Newspaper Page Text
Abraham Lincoln: 0 Aniversare (Continuare din pag. l-a) tocmai cum sunt insultaţi oa menii consecvenţi democraţi de azi. Dar forţele progresiste din rândurile grupurilor naţionale, împreună cu poporul negru şi laolaltă cu restul forţelor pro gresiste s’au unit în jurul lui Lincoln, făcând ca să fie de signat candidat al partidului republican la preşidenţia Sta telor Unite şi ales. Tot grupu rile naţionale, în frunte cu ger manii de atunci, au dus lupta pentru alegerea lui, cât şi în Războiul Civil, pentru salvarea “Uniunii”, adică a Statelor U nite, contra încercărilor de de strămare ale marilor moşieri din statele sudice. Unitatea aceasta consecven tă, sub steagul lui Lincoln şi fără compromisuri principiale, a dus la victoria forţelor pro gresiste şi la înfrângerea fas ciştilor din acea epocă. Dacă comparăm situaţia de atunci cu cea de azi, deşi orice comparaţie îşi are limitele sale, trebue să constatăm că şi a cum sunt elemente care ar voi să ne întoarcă la epoca de scla vie. Si acum atacurile violente sunt îndreptate contra acelora cari ţin să continue tradiţiile lui Jefferson şi Lincoln. Si a cum avem făuritorii politicei şoviniste şi rasiale care caută să deporteze pe necetăţenii cari luptă pentru interesele demo cratice ale acestui popor. Si a cum sunt perzecutaţi cei mai militanţi luptători pentru pace, securitate şi libertate —frunta şii comunişti. Deosebirea între perioada lui Lincoln şi a noastră constă că azi, America este guvernată de politicieni care îşi primesc di rectiva din Wall Street, din sediul central al imperalismu lui american. De aceea agenţiile guverna mentale, începând cu Departa mentul de Justiţie, duc o cam panie vicioasă contra organi zaţiilor progresiste, contra con ducătorilor cari refuză să se plece în faţa acestor atacuri şi cari duc o luptă dârză pentru a arăta poporului de rând pri mejdia în care se află, datorită acestei politici antidemocratice. Nu încape nici o îndoială că în tocmai cum, forţele pro gresiste din vremea lui Lin coln au putut înfrânge, prin tr’o luptă unită, duşmanii ţării şi ai democraţiei, tot astfel şi azi, forţele progresiste vor găsi calea cea mai bună pentru a trece peste toate obstacolele şi înfrânge duşmanii de azi. CONGRESSMAN DRIPP 'v' J # MSL» Din Minciunile Ziarului “America" BY YOMEN News from the Roman People's Republic Volume of Soviet Deliveries Increases Deliveries of raw materials and manufactured goods over and above the quotas laid down by the Romanian-Soviet trade agreement for 1948, continue to arrive, says RADOR. Up to Jan uary 28, these additional deliv eries included 1.500 tons of cotton, 6.000 tons of cast iron, 30.000 tons of coke and large quantities of fer rous alloys. Among the equipment for heavy industry imported from the Soviet Union were more than 140 heavy machine tools, hydraulic presses, electrical instruments and pneu matic hammers. All tractors stip ulated under the 1948 agreement were delivered in good time, as were agricultural implements and machinery of all kinds. Additional deliveries also in cluded 100 Ziss lorries. All del iveries of tires and rubber have been received. Recently Romania received one million ampoules of Novarisnol, a Soviet pharmaceut ical product and many other phar maceutical and medical supplies, navigational and metereological instruments, chemical supplies, 200,000 electric bulbs, 500 film pro jectors and 7,000 wireless receiv ers. Commenting on these additional imports “Scânteia” writes that last year Soviet assistance made a great contribution to the develop men of Romania’s industrial pro duction. Even larger imports fore seen under the new agreement will help to achieve the targets of the Economic Plan for 1949. Contemporary Theatre Will Give Anti-War Drama in Detroit Irwin Shaw’s famed anti-war drama, “Bury the Dead” will be presented by Contemporary The atre on two successive week-ends, March 4th, sth, 6th, and March 12th and 13th, at the Jewish Cul tural Center, 2705 Joy Road. The play, a revival of an earlier Contemporary Theatre success is directed by George Shapiro, with the assistance of David Leben bom. The members of the cast in clude Allan Naylor, Beverly Mar kowitz. Eulalie Cuvillie, Leona Schwartz. Pierce Rosenthal, Clar ence Sharf, George Lebenbom, David Davis, Nat Briskin, Milton Weimer. Celia Blondy, and Karin Rolland. TEACHERS’ VOLUNTARY EFFORT REDUCES ILLITERACY!' " Bix thousand five hundred ad ults learned to read and write in the county of lasi last year, be cause 750 school teachers gave up some of their spare time to hold classes for them. Following the report of the Mi nistry of Education on the state of education published when the reform of education law was passed last year, many teachers and intellectuals throughout the country volunteered to help in re ducing illiteracy. In the Transylvanian county of Zalau. 10,500 attended such clas ses, and the local authorities ear marked a special fund for the pur chase of books and other teaching materials. A » • • ' PUBLIC WORKS PROGRAM End of year assessment of the public works program for which the Ministry of the Interior ap propriated a total of 2,667 million lei, shows that very good progress was made with the reconstruction and extension of public utilities, roads and communications and public buildings during the year. The electric network has been considerably extended; three hy dro-electric power stations were built, and a number of electric stations including two large municipal ones. All this led to the electrification of an in creasing number of towns and villages. Seventeen water works, includ ing five municipal ones, were built, and repair and building of public buildings was carried out in 68 towns and several hundred villages. Especially good progress has been made with the repair of schools and public buildings danţ aged during the war or begun* during the bourgeois regime but never completed. Hundreds of miles of roads and a large num ber of road and river bridges were also repaired or newly built. • • • NEW MACHINERY FOR ITS REPAIR WORKSHOPS have been received from the Soviet Union by the Galatz branch of 80VR0M TRANSPORT, the joint Roman ian-Soviet Transport Company. •. . s OUTPUT OF ROLLED STEEL in the Reshitza steel works has surpassed the daily target laid down under the 1949 Economic Plan by up to 129 percent during the first three weeks of January. \n\n Pagina 4 Uniunea Sovietica Vrea Pace —Stalin Pentru ca cititorii să aibă cunoştinţă despre întrebările puse premierului Stalin şi răs punsurile date de d-lui, repro ducem textual în româneşte, a tât întrebările cât şi răspunsu rile. (In numărul trecut 'am co mentat asupra acestor răspun suri, bazat pe primele informa ţii.). întrebările au fost puse de către and. Kingsbury Smith, di rectorul general european al a genţiei americane de presă “In ternational News Service”. Prima întrebare: Ar fi gu vernul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice gata să con sidere publicarea unei declara ţii comune cu guvernul State lor Unite ale Americii, afir mând că guvernele respective nu au intenţia să recurgă la război, unul contra celuilalt? Răspunsul: Guvernul so vietic ar fi gata să considere publicarea unei astfel de decla raţii. A doua întrebare: Oare gu vernul Uniunii Republicilor So cialiste Sovietice ar fi gata să se asocieze cu guvernul State lor unite ale Americii, pentru a lua măsuri care să ducă la în tărirea acestui pact de pace, ca de pildă, dezarmarea graduală? Răspunsul: Guvernul U. R.S.S. ar putea coopera cu gu vernul Statelor Unite ale Ame ricii, luând măsuri care ar duce D. CLARK ARE 0 IDEE WASHINGTON. Proectul de lege McCarran, recomandat de ministrul de justiţie Tom Clark, care va permite poliţiei secrete FBI să poată asculta la convorbirile telefonice, a fost denunţat de deputatul Vito Macantonio, vicepreşedintele Ordinului, ca o măsură fasci stă. Proectul ce poartă numele de S-595, a fost introdus de senatorul democrat din Nevada Pat McCarran, însă a fost com pus de reprezentanţii Armatei, Marinei şi FBI. Proectul acesta dă dreptul la Departamentul de Justiţie, la FBI şi la agenţiile de inteli genţă ale armatei şi marinei: * Să ceară companiilor de comunicaţii sau dela alte între prinderi copii dc telegrame, cablograme sau radiograme sau orice alte documente; * Să surprindă sau să ascul te la comunicaţii telefonice, te legrafice sau dc radio; * Să folosească informaţii obţinute în felul acesta, pentru In Cinstea Poporului Negru In această săptămână, când se celebrează şi aniversarea naşterii marelui preşedinte A braham Lincoln, poporul ame rican de bine celebrează con tribuţiile făcute de poporul ne gru la ridicarea naţiunii ame ricane. Aceia cari se bat în piept cu patriotismul lor fals şi cu de mocraţia lor tot atât de falsă, printre cari se include şi re acţiunea română americană,'nu vor celebra Săptămâna Istoriei Poporului Negru. Din contra, ei, fiind călăuziţi de ideolgia rasială, şovină şi prohitleristă, nici nu vor menţiona acest e veniment. Pentrucă ei consi deră poporul negru, caşi kla niştii din statele sudice din USA, ca o rasă inferioară, pen tru a-1 putea mai bine exploata, pen Uu a putea mai bine de străma poporul de rând. Insă forţele progresiste şi de mocratice din America, consi deră istoria poporului negru ca o parte integrală a istoriei Statelor Unite ale Americei. Luptele duse de poporul ne gru au plămădit tradiţiile de mocratice ale ţării noastre. Pa ginile cele mai glorioase ale na ţiunii sunt acelea, unde se o glindesc luptele unite, duse de poporul negru laolaltă cu cel alb, pentru libertăţile naţiunii întregi. Caracterul eliberator al Războiului Civil, condus de Lincoln s’a cimentat numai a tunci, când revolta negrilor a fost contopită cu spiritul con tra sclăviei din regiunea nordi la întărirea acestui pact de pa ce prin dezarmare graduală. A treia întrebare: Dacă guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit (An glia—N.R.) şi al Franţei ar a grea să amâne stabilirea unui Stat separat în Germania de Apus, până când ar lua loc o şedinţă a Consiliului Miniştri lor de Externe pentru a consi dera problema germană în ge neral, guvernul U.R.S.S. ar fi el gata să înlăture restricţiile impuse de autorităţile sovietice asupra comunicaţiilor între Berlin şi zonele apusene ale Germaniei? Răspunsul: Dacă guver nele Statelor Unite ale Ame ricei, Angliei şi Franţei se con formează condiţiunilor speci ficate în a treia întrebare, gu vernul sovietic nu vede nicio piedică de a înlătura restricţii le de transport, cu înţelegerea ca transportul şi restricţiile de comerţ introduse de cele trei puteri să fie înlăturate în ace laş timp. A patra întrebare: Este Excelenţa Sa gata să se între ţină cu preşedintele Truman în tr’un loc acceptabil la amân doi, cu scopul de a discuta po sibilitatea încheierii unui astfel de pact de pace? Răspunsul: Eu m’am pro nunţat deja asupra acestei che stiuni că nu văd nicio obiecţie astfel de înregistrare. împrocesuare şi punere sub a cuză. Dacă o companie ar refuza să predea telegrame sau alte for me de comunicaţii agenţiilor guvernamentale, firma sau indi vidul poate fi pedepsit la 2 ani închisoare şi 10.000 dolari a mendă. O altă acţiune a proectului conţine o modificare a legii de înregistrare a agenţilor străini, prevăzând ca toţi aceia cari “au cunoştinţă sau au primit in strucţii asupra spionajului, con tra-spionajului, sau asupra ser viciului de sabotaj sau asupra tacticei unui guvern străin sau unui partid politic străin” va trebui să se înregistreze. Dacă cineva ar refuza să se înregis treze, ar fi pedepsit cu 5 ani închisoare şi 10.000 dolari a mendă. Clark, interpretând partidul comunist american, ca un par tid străin, poate fi cerut să se înregistreze. Nu numai atât, dacă cineva ar primi educaţie marxistă, ar fi supus şi el la o astfel de înregistrarea. că a ţării. Tocmai aceasta a fă cut contribuţia lui Stephen Douglas nemuritoare. Tocmai acest fapt a făcut pe Lincoln nemuritor. Progresul făcut de poporul negru, sub guvernarea lui Roo sevelt a fost posibil, tocmai pentrucă s’a cimentat unitatea între poporul negru şi cel alb. Contribuţiile savantului ne gru Carver, ale cântăreţilor Robeson şi Anderson, ale po etului Langston Hughes şi ale sutelor de artişti, savanţi, po eţi şi oameni politici democraţi ai poporului negru au pus Sta tele Unite pe arena civilizaţiei şi culturii democratice mondi ale. Dar clica dominantă din A merica, nu vrea ca poporul ne gru să fie liber, după cum nu vrea ca restul poporului să fie liber. De aceea, continuă cu teroarea rasială în statele su dice caşi în restul ţării. De aceea, sunt linşaţi şi omorâţi negri ca Isaiah Nixon şi Ro bert Mallard ca şi Mosley, fără ca autorităţile să ridice mâna şi să pedepsească pe criminali. De aceea, se permite ca taxele de capitaţie în statele sudice şi linşajul să fie perpetrat, fără ca Congresul ţării să se mişte şi să şteargă ruşinea aceasta a Americei. De aceea, peste toată ţara, fără nicio deosebire, poporul negru este supus si stemului de ghetto, în tocmai cum au fost supuşi evreii sub regimul lui Hitler. Insă, cu ocazia celebrărilor “Săptămânii Istoriei Poporului Negru”, trebuie nu numai să recunoaştem contribuţiile i mense ale poporului negru, ci trebuie să ţinem socoteală că o ţară unde se permite ca 15 mili oane de locuitori negri să trăi ască sub un regim de teroare, discriminare, linşaj, sub un re gim de cetăţenie de rangul al doilea, o astfel de ţară nu poate fi liberă şi este în primejdie ca să fie înghiţită de un regim de tdroare, un regim fascist. Noi care suntem membri în Fraternala Societăţilor Române Americane din Ordinul Inter naţional al Muncitorilor, noi care lucrăm cu braţele şi cu mintea, trebuie, în spiritul a cestei săptămâni, să ne consa crăm luptei pentru ca actul de emancipare proslăvß - de Lin coln, să fie făcut o realitate. Să luptăm laolaltă cu poporul ne gru cu celelalte forţe progre siste de bine, ca această ruşine să fie ştearsă şi ţara noastră a doptivă să ocupe locul de frun te printre ţările cu adevărat democratice şi civilizate. Asta să cerem Con gresului să voteze legi care să pună capăt linşajului, legii poll-tax (taxă de capitaţiune), segregării, etc. Asta înseamnă să cerem cu insistenţă ca orice manifestaţie de discriminare de şovinism să fie pus în ilegali tate şi aspru pedepsit. Acţionând în felul acesta, ne vom exercita drepturile noastre cetăţeneşti şi vom întări demo craţia americană. TU. PROSECUTE THEM FOR IMPAIRING THE MORALS OF A MINOR!" - “Comuniştii”, scrie ziarul America, sunt “sprijinitori ai legii Taft-Hartley^. Si cum ajunge redacţia la o astfel de afirmaţie grosolană? Ea afirmă idioţia murdară, fo losindu-se de un editorial din “Detroit Labor News” care sfă tueşte pe muncitori să nu facă nimic, să nu ia nicio acţiune, să aştepte că mâinile în buzu nar ca deputaţii şi senatorii din Congresul ţării să satisfacă revendicările muncitorilor, caşi cum aşa ceva s ! a întâmplat vre’o dată sub sistemul capita list. “Comuniştii au făcut tot po sibilul ca să se voteze legea ce a nemulţumit pe muncitori”, spune “America”. Numai dela un neghiob sau un fascist de teapa lui Hitler, te-ai putea aştepta la astfel de calomnii. Indiferent că unul e comu nist sau nu, rămâne un fapt ce nu poate fi tăgăduit nici mă car de o redacţie ca aceia a “A -mericei” că comuniştii au lu crat ca legea Taft-Hhrtley să fie votată. Orice muncitor, in clusiv aceia cari nu sunt co munişti, ştie că comuniştii sunt aceia cari muncesc din răspu teri în interesele poporului muncitor. Comuniştii au me ritul, indiferent de minciunile doneviste, de a lua iniţiativa Poveţele Duşmănoase ale "Americei" Si dacă poporul american s’ar fi bizuit pe povaţa ziarului “America”, proectul fascist Mundt-Nixon ar fi azi lege. Dar e meritul comuniştilor că au putut deştepta o bună parte a populaţiei muncitoreşti şi progresiste vara trecută, ca să o convingă de primejdia acestui proect, pentru ca împreună să trimită 7.000 reprezentanţi la Washington, forţând moartea proectului Mundt-Nixon. Tipuri ca Donev, Rudi şi alţii au luat o pagină din legea pro fascistă Taft-Hartley care a fost condamnată de muncito rime şi au introdus-o în condu cerea Uniunii şi Ligii. Si tot redacţia “Americei” care se distinge prin răspân direa de minciuni, a încurajat un număr de societăţi din U.- L. ca să susţină legea Taft- Hartley şi proectul de lege fas cist Mundt-Nixon. Dacă forţele progresiste a mericane şi române americane s’ar călăuzi după un redactor ca Donev sau după redacţia foii reacţionare sindicale “De troit Labor News” ar fi vai şi amar de poporul român a merican şi de poporul ameri can. Sfatul ce-1 dă un tip ca Do nev este ca muncitorii să nu facă nimic. Să stea cu mâinile încrucişate şi să aştepte ca un Rankin, un Thomas, un Van denberg sau un Taft să acorde muncitorului salarii mai mari sau condiţiifmai bune de lucru. Din fericire, minciunile zia rului “America”, cari devin din ce în ce mai grosolane, nu vor prinde. Muncitorul român a merican nu este aşa de neghiob ca redactorul “Americei" care Românul American de luptă contra oricăror mă suri ce ar fi contra muncito rimei şi poporului de bine. Ei sunt aceia cari raliază mun citorimea şi poporul •şi îi în deamnă să lupte şi să nu aştep te ca clasa capitalistă să bine voiască a satisface nevoile lor. Clasa capitalistă niciodată nu a dat clasei muncitoare ceva, fără ca muncitorii să nu trebue să lupte cu dârză. N’a fost “America” şi nici “Detroit Labor News” care a luptat pentru asigurările so ciale şi asigurării în caz de şomaj. N’a fost “America” şi nici “Detroit Labor News” care a muncit din răsputeri pentru organizarea muncitorilor din in dustriile de bază, ca acele de fier-oţel, automobile, cauciuc, mine, etc. Din contra, reacţi onarii dela conducerea lui AFL au sabotat organizarea munci torilor din Ford, de pildă. Si “America” a fost ziarul care a susţinut atât legea Taft-Hart ley cât şi proectul fascist Mundt-Nixon. Dacă conducerea sindicală dela AFL şi CIO ar fi mobili zat muncitorimea organizată, aşa cum a recomandat Partidul Comunist american, nu ar fi necesar azi ca să luptăm pen tru abrogarea legii Taft-Hart ley. crede că membrii Uniunii şi Ligii înghită sutele de minciuni care apar în fiecare număr al “Americei”. Muncitorii români din Ford, dela GM, dela Republic Steel şi din celelalte fabrici cunosc pe muncitorii comunişti şi ştiu că dacă starea lor matelială e azi mai bună, se datoreşte mun ciii militante şi conducerii co muniste, dealungul anilor de luptă. Si astăzi, când reacţiunea caută să creieze o paralizie printre muncitori, în tocmai cum face un Donev dela “A -merica”, tot comuniştii sunt aceia cari, în ciuda teroarei anticomuniste, c ăl ău z e s c pe muncitorii americani la luptă unită. Când trădarea renegaţilor sindicali va fi uitată, când nu mele fruntaşilor falşi vor fi în gunoiul uitării, inclusiv al do neviştilor, muncitorii americani cât şi cei români americani îşi vor aminti de eroii comunişti de azi, după cum îşi amintesc de cel de eri. Incidental mititelul din H.P. care a Urimis “Americei” arti colul care a apărut în “Ameri ca” a forft odată socialist, soci alist-laburist, IWW-ist şi azi a devenit un mare apărător al Rădeştilor, Crelienilor şi Do neviştilor. Nu-i surprinzător că-i procură şi lui Donev, pa chete de minciunii ca acele menţionate mai sus. Abonaţi, Cetiţi şi Răspândiţi Ziarul Românul American Unde Duce Anticomunismul (Continuare din pag. 3-a) tat de o bandă de fascişti ca acum 17 ani când a fost păl muit la Bologna, fiindcă a re fuzat să dirijeze imnul fascist italian “Giovinezza”. Pe de al ta parte, la Londra, ne infor mnează and. Dima, cu consimţă mântul guvernului laburist Attlee-Bevin, dirijorul Furt waengler care s’a pus în ser viciul lui Hitler a fost aclamat. Tot în Italia, scrie and. Dima, fasciştii l’au aclamat la proces pe Graziani, când a susţinut că el nu este criminal de război, deoarece un soldat trebue să apere ţara, oricare ar fi guver nul din fruntea ei”. O astfel de teorie a motivat autorităţile americane din Ger mania să achite pe criminalii de război nazişti, pe aceia cari au masacrat populaţia civilă din Franţa, lugoslavia, Polonia şi milioane de evrei. Anticomunismul, de care se călăuzeşte oficialitatea noastră americană, impinge ţara la fas cism şi război. Controlul gândirii oamenilor, proectele de legi ce ţintesc la regimentarea poporului ame rican, procesul sinistru inten tat contra celor 12 fruntaşi co munişti, toată campania de te roare contra poporului negru şi forţelor militante democra tice, sunt rezultatul politicei anticomuniste a guvernului şi care politică, să nu uităm ni ciodată, este v dictată de Wall Street. Ziarul “America” şi celelal te gazete anticomuniste, indi ferent cu ce haină e îmbrăcată propaganda lor, duce la fasciza rea cititorilor lor, la răspândi rea şovinismului, urei faţă de alte naţionalităţi şi la desbina rea poporului, care desbinare este în dauna masselor munci toare ale grupului nostru na ţional, în dauna naţiunii între gi- Dascălii d-lui Donev ştiu per fect de bine unde duce antico munismul şi ştiu că Donev este o unealtă bună a lor. Ii cunosc trecutul şi sunt determ.inaţi ca să facă din membrii Uniunii şi Ligii, o armată în slujba reac- Jiunii şi războiului imperialist. Acesta este scopul principal al fugarilor fascişti români, în fruntea cărora stau Rădescu, Niculescu-Buzeşti, Creţianu. (Continuare din pag. l-a) Mai mult, aceşti microbi de veniţi rezistenţi la streptomici nă, păstrează această calitate şi în afară de organismul infec tat, conducând la transmisiunea la alţi oameni a acestei forme de infecţie, cu deosebire gravă şi netratabilă mai departe prin această metodă. Descoperirea acestui medica ment reprezintă desigur un pas înainte în lupta contra tuber culozei. , Este greşit însă, aşa cum fac unii medici să se con sidere aplicarea streptomicinei drept cheia de bază a soluţionă rii acestei grave probleme mc dico-sociale, care este tubercu loza. Este deajuns să amintim că sunt aproape 40 de ani de când s’a descoperit leacul con tra sifilisului. Boala continuă să bântue cu aceiaşi furie în ţările capitaliste, în timp ce în URSS, înaintea războiului de apărarea patriei, sifilisul era a proape lichidat. Observaţia este valabilă pen tru toate bolile având caracter social ca malaria, pelagra etc. Principii organizatorice juste, verificate în ţara socialismului, duc la lichidarea acestora. Me dicamentele de tipul Neosalvar sanului pentru sifilis, a chini nei pentru malarie, a strepto micinei pentru tuberculoză, constitue un ajutor preţios în mâna medicului, bine pregătit Massele din Chile Au Forţat Guvernul Să Bată în Retragere SANTIAGO, Chile. Massele muncitoare din Chile au forţat guvernul actual s& bată în retra gere cal puţin temporar. A fost silit, în vederea alegerilor parlamentare, să elibereze peste 700 comunişti cari au fost inter naţi în lagăre de concentrare si drepturile lor legitime de cetăţeni nimicite, datorită influenţii poll Streptomicina si Tuberculoza şi servind într’o organizaţie sanitară pusă în slujba celor ce muncesc. Aplicate realităţilor noastre unde şi pe teren sanitar, se merge cu paşi viguroşi spre o rânduirea socialistă; folosind e xemplul şi măreţele rezultate ale marei noastre vecine şi pri etene URSS, medicii şi popula ţia muncitoare, trebue să ştie că se comite o greşeală când streptomicina este prezentată drept leacul universal contra tuberculozei. Ministerul Sănătăţii prin or ganele technice de specialitate, a stabilit în ce formă de tuber culoză şi în ce moment al boalei trebue folosit medicamentul. Costul ridicat al medicamentu lui, cantităţile mari cerute pen tru tratament, greutatea procu rării lui, accidentele la care dă naştere, impun respectarea a cestor reguli elaborate de lu mea ştiinţifică dela noi, p* baza cunoşterii experienţii dela noi, din URSS şi celelalte ţări. Ţinem să precizăm că se im pune respectarea acestor indi caţii pentru toţi medicii. Ace asta pentru a îndruma just bol navi care îşi părăsesc adeseori clasice verificate ca salvatoare pentru a himeră, ca şi pentru familia bolnavului care în numeroase cazuri îşi cheltuieşte ultimul ban, îşi vin de ultima pernă din casă, în nă- ticei imperialiste americane în A merica Ue Sud. Se ştie c& guvernul din Chile, c&lcând constituţia ţării, a desti tuit pe toţi comuniştii cari ocu paseră funcţii publice, incluzând în parlamentul ţării, iar peste toată ţara a deslănţult o campa nie de teroare contra forţelor pro gresiste în general. • * Sâmbăta, 12 Februa dejdea de a-şi salva bolnavul, salvare pe care nu întotdeauna streptomicina o poate asigura.^ La Ministerul Sănătăţii a lu at fiinţă o comisie pentru re partiţia judicioasă a streptomi cinei din care o cantitate a so sit deja în ţară. Această comi sie va funcţiona începând dela 22 Noembrie 1948 până la ter minarea stocului. Precizăm că activitatea comi siei Yn distribuirea streptomici nei se bazează pe criterii ştiin ţifice stabilite de toate forurile competente a fixa cazurile un de medicamentul poate fi buinţat fără a vătăma. S’a prevăzut tratamentul cu streptomicină numai pentru bolnavii internaţi în sanatorii şi şpitale şi în nici un caz pentru tratamente ambulatorii sau fă cute de medici particulari. Ministerul Sănătăţii va da o decizie după care, aşa cum este cazul peste tot în străinătate, medicii particulari nu au voie să prescrie reţete, nici să efec tueze tratamente cu streptomi cină, deoarece este pe deplin • dovedit că aceste tratamente particulare, aşa cum se fac, nu pot decât să dăuneze sănătăţii celor cărora li se aplică. Trata mentul cu streptomicină nece sită o supraveghere cu totul specială şi pe timp îndelungat, deoarece se pot produce ame liorări momentane şi întrerupe rea tratamentului duce la rezi stenţă, la tratament ulterior, când bolnavul poate avea şi mai mare nevoe de streptomicină. .. De aceea comisia de specia lişti a Ministerului Sănătăţii, roagă pe medici şi populaţia conştientă de eforturile ce se fac azi pentru propăşirea sănă tăţii publice, să colaboreze în spiritul celor expuse până aci, această colaborare fiind numai în interesul bolnavilor.