OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, July 19, 1947, Image 1

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1947-07-19/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The Voice of the
Romanian American
Democratic Vanguard
■ In al treilea rând, s’a pus
problema unei colaborări cul
turale. Noi ne-am însuşit un
proect de convenţie de colabo
rare culturală între Jugoslavia
şi România. Mai rămân unele
formalităţi pe care le vom în
deplini acasă.
Această convenţie ca şi cea
economică, tinde către o cola
borare politică din <?ele mai
strânse. La timpul său vom ve
dea ce formă va avea această
colaborare politică.”
Despre Situaţia Alimentară
a României
Răspunzând la întrebările
puse de ziarişti, d-rul Petru
Groza a declarat:
“Situaţia alimentară în Ro
mânia despre care mă întrebaţi
este dificilă după doi ani de se
cetă. In această privinţă s’a
mers cam departe cu exageră
rile. Populaţia din regiunile
României în care recplta a fost
întrucâtva mai bună, a făcut
tot ce i-a stat în putinţă pentru
a înlesni situaţia alimentară
din regiunile ce-au avut de su
ferit.

.România şi
Conferinţa
f
Economică
Intr’un inerview acordat co
respondentului ziarului New
York Times, and. Dr. Petru Gro
za, premierul României, a ex
plicat dece guvernul a refuzat
ia parte la conferinţa dela
Paris, convocată de Franţa şi
Anglia, la cererea Statelor Uni
te.
Corespondentul spune că and.
Groza ar fi folosit povestea din
antichitate greacă a calului tro
ian, premierul insistând că îna
inte de a lăsa poarta deschisă
la caii de lemn troieni, pruden
ţa cere ca să vadă întâi ce-i în
pântecele lor.
“Nu ne dăm încă seama de
toate implicaţiile conferinţei de
la Paris,” ar fi spus and. Groza.
“De aceea nu suntem încă ga
ta să deschidem larg porţile.
Noi n’am refuzat ca să mergem
la Paris dar nu deschidem
când se bate prima dată la poar
tă.
Când vom avea mai multă
informaţie, şi cu ajutorul lui
D-zeu, sperăm să putem de
schide porţile.
Deşi România suferă de cri
ză, a spus ziaristul american,
and. Groza a fost bine dispus, în
ajunul plecării d-sale la Bul
garia.
Voiajul la Sofia e făcut în
legătură cu semnarea unui nou
pact de asistenţă mutuală şi
pentru întărirea legăturilor cul
turale şi ceonomice între Ro
mâna şi Bulgaria. D. Lawrence
scrie că premierul României
i-ar fi spus că situaţia prezentă
necesită ca România să cola
boreze cât mai aproape cu ţă
rile vecine. Insă, and. Groza a a
dăugat că e gata să colaboreze
cu orice ţară în interesul păcii
mondiale. %
D. Groza a spus d-lui Law
rence că pentru prima dată,
sub guvernul lui, România poa
te trăi în relaţii de bună veci
nătate cu statele din jurul ei.
v. t D. Lawrence mai spune
and. Gfoza'â lăudat Uniunea so
vietică de felul cum o ţară vic
torioasă a tratat o ţară învinsă,
cum e România. Premierul Ro
mâniei a scos în evidenţă aju
trul primit dela Uniunea Sovie
tică în grâu.
“Grâul sovietic, care curge
acum prin morile noastre,” ar
fi spus and. Groza, “e mai frumos
decât aurul ce trebue să trimi
tem în străinătate ca să curti
părăm porumb (cucuruz), care
a fost în general de calitate
proastă şi o bună parte din el
stricat cu totul.”
(După cum s’a putut vedea,
în raportul nostru, bazat pe in
terview-ul corespondentului zi
arului New York Times am fo
losit forma verbală condiţio
nală “ar” şi nu forma afirma
tivă “a” (a spus), fiindcă nu
suntem siguri că citaţiile sunt
absolut corecte. Deci nu ne pu
tem lua răspunderea textului).
In Legătura
cu Voiajul Unui
Grup în România
Citim în numărul din 10 lu
nie al ziarului bucureştian “In
ternational News,” sosit aici de
câteva zile că “s’a format un
grup important de români din
Statele Unite, care se prepară
a pleca în vizită la rudeniile
lor din România.”
Cteeace n’ar fi nimic extra
ordinar. Insă mai jos citim că
“grupul acesta e condus de pre
otul Stefan Opreanu din De
troit, care a intrat in tratative
cu un birou de turism, pentru
• conduce voiajul direct la
Constanţa.”
Notiţa din “International
News” mai spune că “Autorită
ţile americane au fost solicitate
de a permite exportul de aju
toare pentru populaţia din re
giunile secetoase şi pentru ru
deniile lor.
“Acest grup intenţionează a
vizita România în luna Septem
brie sau Octombrie, sperând a
sta două săptămâni în Româ
nia.”
Toată afacerea pare destul de
suspectă, mai ales că-i sub con
ducerea preotului Opreanu, ca
(Continuare în pt(. 3-a)
Vocea Avangărzii
Democrote
Române Americane
Voi. XXXIV; No. 29
Minerii Ne Arata Calea Justa
Pentru A Ne Lepădă de Legea
Profascista Taft-Hartiey
Acţiunea minerilor, care a
rezultat într’o victorie impor
tantă pentru ei şi pentru în
treaga muncitorime, dacă va
şti cum să se folosească de ea,
se datoreşte spiritului militant
al membrilor din uniunea mi
nerilor.
Mai mult încă, minerii şi-au
dat seama că legea Taft-Hart
ley, în realitate a anulat com
plectamente charta muncitori
mei Legea Wagner.
înainte de ce legea a fost vo
tată, marii magnaţi ai industri
ei preferau să se joace şi să
amâne. Dar în “Lunea Neagră,”
când Congresul, spre disgraţia
lui, a aprobat proectul Taft-
Hartley, minerii au luat-o spre
casă, adoptând deviza lor cla
sică “no contract, no work,'*’
stăpânii au luat o altă atitudine.
Când stăpânii au văzut că
protestul minerilor se întinde
peste toată ţara n’au mai aş
teptat şi au semnat contractul
dând minerilor un număr de
concesii importante, inclusiv
sporirea însemnată a salariului.
Clauza inclusă în contracte
le precedente, specificând pe
depse şi amenzi în cazul unei
greve în durata contractului, a
fost cu totul eliminată. O altă
clauză a fost inclusă, specifi-
Conduita
Patriotică a
D-lui Dennis
Când Eugene Dennis, secre
tarul general al partidului Co
munist a fost condamnat la 1
an închisoare şi $lOOO amenda
a amintit judecătorului Pine
de un caz similar acum 400 de
ani.
Henry Davis Thoreau, fai
mos scriitor american din New
England, a fost aruncat la în
chisoare pentrucă a contestat
legea contra fugiţilor dela sclă
vie.
Thoreau a spus:
“Sunt iubitori de lege şi or
dine cari apără legea când gu
vernul o calcă în picioare.”
Dennis a spus tribunalului:
“Pledez vinovat pentru apă
rarea Constituţiei, a tradiţiilor
democratice şi legilor funda
mentale ale ţării noastre, când
ele sunt violate de Comitetul
Came r i i (Reprezentanţilor)
pentru Activităţi Aritiamerica
ne şi de promotorii ei reacţio
nari.”
Care a fost “crima” lui Den
nis? A contestat constituţiona
litatea procedurii, sub care co
mitetul anti-american a atacat
majoritatea organizaţiilor de
mocrate din America, în tocmai
cum Thoreau a contestat legea
contra fugiţilor dela sclăvie.
Istoria va justifica acţiunea
patriotică a lui Dennis, după
cum ajustificat aceea a lui Tho
reau. insă ce-i important e ca
oamenii de decenţă să nu aş
tepte până la verdictul istoriei,
căci acţiunea contra lui Dennis
periclitează democraţia întregu
lui popor. Proteste la ministe
rul de Justiţie, contra acestei
condamnări, cerând anularea
cazului şi cazurilor similare, e
la ordinea zilei.
Linia de Navigaţie ‘
Giurgiu-Viena, Deschisa
QIUROIU. Duminică 15 lu
nie trecut a plecat primul vapor
românesc al societăţii de trans
port pe mare şi Dunăre "Sovrom
transport,” “Vastle Brâncoveanu,”
pentru prima cursă Internaţiona
lă Oiurgiu-Viena.
Durata acestui parcurs este de
3 zile.
Românul American
f, vi i** ' ic
k .jm KpVI
PIPS*
Preşedintele John L. Lewis dela United Mine Workers (AFL),
vicepreşedintele John O’Leary si James Dewey, reprezentantul mi
nisterului Muncii [ trăsese sediul naţional al uniunii minerilor din
Washington, in urma acordului cu companiile deia Industria de
cărbuni, prin care minerii au câştigat o victorie importantă.
când o perioadă de 30 de zile,
în care timp se anunţă-anula
rea contractului. Ambele părţi
au agreat că în caz de dispute,
să rămână cât se poate de de
parte de National Labor Rela
tions Board, agenţia care va
funcţiona sub legea Taft-Hart
Observaţii Asupra Congresului
Episcopiei Ortodoxe Române
EDITORIAL
CERCETÂND sentimentele oamenilor de rând din grupul
nostru atât aceia cari au fost la “Vatră,” cât şi cei
cari n’au fost, am aflat că e o părere aproape unanimă că
cele întâmplate la Congresul Episcopiei Ortodoxe Române
din America in 4-5 lulie corespund, măcar, în parte, cu do
rinţa lor.
Specificând, au spus că eliminarea unei părţi a condu
cerei trecute, în frunte cu Neamţu-Martin, e în binele insti
tuţiilor religioase şi ale grupului nostru naţional.
» Unii merg mai departe şi susţin că a fi continuat cu con
ducerea trecută, cu o ţinută a “Soliei” aşa cum s’a reflectat
,în ultimul timp, s’ar fi ajuns la o complectă degradare a
instituţiilor religioase ortodoxe române din America.
“Schimbarea a fost absolut necesară” a spus un credin
cios dela biserica Sf. Gheorghe. Dânsul a adăogat. că Neam
ţu, Opreanu, etc., sunt dăunători bisericei, prin purtările»
lor. Rolul lui Neamţu în afacerile româneşti din America e
una din paginile negre ale grupului nostru. Si cu cât se per
mite ca să continue în vre’o funcţiune, cu atât va fi mai rău
pentru prestigiul grupului nostru naţional.
INDIFERENT ce păreri ar avea credincioşii şi conducătorii
bisericei ortodoxe române asupra organizaţiei noastre sau
ziarului nostru, ar putea cineva să justifice la conducerea
ortodoxă română personagii de tipul lui Neamţu, Zamfir,
Opreanu, Moraru, etc.?
Lăsăm la oamenii de rând, chiar la acei cari nu sunt
deloc de acord cu noi, să judece! Lăsăm la preoţimea orto
doxă română, la acel sector, care-i interesat în a menţine
instituţia bisericească nepătată, să judece!
Dar oamenii cu care ne-am întreţinut oameni de
rând şi unii conducători ai bisericei nu sunt siguri că
schimbarea este de ordin fundamental.
De pildă la capul comisiei este Arhimandritul lonescu,
care nici până astăzi n’a tăgăduit cele ce s’a scris în ziarul
nostru, despre activităţile d-sale la Paris, în timpul războiu
lui, despre ideologia d-sale, care a fost pusă pe hârtie, într’o
revistă franceză şi în revista, redactată de d-lui.
Pânâ’n momentul când scriem aceste rânduri, <4 Solia,”
organul Episcopiei Ortodoxe Române din America, rămâne
în mâinile lui N. Neamţu-Martin, care a fost eliminat dela
postul de “Consilier” al Episcopiei. Al. Suciu care a reco
mandat pe Neamţu-Martin, ca “leader-ul” de frunte al Ro
mânilor Americani, e şi el membru in comisia interimară.
Si am putea continua cu astfel de observaţii.
EPISCOPIA Ortodoxă Română din America poate juca un
rol important şi constructiv în viaţa grupului nostru na
ţional, însă numai dacă va fi curăţită de toate elementele
fasciste şi profasciste. Ea va juca un rol important numai
dacă va lua o atitudine creştinească, in situaţia in care se
găseşte poporul şi lumea întreagă.
Nu-i deajuns a vorbi despre "iubire şi dragoste” şi “uni
re” şi a practica ură, vrajbă, duşmănie. Nicicând n’a fost <?
lipsă mai mare de unitate. Poporul este atacat de elemente
reacţionare. Câştigurile muncitorimei sunt în pericol de a fi
pierdute cu totul, mulţumită legii infame Taft-Hartley.
In loc ca foaia Episcopiei să-şi spună cuvântul in su
portul muncitorimei, ne trezim cu un articol vicios, în favoa
rea acestei legi antidemocrate şi antimuncitoreşti. Ba mai
mult. Autorul Neamţu-Martin folosind bagajul pro
hitlerist, are tupeul să spună că legea nu-i destul de aspră.
A permite aşa ceva în “Solia,” când majoritatea credincioşi
(Continuare în pag 4-a)
The Rouinunian American, Detroit 11, Mich., July 19, 1947
ley, dar care şi-a pierdut rolul
ce l’a avut sub legea Wagner.
O altă clauză, specifică că
minerii vor lucra numai când
“pot şi vor.” Clauza aceasta e
importantă, fiindcă sub legea
Taft-Hartley companiile ar pu
(Contlnuare în pag. 4-a)’
Concluzie Justa
dar Justificaţii
1
Reacţionare
>
“Izolaţionismul de stânga.”
Aşa e întitulat un articol, scris
de comentatorul Marquis
Childs, al dărui articole apar în
sute de ziare, aparţinătoare
trusturilor de publicitate.
D. Childs e printre acei jur
nalişti, cari folosesc un voca
bular liberal, pentru a transmi
te punctul de vedere din Wall
Street. In articolul de mai sus,
comentatorul american susţine
c«i, prin respingerea planului
Marshall, Uniunea Sovietică a
demonstrat că nu-i interesată
iii reconstrucţia economică a
HJuropei fără însă a da vre’o
evidenţă. De acolo merge mai
departe, ducându-se în istoria
evenimentelor din ultimii 7-8
aiii, pentru a arăta că forţele
progresiste americane, care au
ft st pentru securitatea colec
tivă, susţinând pe acele vre
muri Uniunea Sovietică, au fost
responsabile de Pearl Harbor.
Cum a ajuns la această conclu
zile nu întrebaţi, căci jurna
listul nu-i interesat în a da do
vezi. D. Childs face aceste sal
turi pentru a dovedi că forţele
progresiste americane, cari sus
ţin pe and. Wallace, de plidă, sunt
în realitate “izolaţionişti de
stânga.”
O Concluzie Justă
Jurnalistul american caută
să arete cât de greşiţi sunt a
eeia cari critică doctrina Tru
man şi planul Marshall, ară
tând că critica provine din a
ceea că nu vor ca Statele Uni
te să se intereseze în afacerile
internaţionale. Si pentru a do
vedi că e liberal, conclude cu
următoarea povaţă:
“Noi putem lucra pentru ţe
luri progresiste la noi acasă şi
în acelaş timp putem juca un
rol democrat în reconstrucţia
Europei. In efect, ambele ţeluri
constitue în realitate un scop
comun.”
Noi suntem în deplin acord
cu concluzia d-lui Childs, dar
nu cu felul cum ajunge la con
cluzie. Dacă forţele progresiste,
printre care ne permitem a face
, parte şi noi, critică doctrina
Truman şi planul Marshall, le
fac pentrucă sunt de părere,
după cum suntem şi noi, că
Statele Unite poate şi trebue
să joace un rol progresist atât
acasă cât şi în reconstrucţia
Europei.
D. Childs consideră doctri
na Truman, planul Marshall şi
purtarea Congresului cu privi
re la politica internă ca eviden
ţă că Statele Unite joacă azi un
rol progresist atât în poltica
internă cât şi în cea externă.
Este Astă Progresivism?
Aici e toată buba. Să răspun
dă and. Childs, dacă următoarele
exemple corespund cu o politică
progresistă:
1. Este legea Taft-Hartley în
interesql naţiunii şi al poporu
lui?
, 2. Este legea nouă a chiriilor
în interesul populaţiei ameri
cane şi corespunde ea cu con
cluzia d-lui Childs?
3. Corespunde scumpetea
crescândă a traiului cu intere
sele progresiste şi patriotice a
le ţării. A fost omorârea lui
(Continuare in paf. 4-a)
Un Comunicat al
Frontului Unic
Muncitoresc Român
BUCUREŞTI. In ziua de 31
Mai s'au Întrunit Birourile Pollti
ce ale Partidului Comunist Român
şi Partidului Social Democrat în
cadrul Frontului Unic Muncito
resc.
A fost examinatA situaţia poli
tic* intern* şi externă.
Desbaterile au decurs şi s’au în
cheiat într’o conşplect* unitate de
vederi, reafirmându-ae hotărârea
neclintit* a Partidului Social-De
mocrat şl a Partidului Comunist
Român de a ne continua politica
de redresare economic* şl conso
lidare a regimului democrat.
Uniunea Sovietica Nu A Cerut
Niciodată României Niciun
Bob de Grâu, Spune D. Groza
După terminarea convorbiri
lor între delegaţii guvernului
Republicei Federative Populare
a Jugoslaviei şi delegaţii guver
nului României asupra proble
melor interesând cele două
ţări, and. dr. Petru Groza, capul
delegaţiei şi premierul Româ
niei a ţinut o importantă con
ferinţă de presă, la care au a
sistat un mare număr de ga
zetari iugoslavi şi străini.
Declaraţiile făcute de and. dr.
Groza, deşi ne-au parvenit cu
mare întârziere, nu şi-au pier
dut deloc din valoarea lor. Din
contra, considerând propagan
da răuvoitoare ce se duce atât
contra guvernului român cât şi
contra Uniunii Sovietice, de
claraţiile d-lui Groza confirmă
nu numai ce am spus noi de a
tâtea ori, dar aduce ceva nou
cât priveşte anumite relaţii di
plomatice şi economice.
Lăsăm să urmeze textual de
claraţia primului ministru al
României la Belgrad:
“Despre ordinea de zi a con
vorbirilor avute, a spus and.
dr. Petru Groza nu aşi avea
Conferinţa Economica dela Paris
S’a Conformat Planului Marshall
PARIS. Conferinţa econo
mică a celor 16 naţiuni, care
era în sesiune acum câteva zile,
s’a terminat, adoptând un pro
gram de 5 puncte, care va fi
prezentat d-lui Marshall, in
conformitate cu planul d-sale.
Cele cinci puncte includ:
1. Un Comitet de Cooperare
a celor 16 naţiuni.
2. Un comitet executiv, care
să se ocupe cu afacerile zilnice
ale comitetului de cooperare.
Comitetul execţitiv se compune
din Anglia, Franţa, Italia, Nor
vegia şi Olanda.
3. Vor fi 4 sub-comitete teh
nice: a) comitetul de alimente
şi agricultură, compus din
Franţa, Anglia, Danemarca,
Grecia, Eire (Irlanda), Islanda,
Italia şi Olanda; b) comitetul
pentru industriile de fier şi o
ţel, compus din Franţa, Anglia,
Luxembourg, Norvegia şi Tur
cia; c) comitetul pentru trans
portare, compus din Franţa,
Anglia, Belgia, Norvegia, Por
tugalia, Elveţia şi Turcia; şi
and) comitetul pentru combusti
bil şi putere electrică, compus
din Franţa, Anglia, Austria,
Belgia, Danemarca, Grecia, Ita
lia, Elveţia şi Suedia.
4. Legătura cu Organizaţia
Naţiunilor Unite. Asta înseam
nă că O. N. U. va fi “informa
CIO Se Opune la Serviciul Militar Obligatoriu;
Denunţă Recomandatia ca o Economie de Război
Congresul Organizaţiilor In
dustriale (CIO) se opune la re
comandaţia comisiei preşedin
telui Truman, care aprobă in
troducerea serviciului militar
obligator în Statele Unite.
Kermit Eby, directorul de
partamentului de cercetări al
lui CIO, luând parte la ascultă
rile Comitetului pentru Servi
ciu Militar al Camerii Repre
zentanţilor, în numele lui CIO,
a spus că dacă recomandaţiile
comisiei sunt t aprobate, atunci
America va considera “război
ul ca inevitabil.”
Muncitorimea şi fermierii ţa
rii se opun la o economie per
manentă de război a naţiunii,
a spus reprezentantul lui CIO.
O astfel de economie, a spus
Eby, “va reduce mai mult ni
velul de trai al poporului, re
dus considerabil deja prin in
flaţie."
Premierul Dr. Petru Groza
să vă spun multe, deoarece
sunt cunoscute probleme care
ne stau în faţă.
Este vorba, în primul rând,
de a contribui la'consolidarea
păcii în lume. Urmează proble
ma colaborării economice, care
este foarte importantă pentru
refacerea ţărilor noastre, greu
pustiite de război.
tă” asupra deciziunilor organi
zaţiei celor 16 naţiuni europe
ni.
,5. Recpmandaţiile conferinţei
trebue să fie aprobate de toate
naţiunile membre ale orga
nizaţiei, însă acorduri economi
ce existente pot fi modificate
cu consimţimântul lor. Asta în
seamnă, dacă unele din aceste
naţiuni s’ar opune la modifi
cări de acorduri pe care le au
cu alte naţiuni, ele ar putea
fi eliminate din planul de aju
torare Marshall.
S’a mai vofat stabilirea unui
secretariat general internaţio
nal pentru cooperare economi
că, sub direcţia lui Claude
Bouchinet-Serreulles al Fran
ţei.
S’a stabilit ca comitetul să
aibă un raport gata cel mai
târziu la 1 Septembrie. Ra
portul să conţină informaţii de
spre resursele Europei şi cele
ce au de lipsă ca ajutor dela
Statele Unite.
Delegatul suedez Carl Ivan
Westman a spus că programul
a fost formulat şi adoptat cu o
iuţeală atât de fulgerătoare în
cât un număr de chestiuni n’au
fost nici măcar discutate.
Georges Bidault, ministrul
de Externe al Franţei l’a asi
gurat pe Westman că program
ul poate fi schimbat mai târfciu.
“Este asta felul de a educa
poporul nostru, de a*-l face să
nătos şi prosper,” a întrebat
Eby?
“Oare oferim serviciul mili
tar obligator şi o economie de
război ca mijloace de a rezolvi
problema şbmajului?”
Conducătorul lui CIO a spus
că recomandaţia aceasta ţinteş
te la organizarea de spărgători
de grevă şi de a suprima ne
mulţumirile maselor când de
presia va cădea pe capul nos
tru. Eby a dat ca exemplu Eu
ropa. unde militarizarea naţiu
nilor a cauzat multe războaie şi
unde cheltuielile de înarmare
au căzut toate pe spinarea ma
selor muncitoare.
Eby a arătat ce s’ar putea
face cu cele 5 miliarde dolari
care s’ar cheltui pentru între
ţinerea unei astfel de armate.
S’a referit la proecte de con
Exemplarul 8 cents
«SIS» (g>
Ajutorul dat României de
U. R. S. S.
Ajutorul primit din partea
Uniunii Sovietice a fost cel mai
important, căci pe lângă în*
lesnirile pentru plata armisti
ţiului, Uniunea Sovietică ne-a
dat fără nici o garanţie şi fără
nici o plată, 30.000 vagoane
grâu ajutor în natură. Ni s’a
cerut numai să restituim a
ceastă cantitate mai târziu, a
tunci când la noi vor fi mai
bune condiţiile alimentare. Cred
necesar să subliniez acest fapt,
mai cu seamă că unii au
cat, în mod iresponsabil, să ex
plice greutăţile în legătură cu
situaţia alimentară din Româ
nia, prin faptul că aceasta a
trebuit să dea alimente Uniunii
Sovietice în contul reparaţiuni
lor şi pentru întreţinerea pu
ţinelor trupe din Armata Roşie,
care se mai află pe teritoriul
român.
Eu declar că Uniunea Spvie
tică nu a cerut niciodată Ro
mâniei niciun bob de grâu.
Dimpotrivă, Uniunea Sovietică
a consimţit la o micşorare im
portantă a raţiei pentru hrana
trupelor sovietice din România,
pentru care astăzi se transportă
hrană din URSS.
Ajutorul Primit din Jugoslavia
şi din alte ţări
Sunt dator să subliniez, că
dintre toate ţările vecine lugo
slavia a dat cea dintâi după
URSS, ajutor României, şi a
(Continuare în paf. 2-a)
strucţii de locuinţe, pentru să
nătatea publică, un program de
educaţie, etc.
Respingând serviciul militar
obligator şi spiritul militarist,
conducătorul lui CIO a spus că
organizaţia lui recomandă ca
guvernul american să lucreze
în direcţia unei dezarmări uni
versale şi a suprimării univer
sale a serviciului militar obli
gator, cât şi pentru cooperare
economică şi politică prin in
strumentul Naţiunilor Unite.”
482 Miliarde Credite
Pentru Unelte Agricole
BUCUREBTI. Banca naţio
nală a României a aprobat Insti
tutului Naţional al Cooperaţiei
sporirea cu lei 482.500.000.000 a
creditului deschis pentru aprovi
zionarea cu unelte, maşini agrico
le şl materiale fieroase agriculto
rilor.

xml | txt