Newspaper Page Text
THE ROUMANIAN AMERICAN Published by The Roumanian American Publishinc Association • Incorporated) Entered as Second Class Matter at the Post Office it Detroit, Mich., under the Act of March 3, 1819 STEFAN POPF.SCU, Managtns Editor M. MILA. Business Manager PUBLISHED WEEKLY Ih Statele Unite pe an 13.00 . . pe 8 luni $1.50 In strcln&tate pe an $4.00 .... pc 6 luni $2.00 “ROMANUI, AMERICAN” M&6 Cbrne Street Detroit 11. Michigan " Telefonul I’l.aia 2070 \n\n Pagina 2 Discursul D-lui Molotov si • TANARUS Datoriile Noastre Ca Democraţi Discursul d-lui Molotov, Ministrul de Ex terne sovietic, ţinut cu ocazia a 28-a aniver sare a marei revoluţii ruseşti asupra politi cei externe, e dela începutul şi până la sfâr şitul lui, un răspuns succesiv de lovituri gre le contra tuturor manevrelor politice şi provo cărilor anti-sovietice ce murdar şi fără înce tare se permit şi se comit din ţările aliate, in special decând s’a isprăvit răsboiul incoarce. In ton calm, cu claritatea şi confidenţa tra diţională diplomaţiei sovietice, D 1 Molotov, expune fără cruţare acele forţe sinistre, ina mici ai păcii, democraţiei şi omenirei şi deci şi ai legăturilor de bună prietenie dintre A merica şi Uniunea Sovietică, acei viermi re acţionari şi fascişti, cari fără nici un scrupul induc opinia publică în confuzie şi erore. Duce politica externă a Uniunei Sovietice la izolare aşa după cum murdar şi vicios re acţiunea înciarcă isteric să demonstreze lu mii? D-l Molotov, din contră, prin vorbirea dânsului scoate in evidenţă şi mai mult poli tica de buni prietenie şi cooperare a Uniunei Sovietice cu Naţiunile Unite pentru o adevă rată organizaţie mondială care să nu aibe ni mic in comun cu fosta şi defuncta Liga Na ţiunilor. Contra acelor inamici ce ne sparg urechile acuzând că Uniunea Sovietică duce la o po litică de expansiune, d-l Molotov, prin re cordul istoric al Uniunei Sovietice, demon strează consistenţa politicei de o bine defi nită şi stabilită, frontieră cât şi de ne-ames tec in afacerile interne ale vecinilor lor sau altor ţâri. D-l Molotov, contrar intenţiilor pe care le nutresc d-nii Byrnes şi Bevin, vede în Euro pa si Asia, un tip cu totul nou de democra ţie care se ridică asupra dominaţiei şi tira niei ruinoasă şi ruşinoasă fascistă şi nazistă, dominaţie distrusă de popoarele dornice de li bertate şi democraţie în răsboiul acesta al doi lea mondial. Dânsul deasemenea face pe deplin clar, diferenţa ce există între noul sistem demi cratic european şi democraţia din Uniunea Sovietică. Dar are Uniunea Sovietică ambiţia de a cu ceri lumea, aşa după cum fascismul şi na zismul cu ele şi reacţiunea mondială acuză şi bârfesc? Din contră răspunde and l Molotov, mândru de puterea ei actuală, prestigiul şi u nitatea popoarelor ce o locuiesc. Uniunea So vietică, ca şi înainte, stă solid pentru planul de cooperare al Naţiunilor Unite, făurit prin conferinţele dela Teheran şi Crimea. lar ar gumentul putred că unele state caută a do mina viaţa comună a popoarelor, e tot atât do şubred şi fără fondaţie ca şi ambiţiile de supre maţie mondială, cam astfel face d-l Molotov aluzie, la pretenţiunile imperialiste america ne. • Politica pe care Uniunea Sovietică consis tent şi persistent o urmăreşte azi ca şi in tre cut, este o politică bazată pe aceea pace du rabilă şi mult dorită de toate poparele dorni ce de libertate şi democraţie, o politică de bu nă prietenie şi cooperare cu toată lumea de mocrată, o pace ce corespunde exact cu as piraţiunile tuturor popoarelor democrate şi cu ele ale omului de rând. lar Uniunea Sovie tică garantează şi munceşte pentru toate a cestea tocmai prin faptul câ este o ţară so cialistă o “federaţie socialistă de popoare” du pă cum explică d-l Molotov: In Uniunea So vietică, dânsul arată cum conflictele de clasă nu există, şi nici monopoluri private care să conducă poporul la mizerie şi distrucţie in lup ta concurenţei după pieţe de vânzare profitu ri şi cu ele dominarea şi stăpânirea altor po poare. Contrast int>-e două Vorbiri Astfel d-l Molotov scoate in relief politica externă sovietică în contrast diametral opus aceleia a Statelor Unite, în felul cum a fost exprimată de preşedintele Truman în adresa către naţiune, cu ocazia de “Navy Day”. D-l Molotov, contrar d-lui Truman, se opune vehement intrecerei de înarmare, suportată şi mult recomandată de preşedintele Truman. D-l Molotov, dezaprobă şi condemnă o politi că de blocare pe care d-l Byrnes şi Bevin o incurajază şi practică. D-l Molotov deaseme nea atrage atenţia asupra monopolizării şi ex ploatării energiei atomice in scopuri impe rialistice în detrimentul popoarelor. Pentru dânsul ca conducător al unui stat socialist, pu terea atomică e o proprietate care aparţine popoarelor, o putere care să fie desvoltată şi folosită a ridica stindardul de viaţă, a inlăr gi beneficiile pentru binele poporului, al po poarelor şi omenirei in general. Diferenţa de bază, între vorbirea d-lui Mo lotov şi a preşedintelui Truman, consistă în faptul, că în timp ce Uniunea Sovietică aderă principiului comun pentru care răsboiul fas cist a fost luptat. Statele Unite regretabil dar se îndepărtează de un astfel de principiu. N'a fost, în conferinţa din Crimea agreat şi Românul American Redactata de un Comitet hotărât. între preşedintele Roosevelt, premie rul Churchill şi premierul Stalin, distruge rea fascismului şi nazismului mondial, iar a jutor de refacere să se dea mai intâiu acelor ţări cari au suferit mai mult depe urma inva ziei naziste? Si n’a fost deci implicit că o co misie similară aliată de control cum e în Ger mania să fie şi ir> Japonia? Uniunea Sovietică, îndeplineşte la literă acest contract agreat, contract ce e in folosul şi interesul comun al Naţiunilor Unite, con tract ce face mare deosebire între organi zaţia Naţiunilor Unite de azi şi fosta Liga Naţiunilor din trecut, tocmai prin continua rea şi cooperarea strânsă a “Celor 3” mari pu teri. Dar tocmai imperialismul american este a cela care se depărtează de aceste principii, depărtare care produce acestă stare de nesi gnranţă, grijă şi frică ce domneşte întregul glob pământesc. Ca americani şi democraţi, ca iubitori de pace. libertate, prosperitate şi progres, nu mai putem permite, ca toată greutatea luptei de asigurarea păcei durabile, să fie dusă numai de Uniunea Sovietică, tot aşa după cum a fost dus şi răsboiul contra nazismului şi fas cismului mondial. Azi deci, avem o mare responsabilitate. Res ponsabilitatea de a interveni şi cere guver nului nostru american, tocmai în numele pă cii durabile, a se re reântoarce şi continua con form principiilor programului stabilit al Na ţiunilor Unite. Aceste cerinţi şi necesităţi recomandă însă o luptă continuă şi persistentă din partea fie căruia şi întregului popor, luptă ce e direct in binele şi interesul naţiunei noastre şi cu ea şi al omenirei întregi in acelaş timp. Veniţi Cu Toţi în Ajutorul Compatrioţilor Români din Franţa Sub titlul de “Un Apel Călduros Către U nul Fiecare”, ziarul nostru în unul din nu mărele trecute, introduce faximila scrisorii compatrioţilor noştrii din Franţa iscălind pen tru “Front National Roumain de France” ÎMPRUMUTUL VICTORIEI' In Detroit, deschiderea “Campaniei de îm prumut Naţional” sau “împrumutul Victoriei” s’a lansat printr’o celebrare grandioasă în seara zilei de 29 Octombrie în faţa unei măreţe făclii, obelisc înalt de 50 de urme, special clă dit pentru această ocaziune în faţa primăriei oraşului, campanie ce oficial va dura până la 8 Decembrie a. c. In fâlfâitul măreţ al drapelelor tuturor Na ţiunilor Unite ce înconjurau marele simbol, în timp ce doi copii orfani aprindeau marea făc lie, muzica şi corul uriaş intonau marşul prin care se deschidea campania acestui impru mut al victoriei. Cum răsboiul s’a isprăvit, insă, acest împru mut nu mai este făcut pentru producţia arma mentelor, ci pentru asigurarea victoriei şi pă cii. Dar victoria şi pacea vor fi asigurate numai dacă: 1) Vom aduce acasă, cât mai grabnic, luptătorii noştri ce încă rătăcesc peste ţări şi mări; 2) vom aproviziona ostaşii din terito riile vrăşmaşe de ocupaţiune; 3) vom îngriji de veterani, răniţi şi invalizi; 4) vom sprijini ostaşi reîntorşi să reintre din nou în viaţa ci vilă; 5) vom ajuta să grăbim procesul recon versiunei; «) vom contribui la menţinerea re laţiunilor de strânsă legătură şi cooperare a Naţiunilor Unite, spre a asigura pacea dura bile şi progresul atât pentru noi ta naţiune, cât şi pentru întreaga omenire depe întreg globul pământesc. Oştirea noastră eroic şi-a făcut datoria pe câmpul de luptă. Acum. e datoria noastră a tuturor, să con tribuim la asigurarea victoriei şi păcii, şi deci, a asigura şi succesul acestei campaniei îm prumutului al 8-lea naţional sau “împrumutul Victoriei”. Contribuiţi Generos. 11 Noembrie 11 Noembrie, ziua armistiţiului răsboiului prim mondial, găseşte întreaga omenire anul acesta, din nou in pace, in urma victoriei asu pra fascismului militar nazist şi fascist mon dial, victorie câştigată in cel mai crud şi cel mai barbar răsboiu, răsboiul al 3-lea mondial. Deşi răsboiul s’a sfârşit, neliniştea mondia lă incă ameninţă întreg globul pământesc. De mocraţia, încă are mult de luptă contra fascis mului, contra reacţiei care le suportă cauza politiceşte şi economiceşte. In China, Indo- China, Java, conflictul armat al popoarelor dornice de libertate şi democraţie cu interven ţia străină stăpânitoare, macină azi multe fiin ţe omeneşti. In Europa lupta balotului e dusă tot cu atâta vehemenţă ca şi in ţările latine cât şi la noi acasă, contra acestor elemente de dezordine reacţionare fasciste mondiale. In spiritul victoriei şi păcii durabile insă, naţiunea prin ziua armistiţiului răsboiului prim mondial. 11 Noembrie, întăreşte speran ţele in victoria deci şi asupra acestor inamici civili, victorie care numai prin nimicirea şi stârpirea lor din rădăcini, va putea asigura pa cea durabilă a omului de rând. Românul American Ciuma Hooveristâ . . . . jK wM' ** :^ţ-y;: (Frontul Naţional Român din Franţa), fra tele Victor lonescu, iar pentru organul sau ziarul Frontului “Da Roumanie Libre” (Ro mânia Liberă), fratele Niculae Marinescu. Scrisoarea in apelul ce-1 face pentru aju tor, ne descrie situaţia actuală a acestei or ganizaţiuni anti-fasciste româneşti “Frontul Naţional Român din Franţa”, cât şi misiune şi rolul ei istoric jucat alături de forţele de rezistenţă anti-fascistă din Franţa, in lup tele aprige contra fascismului şi nazismului, atunci când zice: “Frontul Naţional Român a fost în timpul ocupaţiei germane, organi zatorul rezistenţei românilor; din Franţa, îm potriva ocupantului, iar organul ei, "La Rou manie Libre” a apărat prestigiul României în occident, prestigiu care a fost serios compro mis de trădătorul Antonescu”. Mai departe scrisoarea ne arată cum “Mii de compatrioţi români din Franţa, au fost în timpul ocupaţiei germane, arestaţi ţi depor taţi în Germania, şi cum zeci din aceşti lup tători antifascişti români, eroic “au căzut cu armele în mâini în lupta cu ocupanţii naziş ti in Franţa”. Dintre acei cari au mai scăpat cu viaţă “din câmpurile de concentrare şi cele de exter minare hitleriste, se găsesc, azi, intr’o stare foarte critică”. “Comisia de solidaritate” zice scrisoarea, “a apelat la toţi oamenii de bine” a ajuta pe a ceşti compatrioţi suferinzi din Franţa, dar mij loacele dânşilor, cum menţine faximilia “sunt foarte strâmptorate”. In concluzie scrisoarea aceasta de apel a compatrioţilor noştri din Franţa termină cu un apel: “Ne permitem să ne adresăm tuturol românilor americani, rugându-i să vină in ajutorul compatrioţilor noştri, şi îi rugăm să ne expedieze cât mai urgent ajutoare de o rice natură bănească sau materială. Armatele Reacţiunei Atacă în China, Indonezia (Cont. <U pe pas. 1) “Dacă nu încetezi astfel de atacuri, atunci veţi fi respon sabili de consecinţele serioase ce se desfăşoară”. Gen. Yeh în acelaş timp re petă acuzele aduse mai devre me cum că, americanii au o cupat cu forţa cartierul mili tar comunist din Tientsin, şi că aviatorii americani au bom bardat oraşul Antse unde po porul paşnic îşi conducea una din întrunirile lui poporale. “In nu nele poporului şi ar matelor din teritoriul eliberat, înaintez acest protest, cerând evacuarea cartierului militar comunist din Tientsin spre a fi reocupat de armatele noastre comuniste, şi cu ele in acelaş timp şi scuza d-voastră pen tru actele comise”. Astfel se adresează Gen. Yeh către Lt. Gen. Wedemeyer. “Deasetnenea rezerv dreptul de a cere indemnitate, după raportul complect asupra ca zurilor omeneşti şi distrugerii materiale din oraşul Antse”. “Astfel de acţiuni conduse de trupele americane in China, rod şi distrug tradiţionala prie tenie fntre America şi'China. Vă rugăm să primiţi iubiţi compatrioţi. Salutul nostru frăţesc” Iscăliturile. Cruzimea fascismului şi nazismului s'a a nătut, după cum soarta compatrioţilor româ ni din Franţa ne descrie, şi cum de alt fel era şi de aşteptat, şi asupra forţelor anti-fas ciste şi anti-naziste româneşti de acolo. Lupta contra inamicului poporului, fie el fascism sau reacţiune, e universală. Suferin ţele poporului luptător, sunt universale. In Franţa, compatrioţii noştri anti-f ase işti au suferit şi mai mult; intâiu ca fiind anti fascişti, al doilea ca fiind şi străini intr’o ţară ocupată de hoardele sălbatice şi turbate na ziste, acolo unde teroarea gestapo-ului ger man şi francez ii ameninţa cu moartea la fie care pas şi în fiecare moment. Mulţi au suferit şi au perit in această lup tă mare de eliberare, iar acei cari încă tră esc suferind fiziceşte şi materialiceşte apelează la ajutorul nostru frăţesc. Apelul dânşilor, iubiţi cetitori, e şi al zia rului nostru în acelaş timp. Ca organ al po porului şi anti-fascist, “Românul American” întotdeauna ca şi in trecut, el va servi numai interesele poporului şi va sta numai la dispo ziţia poporului. Lupta eroică dusă de aceste forţe anti-fas ciste româneşti din Franţa, ne inspiră şi pe noi la mai multă acţiune, şi ne face să ne tresalte şi inimile de bucurie in acelaş timp, iar noi la rândul nostru, in mod frăţesc, a cum când prin apel ne cere ajutor, să stăm alături de compatrioţii noştri anti-fascişti din Franţa, tot aşa după cum am stat şi până în prezent, contra nazismului, fascismului şi re acţiunei mondiale. Să-i ajutăm cât mai generos posibil. Lupta lor este şi lupta noastră. Cu seriozitate vă cer deci a ga ranta, a nu se mai repeta ast- I fel de acţiuni”, astfel declară şeful grupului al 8-lea al arma ! telor comuniste chinezeşti, că ' tre Lt. Gen. Wedemeyer. intervenţia americană insă e I in contraşi opus, cu retragerea armatelor soviete din Manchu ria, retragere începută la 1 No embrie in observarea strictă a termenilor tratatului Sino-So viet. * Unele ziare din contră, sus j ţin că, aceste porturi din Chi | na au fost înmânate de Uniu ; nea Sovietică armatelor co j muniste chinezeşti. Această propagandă insă, e cu scopul numai de a acoperi adevărul. . căci Uniunea Sovietică nu ia parte în această intervenţie, şi în acelaş timp, arătând cum forţele democrate şi comunis te, sunt in complect control a , supra nordului Chinei şi Man | churia. Intenţiunile Americei sunt scoase în evidenţă de ziarul Ta Kung Pao din Chungkin, prin predarea celor 3.000 de aero plane de răsboiu regimului re acţionar al lui Chiang Kai shek.. Despre misiunea ameri cană ih Chnngkhig şl anguja- i rea aviatorilor americani s’a raportat mai devreme. Astfel de acţiuni, reaminteş te perioada din jurul anului , 1930, când misiunea militară germană asistă răsboiul civil dus tot de Chiang Kai-shek, punând pe Statele Unite deci în aceeaş poziţie a repeta să facă ceeace germani n’au reu şit in China, adică anihilarea mişcării democrată şi progre sistă chinezească. Tot “United Press insă co munică in acelaş timp o mare victorie comunistă in sudul provinciei Hopeh asupra celor 100.000 trupe Kuomintang, şa se divizii ale lui Chiang au fost dezarmate, iar alte două s'au şi j unit cu armata 8-a în acţiune j contra guvernului central re ! acţionar al lui Chiang. Dar, 70 de divizii Kuomintang sunt în că în acţiune. Multe din ace ste armate sunt conduse de di feriţi trădători, înainte ţi de guvernul fascist din Nan- | kin, iar azi prietenii lui Chi ang. Trupele americane sunt ast- j fel expuse după cum rapor- j teazâ “United Press", la pier derea de vieţi' omeneşti atât în Pastorala Patriarhului Nicodim (Continuare de pe pag. 1) o campanie de ură conţi a (Jni- i unei Sovietice, a cărei armate j a eliberat poporul' român de jugul nazist. Aceşti “preoţi” se rup de E vanghelia lor sfrămoşască şi recurg la tot felul de minciuni ca să otrăvească mintea şi ini ma poporului nostru. In loc să urmeze învăţăturile pastoralei patriarhale, aceşti “preoţi” îm prumută şi imitează metodele şi ideologia lui Gerald K. Smith. Această ideologie e o» glindită azi in foaia lui Un gureanu, care a devenit în re alitate foaia acestei clici pro fasciste. Pastorala desvoltâ ideea de mocraţiei. Clica lui Truţa vor beşte şi ea de "Democraţie”, insă înţelege altceva prin acest cuvânt. E “Democraţia” lui Gerald L. K. Smith, adică me todele şi ideologia pro-hitleri stă. Democraţia Patriarhală Pastorala patriarhului Nico dim explică foarte precis con cepţia democraţiei Bisericii or todoxe române. “Democraţia ins e m ne a z â dreptul tuturor popoarelor şi tuturor oamenilor la libertate, la dreptate şi egalitate, după vrednicia lor ... In democra ţie nu se împart oamenii,- în îndreptăţiţi şi neîndreptăţiţi, in vrednici de cinste şi in vred nici de ocară, in fericiţi pose sori de bunuri nenumărate şi pururea lipsiţi, ci toţi sunt che maţi să se bucure de cinste, de aceleaşi drepturi şi împăr tăşire dreaptă la bunurile vi eţii”. Conţinutul democraţiei Bi sericii ortodoxe române, aşa cum e prezentată de Patriar hul Nicodim nu se potriveşte cu propaganda de ură. pizmă, desbinare şi de antisemitism a elicei lui Truţa şi Company. Patriarhul Nicodim povâţu eşte poporul să sprijine guver nul României ca să învingă to ate greutăţile timpurilor de fa ţă. “de a conduce corabia Sta tului nostru spre limanul li bertăţii şi al independenţii şi spre binele tuturor cetăţenilor ei”. Sprijină Guv. Groza Patriarhul şi Sfântul Sinod o spune clar că se cuvine ca po porul să dea tot sprijinul gu “Salut Fraternal” Soc. Flacăra Către Soc. Huria, Cloşca si Crişan Societatea Flacăra, din East Chicago, Indiana, in şedinţa regulată lunară din urmă. la cetirea comunicaţiilor, a luat cu bucurie la cunoştinţă înfiinţarea şi înrolarea unei noui socie tăţii, in grupul Fraternalei Societăţilor Române Americane din Ordinul Internaţional al Muncitorilor. Această societate ce poartă falnicul nume al eroilor şi martirilor noştri din Munţii Apuseni: Hona, Cloşca şi Cri şan, s’a înfiinţat în Cincinnati, Ohio. Munca acesta diligentă şi cultivarea inteligentă a acestui feren de un număr de ani. se datoreşte energicului frate Spi ru Papas şi familiei dânsului, cari au aruncat sămânţa in a cest pământ fertil, şi cu cooperarea altor fraţi de acolo se bu cură de roadele acelei munci. Societatea Flacăra, salută ndua societate Horia, Cloşca şi Crişan, şi îi zice un bun venit în rândurile noastre. loan Roarapa. Preşedinte Anna Ghearghin, Secretară Asiguraţi-vă de Calendar (Continuare dr pe pa*. I) bogăţie in materialul de cetit, pe masa Românului American, cu ocazia sărbătorilor şi in cur sul anului viitor. Scris intr’un limbaj pe înţe lesul poporului, materialul de cetit este presărat cu zeci de fotografii istorice, începând de la “Cei Trei", patriarhul Nico dim şi serbările dela Cluj, de legaţia română la conferinţa mondială a muncitorilor ce a luat loc la Paris, harta etno grafică a Românei (I$M5) şi o analiză etnologică a popoarelor din România, sunt numai o părticică din cele ce conţine calendarul. răsboiul de intervenţiune cât şi prin epidemiile de holeră .şi dezinterie ce bântuesc «ceste regiuni. Această expunere portcwloa să a soldaţilor noştri, rămâne ca poporul întreg american să întervie prin proteste şi «le monstraţmm jx.' lângă pivso Sâmbătă, 17 Noerabrie 1945 vernului Groza pentrucă sub conducerea acestui guvern i dcile democrate “au ajuns li* biruinţă”. Clica lui Truţa, in Cleveland, Detroit şi alte părţi, urmând perceptele pro-hitleriste vrea să facă totul să detroneze de mocraţia prin răstunarea gu vernului Groza. Patriarhul Nicodim recuno aşte sforţările guvernului din România de a închega cât mai tare legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică. Nu numai că le recunoaşte, dar declară că ţinuta morală a Bisericii ortodoxe române este ca ea singură să facă totul ca să a jute la această închegare, prin eforturile sale bisericeşti, sta bilind legături strânse cu bise rica autocefală pravoslavnică rusească. Activităţile elicei lui Truţa sunt tocmai contrare. Totul fa ce ca să răspândească ură con tra Uniunei Sovietice. Totul face ca din nou să fie transfor mată România intr’un centru de propagandă şi provocări an t isovietice. Insă nu toţi preoţi de aici ur mează ideologia lui Truţa & Cos. Sunt sigur că sunt destui preoţi cinstiţi, cari sunt contra acestei clici pro fasciste şi anti semite. Dacă E Voinţă Pastorala aceasta poate fi dc folos acestor preoţi de binefa cere, cari vor să contribue la binele neamului nostru, la des . voi ta tar ea unităţii şi a demo j craţiei. Ce poate fi serviciu mai ma re poporului nostru credincios de aici şi poporului nostru de dincolo, dacă aceşti preoţi ar ceti această pastorală a Patri arhului Nicodim in toate bise ,ricileî N’ar fi oare această acţiune în acord cu Biserica ortodoxă ' română, şi făcând acest lucru oare n’ar contribui la curăţi rea urii fasciste răspândită de clica lui Truţa? Nimeni nu poate tăgădui că această pastorală n'ar putea fi folosită spre unirea grupului nostru naţional spre binele ne amului nostru şi al democra ţiei în general. Unde e voinţă, sunt sigur, că !e putinţă. întrucât comitetul calenda rului a calculai cu chibzuială numărul de calendare ce-1 voin 'tipări, apelăm la societăţile no astre, la toţi cetitorii ziarului | şi la prietenii cari ar dori să a ;ibă calendarul nostru, să se a sigura de numărul de calen dare ce-1 doresc a avea. trimi ţând comanda la oficiul ziaru lui. In felul acesta vi asigura ţi primirea lui, cum au făcut deja aţâţi prieteni cart ş'au în aintat ccmanda şi rostul. Ca lendarul va costa ft.W bucata; la societăţi îl dăm cu 80c, iar d-voastră îl vindeţi cu un do lar. dintele Truman şi minierul de externe american d-1 Ryroes. si retragi forţele noastre ar mate din mocirla intervenţiei m China, şi si încetear in ace laş timp şi cu ajutorul «ie arme şi iitiHiiţimu pe cari îl «iau gu vvrmiliu reacţionar şi mocral Kuoinintang.