OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, June 18, 1949, Image 4

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1949-06-18/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 4

■ON I»O I» E A
News From The
Romanian People's
Republic
SUCCESS OF SPRING
SOWING CAMPAIGN
The spring-sowing campaign in
the Romanian People’s Republic
ended on May 15, and, added to
the overfulfilment of the indus
trial State plan for the first quar
ter of this year.
The success of this campaign
and future tasks are dealt with
in great detail in Sunday’s issue
of “Scanteia” by Mr. Vasile Vai
da. Minister of Agriculture and
member of the Central Commit
tee of the Romanian Workers
Party.
Mr. Vaida shows in his article
how the points of the resolution
of the Romanian Workers Party
on agricultural problems have
been carried out. This spring, he
said, over 56,000 poor and middle
peasants joined the Working Peas
ants Association. State Farms pro
vided nearly 75,000 peasants with
seeds; over 14,000 stations select
ed, treated and cleaned seeds for
the peasants. Soviet supplies of
cotton (22,500 tons), sugar beet,
sunflower and spring wheat seeds
also contributed to the success of
the spring sowing campaign. The
Commission set up to supervise
this campaign and the Provisional
Committees of the People’s Coun
cils did an excellent Job in mobil
izing the peasantry, many of
whom were decorated with the
Medal of Labor for outstanding
work.
• • •
CHILDREN’S RECREATION
DISCUSSED
The recently created Bucharest
Council of Pioneers had its first
meeting on Saturday, reports
AGERPRESS. It was attended by
Liuba Chishinevschi, member of
the Central Committee of the Ro
manian Workers Party and Vice-
President of the Romanian Gen
eral Confederation of Labor. Con
stantsa Crăciun, member of the
Central Committee of the Roman
ian Workers Party and President
of the Romanian Union of Demo
cratic Women. Petre Lupu, Sec
retary of the Central Committee
of the Romanian Union of Work
ing Youth, and others. The best
possible organization of children’s
recreation was the main theme
discussed by all speakers. It was
decided to set apart a large sec
tion of Bucharest’s national park
for the children. A Working Com
mittee was also elected to make
preparations for the building of a
“Palace of Pioneers" in Bucharest.
maniei, ar fi fost subminată. Da
că pe de altă parte, autorităţile
sovietice ar fi oprit circularea tre
nurilor, ar fi fost acuzate că vio
lează acordul cu privire la ridica
rea “blocadei” dela Berlin. Cu al
te cuvinte, afacerea a fost aşa a
ranjată ca Uniunea Sovietică să
fie pusă într’o lumină defavora
bilă la conferinţa dela Paris. Era
un adevărat şantaj politic.
Când administraţia sovietică a
căilor ferate din zona estică a ofe
rit să plătească 60% din salarii
le muncitorilor, în monedă străi
nă, fruntaşii uniunii ilegitime (ba
tarde) au refuzat. Deasemeni nu
au fost satisfăcuţi, când direcţiu
nea căilor ferate a decis să colecte
ze preţul biletelor de transporta
ţie din sectoarele vestice, numai
în bani apuseni (marca germană
din zonele anglo-americano-fran
ceze), pentru ca să strângă de
stule fonduri cu care să plătească
muncitorilor, deşi această propu
nere a fost făcută chiar de Gen.
Howley înaintea grevii.
Dacă cineva a fost sub iluzia că
această “grevă” a fost de ordin
Thirst for Knowledge
In the Villages of R.P.R.
The drive to bring houses of
culture and libraries to the Ro
manian village began in real
earnest only in 1948. This year
distribution has increased consid
erably; for example. 199 houses
of culture in the county of Timi
soara alone have libraries with a
total of 54,000 volumes.
Since the beginning of the year,
when there were 7,240 houses of
culture in the villages, the rate
at which new ones are created has
been greatly accelerated. Under
the Economic Plan there are to
be 10,000 houses of culture by the
end of the year, all of them with
their own libraries. To appreciate
what a great advance this devel
opment represents, it should be
compared with 1947, when there
were only 200 rural libraries in
the whole country. In 1947 these
libraries had only 2,250 readers;
today this number has grown to
650,000.
YESTERDAY AND TODAY
The few libraries that existed
were stocked with books supplied
by semi-official and private agen
cies, books whose contents were
entirely divorced from the life of
the peasant and written in a
language he did not understand.
Today, the State Publishing House
the publishing house of the Ro
manian Workers’ Party, that of
the “Village Scanteia”, the series
“People’s Books’’, and “Popular
Science for AH” all these cater
to the rural reader. These books
are written in simple, straight
forward language and deal with
subjects that are clase to their
life. All these publishing houses
issue literary, ideological, and sci
entific works of interest to the
working people, and they are de
signed to make an immediate and
direct impression on the simple
reader.
The librarians in rural houses
of culture are assisted in their
work by a monthly periodical.
“Librarian’s Guide”, which con
tains information of new publi
cations and gives advice on the
running of cultural centers.
NEWS IN BRIEF
The completion of tîie 2,000th
tractor engine was celebrated a
few days ago by the Sovromtrac
tor Plant. It is only three years
since the decision to produce trac
tors in this country was adopted.
Until then tractors and engines
had to be imported from abroad.
economic, n’are decât sa privească
la ce se întâmplă acum la confe
rinţa celor 4 mari din Paris. Pu
terile apusene insistă că nu vor
relua chestiunile de legături co
merciale între est şi vest până nu
se rezolvă chestiunea căilor ferate.
Dece au sărit conducătorii lui
CIO şi al lui AFL pe căruţa provo
cătorilor dela Berlin, caracteri
zând acţiunea autorităţilor sovie
tice ca spargere de grevă, vom dis
cuta în numărul viitor.
PEASANTS BUILD HOUSES
OF CULTURE
Many rural houses of culture
are built entirely by the local in
habitants, who do many hours of
voluntary work, often using local
material for the construction of
the premises. In a small village /
in Putna county, with a popula-,
tion of only 200 poor peasants,
there is a house of culture with a
library of 400 volumes. In the vil
lage of Vulcan in Brasov county,
young peasant workers 6ave 28,-
000 hours of voluntary worx, cut
ting down the cost of their house
of culture from 4 million lei to
900,000 lei, which they received
as a State grant.
Many houses of culture have
radio sets for communal listening,
and a number have film project- ,
ors. Recently, 500 film
arrived from the Soviet Union for
distribution among houses of cul
ture.
THIJtST FOR KNOWLEDGE
GROWING
All over the country, where the
peasants used to live like animals
in the shadow of the manor house,
people are eager to acquire know
ledge. Many of them have finished
schools for illiterates and are
ken to advance beyond the school
primer. Often they find taking a
book home and reading it alone
difficult, and they prefer reading
aloud in the communal room of
the house of culture, so that they
can discuss and explain the con
tents of a book.
The thirst for knowledge and
the demand for books is growing
as steadily in the countryside as
in the towns. The eyes of millions
of simple people are eagerly de
ciphering the words of the printed
page and taking in its meaning.
In this way they are storing up a
precious hoard of knowledge, an
asset which no one can take
from them. In the past, the men
and women in the Romanian vil
lages had to rely on the strength
and skill of their arms alone, for
no one bothered to help them in
acquiring knowledge. In the future
they will receive this help in ever
greater measure.

Pagina 4
Congresul lui UAW-CIO Poate Face
Contribuţie însemnata Muncitorimii
Peste câteva săptămâni se va
deschide congresul naţional al
uniunii automobiliste UAW
CIO. Un milion de membri şi
1000 sindicate vor fi reprezen
taţi prin delegaţii lor la Mil
waukee, Wisconsin, unde va a
vea loc congresul.
Oraşul acela a mai văzut un
congres al acestei uniuni, în
1937, când numai că se născuse
acest tânăr gigant. Insă spre
deosebire de celelalte congrese,
uniunea aceasta e înfăţişată cu
spectrul şomajului la acest con
gres care va începe în 10 lulie.
Şomajul pentru milionul de
muncitori din industria auto
mobilistă nu se aşteaptă la şo
maj în viitor; ei sunt confrun
taţi cu el chiar acum.
Stăpânii, cu toate că au fă
cut mai multe profituri decât
oricând înainte, nu sunt sătu
raţi. Ei vor să facă profituri mai
mari, iuţind viteza producţiei,
făcând ca speedup-ul să mă
rească profiturile lor, în dauna
sănătăţii muncitorilor şi a ni
velului lor de trai.
Muncitorii din aceasta indu
strie, caşi din celelalte industrii
de bază, sunt confruntaţi cu o
ofensivă de legislaţie represivă,
ce ţinteşte la curmarea drep
turilor sindicale, la o exploatare
mai sălbatică şi la înrăutăţirea
condiţiilor de muncă.
Legea Taft-Hartley care tre
buia să fi fost deacum abro
gată, după cum a promis pre
şedintele Truman şi reprezen
tanţii şi senatorii Partidului
Democrat şi după cum au pro
mis fruntaşii lui CIO şi AFL
Analiştii Prevăd Semne de Furtună
(Continuare din pas. l-a)
de vânzările de acum un an.
Si analistul scrie că aceasta e
cea mai mare scădere până a
cum.
Poveştile Băbeşti ale D-lui
Snyder
Acelaş tablou jalnic e în toa
te afacerile. Totuşi, în faţa a
cestor fapte, ministrul de finan
ţe John W. Snyder ne suflă la
ureche că situaţia financiară şi
economică a ţării e cât se poate
de satisfăcătoare.
Dacă and. Snyder va continua
cu poveştile sale băbeşti nu
ne-ar surprinde că-1 vom în
tâlni într’o bună zi repetând
lozincile şi promisiunile goale
ale fostului preşedinte Hoover,
în timp ce milioane de oameni
umblau flămânzi pe străzile ce
lei mai bogate ţări din lume.
Poate că and. Snyder nu va
spune —câte un automobil în
fiecare garaj şi câte o găină în
fiecare oală. De atunci am făcut
progres. Vom auzi poate că
fiecare locuitor va avea tele
viziune şi o bombă atomică
sub pat.
Pentru a adormi poporul
muncitor, agenţii trusturilor şi
ai aţâţătorilor la un nou răz
boi caută să vândă poporului
american că America e o ex
cepţie, că nu se poate ca siste
mul american să mai fie înglo
dat într’o criză economică.
Teoria “Exccpţionalismului”
American
Natural că “excepţionalis
mul” acesta e un mit. Nu ex
istă şi nu va exista niciodată,
Oferd Posturi
"Stoolpigeon-ilor"
(Continuare din paie. l-a)
“Maurice Malkin este ‘inter
preter’ în oficiul Serviciului de
Emigrare şi Naturalizare din
New York. El deasemenea a
primit o numire ‘temporară’ în
luna trecută. Nici unul din ei
nu sunt calificaţi pentru postu
rile ce le au. Se presupune că
ei vor continua în serviciul De
partamentului de Justiţie, atâta
timp cât serviciile lor ca spio
ni şi informatori mincinoşi
sunt de valoare Departamen
tului de Justiţie.
“Folosirea la astfel de ele
mente dubioase din partea De
partamentului de Justiţie, e o
reflecţie asupra integrităţii gu
vernului. Este aparent, că a
cesta este modul prin care oa
meni cari nu-şi pot face traiul
vieţii în mod cinstit, recurg la
astfel de metode pe socoteala
celor cari plătesc taxele”, a de
clarat dl. Green.
cari au cerut muncitorilor să
dea votul lui Truman, este în
că pe statutele ţării. Această
lege, după cum spune foarte
just, organul oficial al sindica
tului 51 Plymouth, UAW-CIO
“Beacon” este ca o secure pe
capul muncitorilor.
Pe de altă parte, membrii
uniunii automobiliste, înfăţi
şaţi cu spectrul şomajului, cu
legislaţia represivă, cu intensi
ficarea speedup-ului, cu o ex
ploatare din ce în ce mai săl
batică, au la conducerea uniu
nii lor, elemente dăunătoare
lor, ca Reuther, Mazey, etc.
cari nu sunt decât agenţi ai
imperialismului american.
Cititorii noştri ştiu foarte bi
ne cum au fost trădaţi cei 62.-
000 muncitori dela Ford. Ei
ştiu foarte bine cum Reuther
a acăţat salariul muncitorilor
dela fabricile companiei Gene
ral Motors la căruţa profitu
rilor trustului gigantic.
Membrii din UAW-CIO sunt
acum angajaţi în a alege pe
delegaţii congresului. Nu se
ştie dacă congresul acesta va
lua hotărâri cari să corespundă
cu nevoile muncitorilor. Insă
muncitorii români americani,
membri în sindicatele acestei
uniuni, să nu neglijeze şi să
ia parte la alegerile delegaţilor.
Să aleagă pe delegaţii cari au
fost puşi la încercare şi cari
s’au dovedit a servi interesele
adevărate ale lor.
Sindicatul 51 Plymouth a
formulat un program în vede
rea unui congres, un program
de 3 puncte:
atâta timp cât domneşte sis
temul exploatării omului de că
tre om. Sistemul social ame
rican, bazat pe exploatarea o
mului de către om, este frate
de sânge cu sistemul de putre
zire şi de parazitism capitalist
din Europa şi din Asia. Acelea
şi legi de desvoltare economică
şi politică cari au aruncat ve
chea lume capitalistă în hao
sul în care se găseşte azi ope
rează şi asupra sistemului so
cial al ţării noastre adoptive.
Statele Unite ale Americei, că
vrem sau nu vrem, este parte
integrală din lumea capitalistă.
De fapt este în fruntea ţărilor
capitaliste cari au mai rămas
pe glob. Ca atare este afectată
de legea inexorabilă a capita
lismului ce duce la crize eco
nomice, depresiuni, anarhie e
conomică, mizerie şi război.
E deci clar că cu cât munci
torii americani, din care fac
parte şi cei români americani,
îşi vor da seama că capitalis
mul în starea prezentă de pu
trezire, parazitism şi impera
lism, nu le poate asigura secu
ritatea economică şi se vor o
rienta în direcţia sistemului
social care pune capăt crizelor
economice, războaielor şi ex
ploatării omului de către om
pentru totdeauna, cu atât mai
bine va fi pentru ei şi cu atât
mai sigură va fi pacea lumii,
pacea unei lumi noui.
H. F.
Notite Biografice:
OMUL care s’a legat prin
activitatea sa, mai mult
decât oricare altul, de viaţa
grupului nostru şi de insti
tuţiile şi organizaţiile româ
nilor americani este, fără în
doială, lon Podea.
Deci încrederea, stima şi
popularitatea de care se bu
cură printre românii ameri
cani este bine meritată de
acel ce, timp de aproape do
uă decenii, şi-a folosit ener
gia celei mai frumoase vâr
ste, muncind fără preget pe
teren bisericesc, >social, cul
tural şi politic, aici in mijlo
cul grupului nostru naţional.
Legăturile d-sale cu cercu
rile şi instituţiile americane,
precum şi cu massele largi
muncitoreşti americane şi cu
acele din grupurile celelalte
naţionale, ne-au creat nouă
1 — O sporire de 30 cents Ia
ceas ca salariul muncitorilor
să facă faţă măcar în parte cu
preţurile ridicate;
2 O pensie de 100 de dolari
la lună la vârsta de 60 de ani,
care pensie să fie plătită de
companiile de automobile şi su
pravcghiată de guvernul fede
ral;
3 O săptămână de lucru de
30 de ore cu salariu de 40 de
orc, pentru a face faţă şomaju
lui crescând.
Congresul poate face o con
tribuţie serioasă clasei munci
toare în general, dacă va lua
calea spiritului democrat şi mi
litant de altădată, prin formu
larea unui program de acţiune
care va ralia massele, în lupta
pentru abrogarea legii Taft-
Hartley, pentru un program
naţional de sănătate publică,
pentru construcţia de locuinţe,
pentru un salar minim de 1
dolar la ceas, pentru pensii, a
sigurări sociale şi medicale,
pentru asigurarea lucrului şi
oprirea speedup-ului.
Congresul poate face o con
tribuţie imensă la cauza păcii
şi solidarităţii internaţionale
sindicale, dacă va abandona
drumul din ultimul timp, ce a
dus sindicatele americane să
fie un fel de agentură pentru
planul Marshall şi scindcrea
sindicatelor din ţările marshal
lizate şi dacă va lua o poziţie
netă contra pactului Atlanti
cului de Nord, pentru o coope
rare între marile puteri cari
au câştigat războiul (ontra fas
cismului.
In Zona Americană
din Germania Cartelurile
Au Fost Menţinute
WASHINGTON. Nu-i niciun
secret că guvernul militar ameri
can nu a făcut nimic ca să efec
tueze nimicirea cartelurilor din
industriile mari germane. Intr’un
raport făcut de o comisie a lui
Federal Trade Commission, sub
conducerea lui Garland Ferguson,
se scoate în evidenţă că cei res
ponsabili cu decartelizarea indus
triilor mari germane, nu au făcut
nimic în această privinţă. Din
contră, în zona americană, carte
lurile gigantice germane din in
dustria de fier-oţel, chimică şi
de maşini, cât şi altele au fost
menţinute.
Comisia de anchetă a Senatului
a vrut să facă public raportul,
dar Departamentul de Stat a pus
presiune mare ca să nu se publice,
sub motiv că ar aduce pagubă
prestigiului american, la conferin
ţa celor 4 ce se ţine acum la Paris
şi ar da amuniţii reprezentanţilor
sovietici.
Se svoneşte că chiar şi senatorii
cari au expus sabotarea decarte
lizării ca Pepper şi Kilgore acum
sunt doi ani, nu vor mai face ni
mic în această privinţă.
Doi oficianţi cari au fost în bi
roul generalului Clay, fostul gu
vernor militar al zonei americane
în Germania, au procurat materi
alul principal pentru raportul lui
Ferguson. Ca recompensă, aceşti
doi oficianţi, Alexanders Sacks şi
Charles H. Collison au fost des
tituiţi, adică daţi afară.
tot atâtea legături de priete
nie şi înfrăţire, de care ro
mânii americani avpau ne
apărată nevoie, pentru a pu
tea eşi din izolarea în care
se feăsea grupul nostru ro
mân american la sosirea d
lui Podea aici, în anul 1909.
înainte ca România să ai
bă aici reprezentanţi ofici
ali, lon Podea le-a ţinut lo
cul, cu multă demnitate. Prin
contactul său permanent cu
oamenii politici ai ţării noa
stre, Podea a adus patriei
sale— care este şi patria noa
stră de origină— servicii în
semnate.
Pe timpul celui dintâi răz
boi mondial and. Podea a îna
intat preşedintelui Wilson
mai multe memorii. Tot d
sul a mai fost şi animatorul
mişcării voluntare, fapt ce
Sabia Stăpânilor
“Greva” dela Berlin Provocată din
Interes, Se Apropie de Aplanare
(Continuare din pag. l-a)
Că scindarea a fost pusă la cale
de autorităţile anglo-americane ne
spune chiar Sidney Oruson, corcs
poadentul ziarului New York
Times în numărul din 21 Mai. Co
respondentul admite că uniunea
“independentă” a fost stabilită
“sub patronajul oficianţilor alia
ţi din zonele apusene ale Germa
niei”.
Criza la căile ferate a fost cau
zată din pricina monedei folosită
la Berlin. Se ştie că până in lu
nie 1948, se folosea o singură mo
nedă germană, stabilită în acord
cu prevederile dela Potsdam şi în
conformitate cu înţelegerea celor
4 mari puteri. Insă, la insistenta
Statelor Unite şi fără nicio con
sultare cu autorităţile sovietice,
puterile apusene au rupt acordul
şi au stabilit o monedă deosebită
pentru sectoarele lor din Berlin şi
pentru zonele lor din Germania a
puseană.
Până în Martie 1949 însă. marca
germană regulată folosită în zo
na estică a Berlinului şi în zona
sovietică se schimba cu marca
folosită în zonele apusene. In 20
Martie 1949, la insistenta ameri
cană. marca apuseană germană a
fost stabilită ca unica care să fie
folosită în sectorul apusean al
Berlinului, cu scopul de a crea
greutăţi economice zonei sovietice.
Această măsură arbitrară a cre
at greutăţi germanilor din partea
apuseană a Berlinului. Se ştie că
mii de germani cari locuesc în par
tea de apus a oraşului, lucrează în
partea sovietică de răsărit. Lucră
torii sunt plătiţi cu marca germa
nă regulată. Pe neaşteptate însă,
aceste mărci nu mai avuseră ni
cio valoare.
Muncitorii ceferişti din apusul
Berlinului au ameninţat de două o
ri înainte că vor eşi în grevă. Insă
din 20 Martie până în 20 Mai 1949,
guvernul municipal din partea de
apus a Berlinului făcuse un aran
jament special ca muncitorii să-şi
poată schimba mărcile germane
regulate (sovietice) în mărci ger
mane apusene.
Ca din senin, în 20 Mai, trei zile
înaintea deschiderii conferinţei ce
lor 4 mari la Paris, când proble
ma Berlinului trebuia să fie apla
nată de cei 4 mari, fruntaşii de
dreapta ai uniunii batarde au de
cis să iasă în grevă. In loc să aş
tepte puţin, pentru ca conferinţa
să restabilească o singură mone
dă la Berlin, slugile imperialismu-
a făcut ca un număr mare de
voluntari români americani
să ia parte la luptele de pe
frontul francez.
(Sc înţelege că iniţiativa
aceasta, chiar dacă a fost lu
ată cu intenţii bune nu a co
respuns cu interesele popoa
relor din întreaga lume şi
nici cu ale poporului român,
fiindcă războiul prim mon
dial a fost un război de co
tropire, un război imperia
list).
Atât prin colaborarea la
diferite ziare, prin publica
ţiile, prin predicile şi confe
rinţele sale, lon Podea a con
tribuit mai mult decât ori
care alt individ la ridicarea
nivelului cultural al emigra
nţilor noştri.
D-lui a transformat bise
rica într’o şcoală a poporului,
Românul American
lui anglo-american au produs
“greva politică”, fără nicio îndo
ială, la aprobarea tacită a Gen.
Prank Howley care, de fapt, a fost
instrumental să dea naştere la u.
niunea ilegitimă a fruntaşilor so
cial-democraţi de dreapta.
Să privim chestiunea acum din
punct de vedere al administraţiei
sovietice care avea controlul căilor
ferate şi era însărcinată cu ope
raţia căilor ferate, cu consimţi
mântul celorlalte trei mari puteri.
întâi a fost silită să trateze cu
o uniune ilegitimă. In al doilea
rând, a fost forţată să recunoas
că o monedă pe care n’a recunos-
BF.RLIN. Reprezentanţii
celor patru puteri de ocupaţie
din Berlin, aetând la ordinele
Consiliului de Miniştri de ex
terne, întruniţi la Paris au a
vut discuţii îndelungate, ţin
tind să ajungă la o înţelegere
asupra diferentelor economice
şi de transport. în legătură cu
greva din Berlin.
Directoratul căilor ferate din
zona sovietică a prezentat un
program prin care se învoieste
să plătească 60% din plăţile
muncitorilor în moneda ce se
foloseşte în zonele vestice. 16
mii de grevişti locuiesc în secto
arele vestice, unde valoarea
mărcii sovietice e mai scăzută.
Directoratul s'a oferit să trea
că chiar peste 60 procente, a
tât cât venitele dela mărcile
vestice vor permite.
Un alt punct din program
prevede că Directoratul va cere
ca toate vânzările ce se fac în
cele trei sectoare vestice ale
Berlinului să fie făcute în mo
neda vestică, ca să ajute la a
cumularea de fonduri pentru
plăţi în plus.
In ultimele două puncte Di
rectoratul a asigurat, că nu se
va lua acţiune de pedepsirea
greviştilor, şi această asigura
re sc aplică la toţi muncitorii
dela căile ferate din sectoarele
vestice, indiferent de afilierea
sindicală.
cut-o timp de un an de zile tocmai
în ajunul conferinţei celor 4 mari
puteri, care trebuia să aplaneze a
ceastă problemă.
Dacă .autorităţile sovietice ar fi
recunoscut moneda aceasta pentru
o mână de ceferişti, ar fi însemnat
că moneda, folosită de 17 milioane
locuitori din zona sovietică a Ger-
biciuind dela amvon super
stiţiile şi tradiţiile păgubi
toare şi trezind în emigranţii
noştri, veniţi dela plug, un
spirit muncitoresc.
însăşi organizarea bisericii
româneşti de aici este strâns
legată de numele lui lon Po
dea. Sunt puţine parohii ca
ri să nu fi beneficiat de
priceperea d-sale organiza
torică şi de sprijinul său la
clădirea bisericilor.
In 1913 dânsul a organi
zat protopopiatul iar în 1918
episcopia ortodoxă română
de aici.
O muncă demnă de toată
cinstea a mai desfăşurat d
s sul şi pe teren social, parti
cipând, în mod activ la or
ganizarea românilor ameri
cani în societăţi de ajutor
mutual şi cultură, la aşeza-
rea lor pe temelii solide şi
mai târziu la unificarea lor,
într’o singură organizaţie
puternică “Uniunea şi Liga
Societăţilor Româneşti din
America”.
Dar faima şi popularitatea
care-i va rămâne acestui
prieten, şi-a creiat-o prin a
taşamentul său la clasa mun
citoare şi prin lupta ce a
dus-o pentru drepturile oa
menilor muncii.
lon Podea a luat parte ac
tivă în uniunile sau sindica
tele muncitoreşti.. Si d-lui
s’a achitat în mod onorabil
de rolul ce i s’a încredinţat
în marea grevă din 1910 a
muncitorilor din uzinele de
fier-oţel. Pentru această cu
tezanţă, pentru acest devo
tament faţă de interesele oa
menilor muncii, lon Podea a
"Romanul American" Voices Its Indignation
Judge Harold R. Medina
Federal District Court of N. Y.
Foley Square
New York, N. Y.
Your sentencing of the three Communist Party leaders on
trial now, has nothing in common with American traditions of
fair play. It strikes at the rights and civil liberties of all Amer
icans regardless of their political opinions.
We demand the immediate freedom of the three and a
cessation of practices in your court which deprive the defend
ants of their constitutional rights and are a travesty on justice.
For Romanul American newspaper,
Harry Fainaru, Editor
Cu Ocazia Implinirei
Vârstei De 65 Ani
trebuit să părăsească slujba
bisericească şi să îndure un
lung şir de persecuţii şi su
ferinţe.
Participarea sa la marea
bătălie din 1935, când întâm
plător se afla într’o scurtă
vacanţă în Statele Unite, ne
este încă proaspătă în me
morie. Ea s’a dat pentru a
scăpa “Uniunea şi Liga’’ şi
ziarul ei “America” din ghia
rele fascismului ce le ame
ninţa.
Rezumând pe scurt activi
tatea acestui om, putem spu
ne că lon Podea, în tot tim
pul cât a trăit în America, a
fost un preot şi protopop de
model, un bun patriot, un
luptător şi un sincer şi devo
tat slujitor al poporului
muncitor.
(Urmare in numărul viitor)
Sâmbătă, 18 lunie, 1949
D-na Ganley
Printre Victimile
Dept. de Justiţie
Campania de deportarea mW,
nisterului ţie justiţie, Tom
Clark, îndreptată în contra pro
gresiştilor, a luat proporţii mai
mari, când 11 bărbaţi şi femei
au fost deţinuţi acum de cu
rând la Detroit.
Printre cei 11 se află şi Anna
Ganley, cunoscută în rândurile
progresiste pentru activităţile
ei, cât şi ca soţia lui Nat Gan
ley, fost conducător sindical şi
de prezent redactorul ziarului
Michigan Worker.
Nat Ganley a acuzat pe ba u>
ronii automobilist! ca fiind m&-
na responsabilă înapoia ares
tării soţiei sale, acei cari de
mult au încercat să născociaScă
ceva în contra lui, dar nercu
şind, caută să se răzbune pe so
ţia şi copilul lor.
Cu toate că d-na Ganley a
greiase să se prezinte oricând
ar fi fost cerută, autorităţile de
emigrare au luat-o de unde lu
cra, au dus-o la oficiul federal
şi au expus-o reporterilor şi fo<
tografilor presei mari.
Cauţiunea (bond-ul) de $5.-
000 cerută de autorităţi trece a
ceea obişnuită în astfel de ca
zuri, când se cere numai două
mii de dolari. lar în cât priveş
te informaţiile ce au voit să le
obţină reporterii presei munci
toreşti, li s’a spus de către di
rectorul dela emigrare, E. E.
Adcock, că ei le pot obţine dela
ministerul de justiţie din Wa
shington, pe când presa mard,
şi-a primit informaţiile pentru
a face titluri de senzaţie pe pri
ma pagină.
D-na Ganley şi ceilalţi 10 au
fost eliberaţi sub cauţiunea pu
să de Congresul Drepturilor
Civile.

xml | txt