Newspaper Page Text
Sâmbătă, O Aprilie, 1949 însemnări Fraternale Să Aducem Rudeniile Noastre! de Maria Mila IN PLANUL nostru de muncă, formulat la începutul anului acesta şi acoperind primele şase luni, întărirea societăţilor noastre e o sarcină de seamă, din cele ce ne-am luat. Si ca organizaţie fraternală e numai firesc să fie aşa. Si partea aceasta de activitate noi am împărţit-o în trei «ategorii, ca perioade de concentrare, şi anume: In cursul lunei Martie concentrarea să ne fie asupra mem brilor rămaşi afară în anul trecut, fie că se reinstalează, plă tindu-şi toată reştanţa şi devenind în regulă cu toate drep turile, fie că se înscriu din nou. Pentru vizitarea acestor foşti membri, societăţile noastre au primit “Cărţuliile de Reinstalare” (Reinstatement Cards), cari au trebuit complectate de clăditori când au vizitat pe aceşti prospecţi, şi cari acum trebuesc întoarse la oficiul Fra ternalei. Dacă nu s’au complectat încă acele vizite, vă ru găm nu mai întârziaţi. Intrând în luna Aprilie trebue să ne îndreptăm eforturile spre prospecţii din familiile noastre, ale membrilor. Cu alte să facem inventarul prospecţilor din familiile mem brilor noştri, căci nu sunt rare cazurile că bărbatul e membru şi soţia nu, sau dacă sunt ambii, copii nu sunt, sau un frate, cumnat, etc. Să Aducem Femeile In cazul acesta, procedura corectă este, ca conducerea societăţii respective să formuleze o listă cu familiile mem brilor în cari sunt persoane ne-membri în societatea noastră, şi listele acestea cu prospecţi să se împartă activiştilor spre a-i vizita. * H ill* UNIRI Consiliul nostru general pune emfază specială pe recru tarea femeilor, soţiile bărbaţilor cari sunt deja membri. Si nu credem că e greu de ghicit dece? Căci câte dovezi nu avem, că acolo unde ambii, soţul şi soţia sunt membri ambii se simt că sunt parte din organiza ţie, şi ca urmare, fie că bărbatul nu e stingherit să ia parte la şedinţă şi în activităţile societăţii, sau că-i vedem pe ambii că se avântă în activităţile organizaţiei, cum avem atâtea exemple demne de urmat. # Fraţi şi surori: Poate, uneori, fără să ne dăm seama, timpul trece mai repede decum gândim. Până acum nu s’a făcut prea mult în privinţa recrutării, însă, în special în luna aceasta, având ca concentrare familiile membrilor noştri, nu credem că e o sarcină prea grea. Căci dacă societatea noastră e bună pentru părintele familiei, dece să nu fie bună şi pentru restul de persoane din aceea familie. ‘ Cu aceste în gând, să ne punem pe muncă, ca cu un mic efort să înlărgim sfera beneficiilor fraternale ale organizaţiei noastre, la un număr cât mai mare de Români Americani. Glasul Unanim al Oamenilor Păcii (Continuare din pag:, l-a) “Ceasul e cam înaintat pen tru a ne uni pentru pace, dar mai e timp pentru a salva pa cea, dacă într'adevăr ne unim. if)nienirca nu vrea un alt răz boi. Pacea e necesară şi e po sibilă. Menţinerea păcii este responsabilitatea tuturor popo arelor. Dacă poporul american îşi recunoaşte datoria sa so lemnă şi-şi afirmă voinţa sa. el poate să-şi facă partea în menţinerea păcii. “Primejdia timpurilor ne-a unit şi ne-a adunat arci. Delibe rările acestei conferinţe au în tărit unitatea noastră. Asupra păcii, indiferent de diferinţele asupra altor subiecte, noi ne propunem să luăm o po ziţie netă”. Aşa au grăit într’un glas un anim şi nu prin “graiul sânge lui” fascist, 8.500 americani din 21 state, cari au participat la sesiunile generale ale conferin ţei şi la sesiunile specifice, cât şi la gigantica adunare publică xlela Madison Square Garden unde 20.000 bărbaţi şi femei au umplut sala până la refuz. Si prin ei au grăit milioanele de •umericani cari nu au putut lua parte şi sutele de milioane'din alte ţări cari s’au solidarizat cu ţelul nobil al acestei conferinţe. • • • Si care este poziţia celor 8.500 bărbaţi şi femei, poziţia celor 2.800 delegaţi înregistraţi pen tru conferinţă, cari au întru chipat, voinţa de pace a popo rului american? i “Noi vrem să deschidem căi le de comunicaţie între toate popoarelor doritoare de pace 'din toate ţările, în special între ţara noastră şi Uniunea Sovie tică şi să ţinem aceste căi de schise. Pentru acest scop a fost convocată conferinţa. Si noi am demonstrat că aceste căi pot fi ţinute deschise. Aceia cari au încercat să discrediteze efortu rile noastre, pcntrucă se preda seră fricei, urii şi isteriei, au dat greş. Noi le cerem, să re considere poziţia lor şi să se a socicze cu noi intr’un efort co- pentru salvarea viitoru lui”. Aşa a grăit vocea unanimă a conferinţei, expresia popoare lor doritoare de pace! “Schimbarea de idei ce a fost aici înfăptuită este calea ce trebuie sfi o urmeze fruntaşii ţării noastre. Toate naţiunile să judece fiecare act al bărbaţilor de stat, după felul, dacă acţiu nile lor ţintesc la negocieri paş nice şi dacă contribuie la apla narea diferinţelor americano sovietice, de care depinde pa cea . In cursul acestor schimbări de idei, în sesiunile plenare ca şi în sesiunile specifice care au desbătut chestiunea păcii, în lumina presei sau a radioului, în lumina artelor frumoase sau a cinematografului, în prisma ştiinţelor economice şi sociale sau ale ştiinţelor naturale sau psihologice, în lumina literatu rii sau sănătăţii publice fizice şi mintale, în prisma moralei şi religiei s’au ivit multe deose biri de vederi. Dar rezultatul desbaterilor a fost acelaş o convingere unanimă că pacea va fi salvată numai prin unita tea militantă de luptă a tuturor oamenilor de bine, indiferent de vederile lor asupra subiecte lor sau profesiunilor lor speci- x De aceea s’a putut spune: Dacă securitatea Europei a pusene e în primejdie, dacă se curitatea lumei este în pericol, dacă frica s’a năspustit peste ţara noastră, acestea se dato resc faptului că abisul teribil, golul adânc între Statele Uni "In Felul Acesta, Servim Cultura Noastră şi Tara Noastră" Propaganda de război şi pre parativele de război pun în pri mejdie libertăţile noastre şi a duc prejudiţii, intoleranţă şi violenţă pe străzile şi în adu nările noastre publice. Toate măsurile noui, impuse la iuţeală asupra poporului no stru, orice pact şi alianţă mili tară formulată sub presiunea războiului, dramatizează eşecul nostru moral şi accentuiază ne cesitatea de a găsi cât mai iute o cale ce duce spre pace. Aşa a grăit umanintatea conferinţei, ecoul, expresia po poarelcy doritoare de pace! Ce a propus această conferin ţă, ce program a ieşit din deli berările, din schimburile de ve deri ale oamenilor de ştiinţă, artă, cultură, în cursul celor trei zile rtiemorabile? * , Primul pas în direcţia păcii este o înţelegere între Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Această este cheia principa lă şi chezăşia păcii. Si conştii de această respon Vâ Aducem Mulţumiri f Comitetul Aranjator al ce r aiului, ce a luat loc după conferinţa ziarului în Dumi neca din 27 Martie, la De troit, aduce sincere mulţu miri fraţilor şi surorilor ca ri au luat parte, şi cari prin contribuţiile d-lor au făcut un început atât de bun în campania de 1 Maiu. La fel ţine să mulţume ască comercianţilor: Lincoln Park Fruit Market, Salina Bar, Hie Mănit, Tom Popo nca, Mike Ciungan, George Ciontea, Moisc Popa şi Nick Cătană, cari au ajutat cu bunuri în marfă, cât şi su rorilor: Dumitru, Barbu, Blaga, Cândva, M. Moldo van, Petrie, Câmpian, Her man şi Flămând, cari au do nat prăjiturile, fapt ce a a jutat mult ca cheltuielile la ccaiu să fie atât de reduse. Intratele la colectă, cum s’a anunţat în nuţnărul tre cut al acestui ziar au fost de $21138, 50c; eşitelc numai de $18,24, lăsând un venit net de $2320,26. Comitetul Aranjator Aviz Cititorilor Din Youngstown CONFERINŢA ziarului la Youngstown, Ohio, va lua loc, Duminică în 17 Aprilie 1949, la orele 2 P.M., la Centrul Cul tural al Societăţilor din 1.W.0., 1440 Thornhill Road. La * conferinţa aceasta, sunt invitaţi toţi cititorii ziarului, fie că sunt membrii sau nu în societatea noastră. Conferinţa va fi urmată de ceva social, despre care se va anunţa în numărul viitor. jte şi Uniunea Sovietică s’a lăr |git. “Noi vom măsura toate pla nurile, toate pactele şi bugete le cu această unitate de măsu ră: Ne vor aduce ele mai apro ape de pace, sau sunt ele baza te pe premiza falsă şi primej dioasă a războiului inevitabil. Aşa a grăit conferinţa unani mă, glasul popoarelor dornice de pace! Folosind această unitate de măsură, după care se poate afla adevărul, programele de reîn armare şi de alianţe militare de orice sursă sau pentru orice scop ar fi ele, agravează pri mejdia războiului. Indiferent de motivele aduse, indiferent a cui ar fi blama din trecut, costul enorm al ocolului lumii din calea păcii în aceşti patru ani este aparent. Costul a fost enorm pentru America şi pentru toate naţiunile. A împo vărat pe toţi oamenii cu chel tuieli intolerabile pentru devas tare şi distrugere. Stafia acea sta este în fiecare clasă a şco lii, în fiecare laborator; a în ceput să năvălească bisericile. Cum e cazul în vremuri de iste rie, discriminarea centra popo rului negru şi contra altor mi norităţi rasiale şi politice s’a accentuat. sibilitate şi de urgenţa ceasului, conferinţa a hotărât: să facă tot ce-i cu putinţă de a întări Naţiunile Unite, ca fiind cca mai bună speranţă a păcii. să salute şi să promită co operarea noastră altor mişcări de pace din întreaga lunie, conştii că grupurile culturale şi religioase şi muncitoreşti şi multe altele afirmă voinţa lu mci pentru o soluţie paşnică a impasului (încurcăturii) pre zent. să continue munca înce pută aici pentru ca concetăţe nii noştri să fie treziţi, întru protejarea păcii; să instruias că pe patronii acestei conferin ţe a se constitui ca Contitetul Cultural şi Ştiinţific pentru Pa cea Mondială al Consiliului Na ţional al Artelor, Ştiinţelor şi Profesiunilor şi să mărească numărul printre bărbaţii şi fe meile artelor, ştiinţelor şi pro fesiunilor; să ia măsuri cuve nite pentru a aduce deriziunile acestei conferinţe la atenţia gu- Filme Noui Cinematografice Vorbitoare Din Republica Populară Română Poporul Român Işi Clădeşte O Vioţă De Belşug ★ Proclamarea Republicei ★ Muncitorii şi Copii în Vacanţă ★ Pentru Prima Dată Construcţia * Şantierele din Braşov, Bumbeşti- de Tractoare ★ In Pădurile României ★ Lunca Prutului ★ La Fabricile de Conserve ★ Uzinele Hunedoara, Braşov ★ Concursuri Sportive ★ Trei Filme Americane ca parte din acest program de 2 ore de filme vorbitoare Peste tot locul rularea filmelor va începe la ora anunţată, iar pentru convenien ţă publicului, sălile se vor deschide cu cel puţin o jumătate de oră înainte. DEARBORN, MICHIGAN Duminecă, 10 Aprilie 1949 Ora 2 P.M. La SALA SIRIENILOR (fosta bancă), Situată la Dix şi Salina Sub Auspiciul Soc. "Constantin D.-Gherea" din 1.W.0. DETROIT, MICHIGAN Duminecă, 10 Aprilie 1949 Ora 7 P.M La “VENETIAN HALL’’, 4651» CANTON AVENUE (colţ cu Gratiot) Sub Auspiciul Soc. "Bănăţeană" din 1.W.0. CHICAGO, ILLINOIS , Sâmbătă, 16 Aprilie 1949 Ora 7:00 P.M. LA SALA BISERICII INDEPENDENTE, 1111 BELDEN AVENUE Sub Auspiciul Soc. "Scânteia" din 1.W.0. GARY, INDIANA Duminecă, 17 Aprilie 1949 Ora 7:00 P.M. LA CLUBUL CULTURAL MAGHIAR, 1621 WEST 14th AVENUE Sum Auspiciul Soc. "Egalitatea" din 1.W.0. INDIANA HARBOR, INDIANA Luni, 18 Aprilie 1949 Ora 7:00 P.M. LA SALA CLUBULUI “N. lORGA”, 3422 GUTHRIE STREET Sub Auspiciul Soc. "Flacăra" din 1.W.0. Convocări Societatea Constantin Doncea Societatea Constantin Doncea din Detroit, convoacă pe această cale pe toţi membrii şi membrele la şedinţa lunară, ce va lua loc Duminecă în 10 Aprilie 1949, la o rele 2:30 P.M., la sala dela 1735 East 6 Mile Rd., colţ cu Orleans. Raportul financiar pe primele 3 luni; raportul dela arătarea fil melor; campania de membri; fon dul de 1 Maiu al ziarului şl alte chestiuni, vor forma agenda şe dinţei. Fiecare e rugat să fie pre zent şi la timp. Michael Gândea, Preşedinte John Domnariu, Secretar * • • Societatea “Bănăţeană” Societatea “Bănăţeană” din De troit, convoacă pe toţi membri şi membrele să ia parte la şedinţa lunară, ce va lua loc Sâmbătă se ara în 9 Aprilie 1949, la orele 7:30, Ia Venetian Hall, 4656 Canton Avenue colţ cu Gratiot. Ultimele pregătiri pentru ară tarea filmelor; campania de mem brii; campania de 1 Maiu şi alte chestiuni vor forma agenda şedin ţei. Veniţi pregătiţi a vă pune în bună regulă cu cotele lunare. Theodore Csemyants, Preşedinte Silvestru Crăciun, Secretar * • • Societatea Flacăra INDIANA HARBOR, Indiana Membrii şi membrele societăţii no astre sunt rugaţi să ia parte la şedinţa lunară, care va lua loc Duminecă in 10 Aprilie 1949, la o rele 2:30 P.M., la sala Bisericii In dependente, 3415 Elm Street. Chestiuni pentru bunul mers al societăţii, cât şi ultimele pregă tiri pentru arătarea filmelor noui din patria noastră de naştere, ară- vcrnuliii american şi la atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite şi să întreprindă o campanie activă în cauza păcii. Astfel a grăit unanimitatea conferinţei, voinţa poporului de bine american şi a oamenilor de pretutindeni! Desigur că vă mai aduceţi a minte ţipetele aţâţătorilor la război oficiali şi neoficiali că conferinţa este vocea oame nilor dela Kremlin. Si această propagandă continqă. Insă a devărul e altul. lată-1: “Noi suntem o mişcare in dependentă americană I ’, spune glasul unanim al conferinţei. “Noi nu suntem decât o sin gură voce în voinţa tot mereu crescândă pentru pace a Amc ricei şi a lumii. Noi nu vom în ceta în eforturile noastre pâ nă când nu s’a realizat pacea. In felul acesta, servim cultura noastră şi ţara noastră. Număr astfel poate ţara noastră şi oa menii culturii ajuta la salva rea lumii”. , Românul American Chemare La Conferinţa De Consfătuire a Ziarului Comitetul de Directori al ziarului Românul American, in vită cu plăcere pe toţi membrii societăţii Gheorghe Stroiciu şi pe toţi cetitorii din Canton şi jur, ai ziarului nostru, să ia parte la o Conferinţă de Consfătuire « ce va lua loc Duminecă în 10 Aprilie 1949 Ora 2 P.M. La Localul CIO, 2006 7th St., N. E. CANTON, OHIO La această conferinţă, în urma rapoartelor prezentate de reprezentanţii ziarului, rapoarte cari vor oglindi rolul şi con tribuţia ziarului nostru la cauzele poporului, cât şi asupra păr ţii materiale, cetitorii noştri vor avea prilejul să-şi dea păre rile d-lor asupra scrisului, asupra modului cum s’ar putea îm bunătăţi ziarul, ca să fie o călăuză cât mai bună poporului nostru muncitor, cât şi cum s’ar putea stimula răspândirea şi menţinerea sa. Printr’o participare şi discuţie sănătoasă, din partea ceti torilor. conducerea ziarului are încrederea că vom reuşi să fa cem din ziarul Românul American un îndrumător ideologic şi mai de valoare, pentru massele largi muncitoare. Conferinţa Va Fi Urmată De Ceaiu Social După conferinţă va urma un ceaiu social bine pregătit, cu concursul binevoitor al fraţilor şi surorilor dela societatea Stroi ciu, asigurând fiecărui participant o după amiază petrecută într’un mod folositor şi plăcut. Pentru Comitetul de Directori, NICK MANIT, Preşedinte MARY DUMITRU, Secretară tare ce va lua loc Luni în 18 Apri lie, vor fi pe tapet. Fiecare este rugat să vie pregă tit a se pune în bună regulă cu cotele lunare. Dan Greeu, Preşedinte John Roampa, Secretar * * * Societatea “Scânteia” CHICAGO. HI. Membrii şi membrele societăţii noastre sunt rugaţi să ia parte la şedinţa luna ră, ce va lua loc Duminecă în 10 Aprilie 1949, la orele 2:30 P.M., la sala dela 1111 Belden Avenue. Ultimele pregătiri pentru ară tarea filmelor din România cât şi alte chestiuni pentru bunul mers al societăţii vor forma agenda şedinţei. Pentru cea mai bună re uşită cu filmele, fiecare are da toria să ajute la organizarea lu crului. Traian Bucur, Preşedinte John Secoşan, Secretar Anunţ de Căsătorie Si Apel INDIANA HARBOR, Indiana. FAMILIA JOHN CHULA Y din In diana Harbor, Indiana, anunţă pe această cale, că şi-a rezervat Du mineca din II Septembrie 1949, pentru celebrarea căsătoriei fiului d-lor JOHN. şi roagă respectuos pe toate organizaţiile şi indivizii din Harbor, Fast Chicago şl Gary să nu plănuiască alte petreceri pe ziua sus menţionată. Cooperarea tuturor va fi mult apreciată. Citiţi şi Răspândiţi Românul American Vedeţi: Livezcni ★ Academia Poporului ★ Recolta de Grâu ★ Fabrica de Pâine “I. C. Frimu” ★ .Expoziţii îngroşaţi Rândurile Fraternalei Noastre Recrutând Memtri Noui Medicii Cari Examinează pe Membrii Noui Aflându-ne în cursul cam tanici dc înscris membrii no ii în societăţile noastre, dăm nai jos, pentru uşurinţa ac iviştilor şi a membrilor noui ;ari au lipsă de examinare medicală, numele, adresa şi irele de vizită ale medicilor :u cari puteţi face angaja mentele necesare: DR. JOHN L. ROSE FIELD, 630 Maccabees Buil ding, Detroit. Telefonul TE. 1-2130. Orele de vizită zil nic dela 10 A.M.—4 P.M., cu excepţie Miercurea, când e închis oficiul. Lunia până la 6 P.M. DR. EMORY STEIN, 13115 Woodward, Detroit, Telefo nul TO. 8-4636. Orele dela 11 A.M. la 3 P.M., cât şi dela 6 la 7 seara, dacă faceţi aran jamentele din’nainte. Mier curea şi Sâmbăta oficiul este închis. DR. WALTER HARMON, 2510 East Davison, Detroit. Telefonul TO. 8-8041. Orele dela 2 la 4 şi 7 la 8 P.M. Vi nerea oficiul este închis. Rubrica Femeii Jurământul Celor 81 Milioane de Mary Dumitru ACUM câteva zile am luat parte la o întrunire ce s’a ţinut la Jewish Cultural Center, în Detroit, sub auspiciul la Con gress of American Women şi a Diviziei Femeilor “Emma La zarus”, a organizaţiei evreieşti din I. W. O. La această întrunire s’a dat raportul dela al Doilea Con gres Internaţional al Femeilor, ce s’a ţinut în luna Decembrie, 1948, la Budapesta, Ungaria. . , Pentru mine a fost una dintre cele mai interesante în truniri la care eu am luat parte. Sala cea mare a fost plină cu femei (căci a fost o celebrarea Zilei Internaţionale a Fe meilor), iar* Helen Phillips, delegata organizaţiei, a fost la înălţime cu raportul. • A descris cum grupuri de delegate din 51 de ţări, cari au reprezentat 81 milioane femei, au luat parte la congres, femei din toate păturile vieţii, ca femei de ştiinţă, doctori, advocaţi, Conducătoare la organizaţii muncitoreşti, lucrătoare din fa brici, gospodine, luptătoare partizane din Grecia, etc., toate cu un singur scop, toate determinate că nu vor mai lăsa copii şi soţii lor să 4te târâţi într’un nou râzboiu, care va fi mult mai destructiv şi dureros decât războiul trecut, care a costat omenirea atâtea vieţi, lacrimi şi sânge, care nu e uitat de ma mele şi soţiile ce şi-au pierdut pe ai lor cei dragi. . Jurământ Pentru Pace A descris cum delegatele, în numele la cele 81 milioane femei au depus jurământul solemn, de a lupta pentru drep turile femeilor, pentru desvoltarea democraţiei şi pentru apă rarea păcii, fără de care nu poate fi fericire. Au depus jură mântul de a iupta împotriva forţelor fascismului, şi acelora cari vor să arunce omenirea într’un nou război. A descris raportul femeilor din ţările democratice, ra port ce te face şă fi mândră, că şi ţara noastră de naştere, România, se numără printre acele ţări. A arătat diferenţa între felul cum erau privite în trecut şi cum sunt privite acum sub un guvern democrat, cum se bucură de aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii, fie în viaţa politică, în industriile sau în alte ramuri şi că se munceşte din greu pentru o viaţă mai bună şi un trai mai fericit pentru acei cari muncesc, şi nu pentru câţiva paraziţi, ca în trecut. A arătat cum delegaţia din Grecia, menţionând chiar o fată de partizan care a fost la congres cu mitraliera pe umere, şi pe care n’a lăsat-o din 1941, a arătat că Planul Marshall, a cărui menire li s’a spus că va fi să le dea lapte şi pâine, dă amuniţie, tunuri, avioane, etc., cu care omoară poporul grec nevinovat. Vorbitoarea a accentuat, că întreg grupul de delegate îşi îndreaptă ochii la organizaţiile de femei din America, aştep tând ca ele, indiferent de crez politic sau religios, să fie ală turi de acele organizaţii cari luptă pentru o pace durabilă. Aşteaptă Acţiunea Femeilor Americane Până nu conclud, a spus delegata, vreau să vă spun ceva ce nu o să uit nici când. Intr’o seară când eram în sesiune în parlamentul din Budapesta, căci ni s’a puş palatul acela la dis poziţie, am fost cerute să eşim pentru câteva minute afară. Si ce am văzut m’a uimit extrem de mult., ______ ____ O sută de mii de femei muncitoare din Budapesta, demon strând cu torţele aprinse (torchlights) făceau primirea femei lor mondiale cari erau in congres, şi îşi determinau solidari tatea şi determinarea de a lupta pentru pace. D-na Phillips a spus că a văzut demonstraţii şi a auzit mult vorbindu-se despre cardinalul Mindszenty, şi la între barea ei că dece atâtea demonstraţii în contra acestui cardi nal, i s’a răspuns că el a fost responsabil de moartea la peste 6 sute de mii evrei, că a fost un duşman de moarte al evreilor. Vorbitoarea a concîus raportul anunţând că în zilele de 6-7-8 Mai, anul acesta, se va ţine primul congres constituţio nal al organizaţiei Congress of American Women, în oraşul New York, unde se vor discuta problemele ce ne confruntă azi, şi unde se va arăta că noi femeile americane suntem ală turi de femeile din celelalte ţări în lupta pentru o pace durabilă. Un Incindent la o înmormântare de Floarea Comcrzan Ecorse, Michigan. E 'foarte interesant cum s’a întâmplat cu înmormântarea unui român, bun creştin, de aici din Ecorsş, de aceea vreau ca şi restul de cetitori ai ziarului nostru să ştie. In 24 Februarie, anul acesta, din nefericire dl. losif Blaga a trecut la cele veşnice. Acum să vedem cum a primit preotul Moga pe un membru de al parohiei lui. O prietenă mi-a spus tot ce s’a petrecut. Mai întâiu mi-a spus că dl. Blaga a fost veteran din pri mul război mondial, că a fost membru la Uniune şi Ligă, că s’a făcut membru la biserica unde serveşte Moga. plătind 10 dolari, şl că şi-a înscris toată familia, câ ori de câte ori a fost cerut să ajute, a ajutat. Se face, însă, că fostului losif Blaga nu i-a plăcut de preotul Moga, şi a lăsat, că la caz de moarte să fie înmormântat de preotul Lupu din Detroit. Acum să vedem cât s’a purtat jje cinstit preotul Moga faţă de mort şi familia rămasă. Doamna Blaga a ştiut, că fiind bărbatul d-ei membru la biserică, va fi ţinut în sala de pe Salina, până în ziua înmormântării. Dar preo tul Moga a refuzat, şi nu a lăsat, numai cu condiţia dacă ch-na Blaga i-ar da $125, aşa câ răposa tul a trebuit să fie ţinut la lo calul funerar al d-lui Santeiu. Prietena mi-a spus că d-na Bla ga a rugat pe preotul Moga să lase sfi-i tragă clopotele şi şi asta ar fi refuzat-o. Acum care-i "next" ? Aici avem x> dovadă pe cine sprijinim şl pentru ce fel He oa meni Jertfim munca noastră, ca apoi el să-şi bată joc de membri,, cum a fost şi răposatul Blaga. care a avut tot meritul să fie ţinut în hală şi înmormântat din biserică. Unde sunt domnii dela parohie să ia măsuri contra la ruşini de acestea ce le aduce preotul Moga, căci toţi: ştim că hala e proprie tatea noastră la toţi, chiar şi la acei csfî au dat 50c să avem dreptul să ne spunem cuvântul când se fac ruşini de astea. Pe urmă tot ei critigă, ca la cazuri de astea românii se duc la altă naţie să fie înmormântaţi, că po pii noştri riu sunt buni. Aci şi eu zic că nu sunteţi la locul vo stru. că aţi eşit din matcă cu totul. Acum să presupunem că d-na Blaga ar fi stat într’o stare să racă, căci bine ştim că fastul domnul Blaga a fost bolnav un timp îndelungat, şi femeia a lu crat cum a putut ca să-şi facă traiul vieţii, şi datorinţa preotu lui Moga a fost de aşa, fiind şi membru, să nu-i ia nimic pentru hală, da nu să-i ia sufletul, ca să zicem aşa de un caz ca ăsta. Aceştia sunt ucenicii lui Hris tos ! Eu îl voiu referi pe preotul Moga lă spusele Scripture!, şi chiar şţ. pe alţi cetitori, dacă vo iesc, de ilee Matei Cp. 22 V. 34- 40; tot Matei C. 23. V. 1.39; Ro mani C. 13, V. 1.14; Cortinteni C. 6. V. 1.20; Oalenteni C. 1, V. 26; Coloseni C. 3. V. 12.35; loan C. 14, V. 15.31; Exodul C. 20, V. 1 " 17 - 4 Domnule Moga. când d-ta vei îndeplini aceste lucruri atunci cu adevărat eşti ucenicul lui Isus. şi-l fi adevărat un bun tovarăş şi frate, cum Isus ne numeşte. Si când se va întâmpla să-ţi moa ră un membru bun, nu-i vei lua pielea dacă sufletul l-o părăsit. Vorba e: dela cap se’npute peş tdle! Pagina 3