorii muncitorilor la conferinţa mondială dela Paris în sesiune administrativă. Dela stânga la dreapta: Leon Jouhaux, francez: Michail Tarasov, soviet; Sidney Hillman. CIO american; Vincente Lombardo Toledano, mexican; Walter Citrine, englez. din toată lumea, primesc a cest act solemn cu aplaude ne sfârşite, iar din toate colţu rile auditoriului palatului de Chaillot, unde se ţin conferin ţele se auzeau strigăte să cân tăm “Internaţionala”. Confe rinţa după această manifesta ţie de bucurie îşi continuă şe dinţa sub preşidenţia d-lui Le on Jouhaux, delegatul confe deraţiei muncitorilor francezi, Japonezi Cer Moartea Mikado-ului SHANGHAI. Norman Soo n g , corespondentul lui “Chinese Central News Agen cy” raportează interviul dân sului cu conducătorul comu nist japonez Kiuichi Tokuda, zicând că comuniştii japonezi speră că o revoluţie va izbuc ni în Japonia care să răstoarne guvernele imperialiste, pe Hi rohito şi împărăţia lui, şi să restabilească o republică ja poneză. ToJcuda. părintele fondator al partidului comunist japonez în anul 1922, şi pe vremuri fos tul secretar general al partidu lui, a suferit în închisori dela primele arestări întreprinse de reacţiunea japoneză în anii 1928-1929, în cari mii de comu nişti şi progresişti au fost a aducând la discuţie alte punc te din agendă. Parisul va fi cartierul per (Continuă pe pag- 3) Otrava Reactiunei . . . . trimiterea comenzii, ca astfel forurile în drept să ştie câte să tipărească. Asupra restanţierilor la ziar, din cât sunt informat, c’am neglijăm această chestiune importantă. Importantă, pentrucă acum când recunoaşterea României e la ordinea zilei, acum ar trebui să răspândim mai mult ziarul nostru “Românul Ame rican”. “The Truth About România” Sub titlul acesta ziarul nostru a tipărit o broşură foarte informativă asupra României. O broşură cu conţinutul căreia (Continuare pe pac. 2) manent al Federaţiei Muncito reşti Mondiale. In unanimitate deasemenea a fost aprobată co misia de 18 pentru formarea constituţiei, sub preşidenţia delegatului lui CIO, Sidney Hillman, care va prezenta şi raportul. Un alt punct de mare impor tanţă pe agendă, alegerea con siliului general şi formarea co mitetului executiv, probabil c& pe timpul când cetim aceste rânduri sunt deja favorabil re zolvate. Noua constituţie adoptată se poate spune că e un succes pentru forţele progresiste şi democrate din uniunile munci toreşti, iar planul englez sufe re o pierdere însemnată, mai ales, când atmosfera conferin ţei era încărcată cu păreri ca secretarul general al Federa iei Mondiale a Uniunilor Mun citoreşti să fie Louis Saillant, francez, în loc de Walter Sche venels, delegatul Federaţiei Internaţionale a Meseriaşilor. Comitetul executiv s’a în lărgit dela 22 la 26 de locuri spre a da o reprezentanţă mai bună ţărilor mici. Constituţia în original zice: “Membrii co mitetului executiv vor fi di rect aleşi prin votul general al congresului”. Membrii comitetului execu tiv sunt astfel împărţiţi pe na ţiuni sau regiuni continentale: Uniunea Sovietică 3; Statele Unite şi Canada 3; Anglia 2; (Continuare pe pag 2)