Newspaper Page Text
THE ROUMANIAN AMERICAN Published by The Roumanian American Publishing Association < Incorporated) Entered as Second Class Matter at the Post Office it Detroit, Mich., under the Act of March 3, 1879 STEFAN POPESCU. Managing Editor M. MILA. Business Manage* PUBLISHED WEEKLY In Statele Unite pe an $3.00 ... pe 6 luni $1.50 In st reinstate pe an .... pe 6 luni $2.00 “ROMANUL AMERICAN” SBS6 Chenc Street Detroit 11. Michigan Teiefonu’ PLaza 2070 George Vociiă $25.110 Nick Câtana 25.00 lonel Stcjaru 25.00 Olimpiu Haneş 25.01» Nick Kish 25.00 Nick Măniţ 15.00 Fam. J. Mila 15.00 Fam. S. Popescu 10.00 Panait Chebac 10.00 Constantin Tilicea 5.00 Un Prieten 1.00 Fam. Nick Dumitru 15.00 Basil Constantin 15.00 Harry Bloom 10.00 Fam. Constantin Gavrilă 10.00 George Such in 5.00 Clubul Emanciparea .. 25.00 Thomas Grecu 15.00 John Hinda 10.00 John Uscoiu 10.00 Vasile Oancea 5.00 Moisc Techere 5.00 Silvestru Crăciun 5.00 Steve Murari 5.00 lifta Marghita 5.0r Aehim Pavelescu 2.00 Un Aboncnt al Ziarului 2.00 Societatea C.D. Gherea 25.00 John Mureşan 20.00 Grigoric Stan 20.00 Valeriu Pope 20.00 Fam. Sam Barhu 15.00 ” Tonia Bălaş 10.00 John Gica 10.00 Fam. Andrei Parlogcan 5.00 George Pojar 5.00 In Ajutorul Românilor din Franţa Stimată Soră Mila: Ca răspuns la apelul Comitetului de Directori şi al fraţilor din Franţa de a Ic veni tn ajutor, vă trimit alăturat contribuţia mea de $ Numele Adresa Oraşul Statul Don : *. :tr-■< htlw din Romania la S W^l (('antiH'i'in tit- i>«* W' ) Însuşi Istratf Miccscu. I.im.ov ;. fiară Mieeseu. a răiiufl^VjSWj lia rămas şi este la Universitate, a rămas şi este şi la catedra lui, de % unde‘îşi bate joc, nesupârat de batjocoreşte Pare de necrezut? Citiţi şi vă cruciţi. ! citiţi ce scrie ziarul bucureşti an "Scânteia”, sub titlul Huli ganul Micescu: “Fasciştii caii au mai ămas ne-upuraţt (tiu Univer sitate, au ridicat capul. De unde până mai ieri nu ştiau cum să se mai camufleze şl să jure că au fost democraţi de când lumea, azi au prins curaj şi au trecut la atac direct. Astfel in ziua de 4 NOEMBRIE, la un examen al studenţilor dela Drept, lstiate .Micescu C AID. MAI E INCA PROFESOR —a definit astfel democraţia. “. . . drepturi cât mai multe pentru prosti . . . dreptul pentru săruri de a jefui, ca să aibă de toate, asta se numeşte progresism”. Orice om cinstit îşi pune întrebarea: cum mai c po sibil ca decanul huliganilor să mai poată AZI. după în frângerea hitlcrisinului. să-şi mai facă dc can atacând democraţia şi luând apărarea ciracilor săi de alde Teţu, la procesul organizaţiei TANARUS.? Cine oare îl mai susţine pe bătrânul trădător fascist şi cine are interes să lase pe bandele de huligani raanişti si hrătieni .ti să ORGANI ZEZE “MANIFESTAŢII SPONTANE” LA INTRAREA •maestrului” IN SALA DE CURSURI? . . . Cât timp i se va mai permite ticătosului cuzist să sfideze democraţia noastră, să înjosească prestigiul Uni versităţii?” Faptul este pur şi simplu yluitor! In presa americană s’au publicat declaraţii făcute de D-nii Maniu şi Brătianu cum că regimul Groza practică o teroare cum nu s’a mai pomenit in ţara românească. In potriva cui practică Groza această ne mai pomenită teroare când toate aceste bestii sunt lăsate libere să-şi continue neturburaţi activitatea lor huliganică? Cine e vinovat că guvernul Groza a fost silit să nu aplice sancţiuni şi să nu se atingă de astfel de vinovaţi? Suin că Rădescu a fost isgonit de la putere TOCMAI pentru că se opunea şi împie dica pedepsirea huliganilor şi criminalilor. Guvernul Groza care fusese chemat de popor la putere TOCMAI pentru apli carea de sancţiuni, TOCMAI pentru a curaţi România de aceşti criminali, a fost şi el împiedicat dela această operaţiune. De către cine? Cine e vinovat de această schimbare? lată atâtea întrebări. Răspunsul nu sa dat pânacum. Dar întrebările astea au început să se pună din ce in ce mai mult. lată, intr’adevăr, ce scrie ziarul bucureştean “'Semnalul”: LEGIONARII SI 8 NOEMBRIE “Asupra întâmplărilor sângeroase din ziua de 8 Noem brie nu se poate trece cu uşurinţă. Justiţia va stabili, desigur, vinovăţiile. Vom şti astfel la timpul cuvenit, cine sunt insti gatorii, făptuitorii morali şi materiali ai incidentelor, turbură rilor şi crimelor înfăptuite la 8 Noembrie. Până atunci vom reţine ca un fapt asupra căruia nu mai încape îndoială, parti ciparea legionarilor ta evenimentele petrecute la 8 Noembrie. O manifestaţie paşnică a populaţiei pentru Rege, de ziua Suveranului, era firească şi deaceea a şi fost îngăduită de au torităţi. Sa întâmplat însă ca în mulţimea de cetăţeni adunaţi in scopul de a aclama pe Suveran, s’au infiltrat elemente cari, i c’o lipsă de scrupul condamnabilă, au transformat ceeace tre j buia să fie o sărbătoare patriotică, intr'un atentat la ordinea publică. Modul cum s'a desfăşurat manifestaţia; împărţirea în gru puri ce se desfac şi se refac în diferite puncte ale oraşului; in cendierea auto-camioanelor; împiedicarea circulaţiei tramva ielor: încăerările cu folosirea ghioagei, cuţitului şi revolveru lui; arderea ziarelor şi sfâşierea panourilor cu afişe toate poartă pecetea specific legionară. Ani de zile am fost nefericiţi cu stilul demonstraţiilor le gionare. II putem deaceea identifica cu multă uşurinţă. Odată fixată culoarea politică se impun câteva reflecţii. La numai un an şi câteva luni după 23 August 1944, legi onarii îndrăznesc să iasă din nou in stradă şi să turbure viaţa publică, ca pe vremea când cutezanţa lor era încurajată de in diferenţa complice a autorităţilor. Acesta este faptul impor tant ce trehue reţinut din capul locului. Prin urmare, legionarii nici n’au dispărut, aici nu s’au pocăit sincer. Mai mult. cutează să sfideze, demonstrează şi ucid. Desigur această cutezanţă a lor s'a arătat necesară, dintr’un anumit punct de vedere, căci le-a dovedit existenţa, împotriva afirmaţiunilor că numărul lor este neînsemnat, că majoritatea şi-au recunoscut grcşala. Explicaţia răbufnirii legionare trebue căutată în politica de îngăduinţă, chiar de cochetare cu elementele legionare. Sgâriaţi pojghiţa ideologică u unor democraţi de dată recentă. ! şi veţi da de verdele veninos al legiunii. Politica aceasta de blajintatc. de ertare, este bună câte odată, dar nu faţă de sectari, de misticii unei doctrine ce nu | cunoaşte nici blândeţea, nici îngăduinţa. Legionarul în cuib, de timpuriu, rămâne de cele mai multe ori neschimbat sufle j teşte. Se va adapta după împrejurări, va da orice declaraţie, se va bate cu pumnul în piept că a greşit, dar la primul prilej I va lovi fără ezitare şi fără cruţare în cel care l-a ertat şi l-a i îmbrăţişat. Politica ce s'a dus la noi faţă de elementele fasciste şi legionare a fost greşită, a fost poezie şi nu din cele mai inspi rate. Avem convingerea ci dacă epuraţia, in jurul căreia s'a făcut atâta tapaj şi până la urmă s’a dovedit mai mult sgomot pentru nimic, dacă epuraţia ar fi fost făcută cu hotărâre, cu obiectivitater dacă împotrivii legionarilor ştiuţi şi dovediţi •s’ar fi luat măsurile cuvenite. în deplină legalitate cu sigu ranţă că n’ain fi trăit întâmplările dela 8 Noembrie. Autorită ţile au obligaţia acum să cerceteze dară nu cumva pe lângă vechii legionari n’au apărut aderenţi neui. Participarea activă la turburările de la 8 Noembrie a elevilor de şcoală trebue să dea tuturor democraţilor de gândit. Oricum, politica dusă pan acum faţă de adevăraţii legio nari trebue schimbată. Sângeroasele întâmplări dfela 8 Noem brie, ce au adus atâta doliu şi turburare sufletească, au avut totuşi ceva pozitiv: au arătat până la evidenţă ipocrizia pri mejdioasă a conversiunilor fascisto- legionare.” Politică blajină, poezie, ertare . . . faţă de criminali, faţă de duşmanii ţării . . . lată cauza situaţiei de astăzi din Româ nia. lată dece ne-am reîntors din nou. la situaţia din 1941. lată dece în ţara românească bântue din nou. bandele legio nare şi fasciste. Cine este vinovat de această biajinitate, de această tole ranţă, de această . . . poezie care s'a impus guvernului Groza 9 Cum se face că guvernanţii de azi nu-şi mai amintesc că pentru această vină generalul Rădescu a fost isgonit de popor şi n a putut scăpa de furia poporului decât refugindu-se la . . . Le gaţia Britanică? Să sperăm că cele întâmplate la 8 Noembrie vor da prilej guvernanţilor de azi din România să se trezească la realitate şi sâ se lase de . . . poezie. ■* Vi \n\n Pagina 2 Răspunsul Preşedintelui Philip Murray Reprezintă Muncitorimea, Poporul, întreaga Naţiune Americană Philip Murray, preşedintele celei mai largi puternici uniuni muncitoreşti americane, U n iu nea CIO. prin răspunsul negativ viguros contra propunerilor nedemocrate ale Preşe dintelui Truman, desvălue intenţiunile mur dare ale reaoţiunei de a distruge organizaţiu nile muncitoreşti, a continua forţând cu bâ ta sistemul de foame şi sclavie al trecutului şi fascismului criminal mondial. Astfel vorbind dânsul exprimă nu numai sentimentele dorinţa şi voinţa muncitorului organizat dar şi milioanelor de americani, po porului întreg acelora nutriţi cu idei curate democrate cari dela un timp încoace, privesc cu foarte mare neîncredere şi alarmaţi, de ra piditatea cu care preşedintele Truman şi ad ministraţia actuală se îndepărtează dela prin cipiile politicei progresiste şi democrate prac ticată în timpul fostului preşedinte Roosevelt. Si într’adevăr, orice pas pe care-1 face ad ministraţia Truman, în expunerea corectă pe care a făcut-o preşedintele Murray, confirmă pe deplin, cum că planul de distrugerea uniu nilor înseamnă o îndepărtare pericoloasă dela principiile de bază ale politicei pe care po porul de repetate ori a aprobat-o prin realege rea Preşedintelui Roosevelt. Adevărul trist, e, că în timp ce preşedintele Truman vorbeşte numai ca să vcrbească. con gresul foarte ocupat formează comitete peste comitete reacţionare, periculoase poporului, democraţiei şi păcii nu numai în America dar al omenirei întregi. Mişcarea muncitorească, milioanele de ame ricani cari cu mult entuziasm au luptat in tre -ut pentru o Americă progresistă, azi se rup şi despart de caravana preşedintelui Truman, tocmai pentru că dânsul se rupe şi se înde părtează de programul coaliţiei democrate vo tat şi dus cu mult folos la îndeplinire intre a nii 1936-1944. Acţiunea de rezistenţă contra politicei pe ricoloase atât internă cât şi externă in care preşedintele Truman e angajat, va creşte în scurt timp insă, într’un zid puternic de ne pătruns al poporului şi muncitorului ame rican. Forţjde sinistre reacţionare e fără deosebire atât din partidul democrat cât şi republican ca Taft, Vandenberg, de exemplu cari în mod murdar împing America pe calea dezastrului, crizelor economice şi agresiunii. Mişcarea muncitorească şi întreaga naţiune va căuta şi va recurge la metode independente cu totul Românul American Redactată de un Comitet Milioane in Acţiune Contra Scumpetei < Continuare de pe pat. !) In acelas timp însă, reco mandă arbitraj referindu-se la opinia publică în felul aşa cum vor ei s’o înţeleagă. Căci cine oare formează opinia publică? Publicul, nu înseamnă mulţi mea, majoritatea poporului ca re nu este altcineva decât muncitorul sau salariaţii de orice categorie împreună cu familiile lor, iar stăpânii şi fab ricanţii minoritatea? Muncitorul îndreptăţit la Cererile lui Muncitorul cere ridicarea de 30 procente salariului, cu con diţia ca preţurile să rămână neschimbate. Această ridicare l-ar aduce la un nivel de sala riu, echivalent cu acela pe ca re l-a câştigat în timpul ris boiului. In aeelaş timp însă, reclamă menţinerea preţurilor, căci numai aşa ar avea un în ţeles cererea de 30 procente creştere de salariu şi pentru a înlătura pericolul inflaţiei. Contrar cerinţelor absolut necesare ale muncitorului, ma rile corporalii caută ca să po ată controla şi specula cum vor ei mai bine, să acumuleze şi mai multe bogăţii, să producă crize de forma celei din anul 1929 şi depresiuni ca cea din 1930. Monopolist ii Vor Surplus de Braţe ' Muncitorul nu cere mai mult decât un salariu care-i vs permite lui şi familiei sale a cumpăra strictul necesar al vieţii, produse de altfel pe ca rii tot el le lucrează, dar pe caro nu ponte a şi Io furniza, în noui, de a-şi exprima părerile şi speranţele politice, puse in rezumat de preşedintele Phi lip Murray ca, “lucru pentru toţi, asigurare socială şi pacea omului de rând”. Guvernul şi reacţiunea din Congres, trăesc în speranţa că pot la iuţeală trece legile de încătuşarea viaţii muncitorului, înainte de ce această organizaţie de rezistenţă muncitoreas că să se poată întări. Reacţiunea aceea din Congres, care până în prezent a reuşit a paraliza proiectele de lege; ca procurarea de lucru pentru toţi. creş terea asigurării sociale în caz dc şomaj etc., sunt azi. zi şi noapte, in acţiune a legifera un astfel dc plan propus de preşedintele Truman, contra intereselor muncitorului, poporului şi naţiunei întregi. Dar astfel de planuri sinistre propuse de preşedinte şi suportate de fabricanţi, mono poiişti şi reacţiune, astăzi nu mai găseşte pe muncitor neorganizat, şi nici o Americă indi ferentă democraţiei şi liberăţilor . Mişcarea muncitorească, crescută puternic tocmai prin lupta eroică a producţiei cu care a fost posibilă distrugerea fascismului din a fară, prin astfel de dovezi patriotice şi spirit public, poate schimba pe calea progresului şi democraţiei cursul acestor evenimente. Slă biciunea ei, încă constă in unitatea de acţiune. Răspunsul e Unitatea Întreaga mişcare muncitorească se opune ca unul contra planului propus de preşedintele Truman. Această expresie unanimă de opi niuni e necesar a fi tradusă in unitate de ac ţiune. Si când reacţiunea din Congres va fi confruntată cu un astfel de front comun de luptă al uniunilor: AFL. CIO. muncitorilor din mine şi dela calea ferată şi transport, s’ar gân di mult înainte de a pune mâna criminală pe săcurea cu care să sfărâme organizaţiunile muncitoreşti. Blocul acesta larg de forţe democrate, care în trecut făcu posibil, prin luptele grele şi ho tărâte a introduce proectele reformelor socia le, poate prin forţele lui democrate, decide Congresul reacţionar, să gândească nu o sin gură dată. şi nici de două ori, dar de nouă ori înainte de a proecta orice pas ce ar ţinti la distrugerea drepturilor şi libertăţilor demo cratice ale muncitorului. Ziarul Românul American exprimă convin gerea şi recomandă ca şi în trecut, că numai o unitate de acţiune, a tuturor uniunilor fără deosebire, se poate ajunge la succes. Preşedintelui Truman deasemenea să i se trimeată proteste dela toate uniunile şi toate grupele progresiste, să-i ceară în acelaş timp, să oprească acţiunea criminală de sabotaj a industrialiştilor şi carteliştilor, contra nego cierilor colective. Si lupta pentru mărirea sa lariilor, numai câştigată va ajuta la prosperi tatea şi pacea omului de rând. Muncitorul şi naţiunea e ameninţată. Legis laţia opusă grevelor desigur face parte inte grală din acelaş program de agresiune, pe care reacţiunea îl îndoapă îi afară. Muncitorimea şi naţiunea întreagă, toate forţele progresiste ale acestei ţări insă, »u -poartă acţiunea şi pasul mare pe care l-a luat Preşedintele Philip Murray. timp ce marile companii cu reacţiunea împreună, se îm barcă in lăcomia lor după noui pieţe de evploatare, in politica imperialistă colonială, politica de stăpânire, supresie şi con trol a popoarelor coloniale. Acesta e purul adevăr şi ast fel se prezintă situaţia de pre zent în Statelor Unite, situaţie pe care Hearst, Patterson, Mc- Cormack de exemplu, o traduc în înţeles cu totul opus decât adevărului, situaţie pe care poporul şi muncitorul ameri can o cunoaşte şi ştie din expe rienţele de până în prezent, că numai prin acţiune şi luptă grea o vor putea indrepta. O astfel de situaţie pentru a fi îndreptată şi corectată, e ne cesar a mobiliza masele largi ale poporului. lar pentru mo bilizarea lor, e necesar în a celaş timp şi informarea co rectă a lor cât şi prepararea terenului de acţiune. lată deci, deee se recomandă ou insisten ţă tuturor organraaţiunilor ca să triineată telegrame, scriso ri, rezoluţii guvernului şi re prezentanţilor in guvern, a participa la demonstraţii, a tri mite delegaţii la Washington, când se ctre şi e necesar, toate ca protest contra măsurilor re acţionare pe care guvernul în clină şi caută să le ia mei cu seamă in acţiunile din ultimul timp. Unitatea de acţiune a tutu ror organizaţiunilor muncite* reşti pentru aceiaş scop, o altă problemă delicată a timpului de rezolvat. Unii conducăfori ai uniunilor: AFL, ai drumuri lor de fier. sau dela minele de cărbuni, ca Lewis de exemplu, supoartă direct. după cum se ştie dela conferinţa între muncitor şi fabricant ae a avut loc la Washington. capita lul monopolist şi reacţiunea. In timpul alegerilor, la fel, pentru eâ CIO supoartă ele mentele progresiste ei au re fuzat să coopereze Ia e victorie muncitoare ancă Toate aceste probe dovedesc cum că acest grup. nu este deloc interesat a rezolva problemele urgente a le poporului, din centră, a sfârtica în bucăţi organizaţiu nile CIO, tocmai pentru că sunt militante şi reprezintă corect şi adevărat sentimentele mun citorului şi poporului ameri can. Cine e Responsabilul? Responsabilitatea ea mun citorului din aceste uniuni, AFL, UMWA, RRB. nu numai de a căuta să-şi unească forţe le cu CIO în luptele comune a le muncitorului şi poporului cât şi a forţa pe astfel de con ducători pericoloşi, a asculta dorinţele, şi servi muncitorii pe cari fals se pretind că-i re prezintă. Aceasta este iupta pe «care, publicul, poporul american, A merica trebue s’o duci le suc ces. Este o continuare a luptei contra fascismului, luptă care deşi militariceşte a fqpt câş tigată pe câmpul de luptă, pe frontul de acasărămâne încă de a lupta pentru a o câştiga. Koniânul American Aniversarea Jubileului de Aur .... Calendarul Victoriei şi Datoria Noastră După o muncă grea de câte va luni de zile, concentrată în selecţionarea celui mai potri vit material pentru calendarul special din anul acesta “Calen darul Victoriei”, apoi pregăti rea lui pentru a fi tipărit, co recţiunile, etc., in fine, azi. Co mitetul Calendarului, bucuros anunţă că lucrarea tocmai a e şit de sub tipar şi este gata a fi distribuţia cetitorilor. Comitetul acesta însărcinat cu scoaterea calendarului, printr’o muncă titanică şi-a făcut datoria ca să-1 pună la dispoziţia noastară în timpul cerut, iar de acum înainte e da toria noastră a tuturor cari ne Ecuaţiile Pcotru Fraţii din Franţa se Ridică la 740 Dolari; Grupul din Monroe din Nou Ne Dă Exemple Cu numărul acesta-se con clude în mod oficios campania pentru ajutorul fraţilor din; Franţa, dusă pe coloanele zia rului nostru in ultimele şase săptămâni. Zicem în mod oficios, căci suntem în aşteptarea rispunsu lui fraţilor din Franţa, asupra modalităţii de a li se trimite banii, deci banii vor mai fi în că câteva zile in posesia noastrji. dând încă posibilitate acelora cari încă nu şi-au trimis ajuto- } I rul d-lor. să-l trimită. Donaţiile se ridică la frumo • asa sumă de $740. şi pe lângă generozitatea în general a dona I terilor, trebue să menţionam frumoasa iniţiativă a grupului română din Monroe. Michigan unde. deşi sunt din câte ni i se spune —* numai vreo 10-15 I familii române, au căutat ca şi dânşi să-şi facă datoria, şi au aranjat o masă comună care le a adus un venit curat de $lO6- 45. Din această suină $4O i-au destinat pentru «ajutorul fraţi lor din Franţa, iar restul îl vor i aduce ca donaţie ziarului no- J stru la petrecerea aniversară din ajunul anului nou, ce va lua loc la Detroit. De câteva ori, acum de un j timp încoace, fraţii şi surorile din Monroe ne servesc la toţi ca un exemplu, arătându-ne, că unde e voinţă, e putinţă. E de dorit, ca fiecare socie-1 tate de ale noastre, inclusiv ce j le mai mici, să ia notă de fap ta fraţilor din Monroe, şi să privească spre aniversarea zia rului nostru în felul cum fraţii din Monroe s’au gândit, pre- ( gătindu-se a cinsti ziarul pen tru serviciile ce le-a adus în j cursul celor 32 de ani. Pe această cale, Comitetul j de Directori ai ziarului Româ- j nul American in cel mai sincer { mod exţinde mulţumiri fră- j ţeşti tuturor donatorilor pen tru frumoasele donaţii cu cari; au ajutat compatrioţii antifas» cişti din Franţa. înainte de a merge la presă j am fost anunţaţi de generoasă donaţie a 'familiei "Papas. am angajat cu distribuire lui, de a vedea ca să fie cât mai re pede posibil plasat în mâinile cetitorilor nerăbdători da a-1 obţine. Variaţia materialului de ce tit, fotografiile interesante şi istorice, reclamele cu o sursă farte bună de informaţiuni, sunt parte numai din calităţi le cărţi istorice, “Calendarul Victoriei”. In distribuirea lui, pentru a servi mai prompt pe cetitorii dornici de a-1 poseda, eu cred că ar fi foarte nimerită ideia, ca in afară de activişti numai, fiecare din cetitorii noştri, pot veni în ajutorul prietenilor Numele Donatorilor dânşilor, făcând odată cu co manda dânsului, una sau două comenzi mai multe, şi astfel, în mod prietenos, să-şi servească prietenii dornici de a avea pe masa şi în casa dânşilor Calen darul Victoriei. Comanda până în prezent, în comparaţie cu numărul de ca lendare tipărite mă face şi mai mult să mă gândesc la acei ce titori cari vor să-l posede, că pentru inai mare siguranţa a dânşilor, mai din vreme, înain te de a se epuiza, să trimită comanda, fie Ia ziar sau la so cietăţile noastre din IWO. S. Crăciun. Ana Pojar 5.00 •OM Memories’’ 3.00 Nick Milchcff 2.00 Maurice Luftig 1.00 Jack Si.lverstein 1.00 J. C. Sârbu 1.00 H. Bloom 1.00 Saul Wax 1.00 Norman Saltzman 1.00 Chas. llimovitch 1.00 Fam. Spirit Papas 50.00 Grupul Român American din Monroe 40.00 John Podgorcan 20.00 Soc. C. Doncea 20.00 Soc. Frăţia Românilor .... 15.00 Manole Rodinciuk 15.00 Fam. J. Mackavey 10.00 ” Enianoil Sabo 10.00 John Chester 10.00 John Ban 10.00 iFam. S. Moldovan 10.00 Vasile Sofroneseu 5.00 George Vlad 5.00 Vasile Soldan 5.00 Fam. Candit Gavrilă 5.00 ” Nick S. Oana 5.00 Gavrilă Marton 5.00 Pete Rusu 5.00 Anastasia Cosma 5.00 John Crişan 5.00 Dan Vidican 5.00 Petru Stefan 4.00 lacob Stăniloiu 2.00 Totalul general $740.00