OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, August 27, 1949, Image 3

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1949-08-27/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 3

al Muncitorilor a avut un capital total de $5.376.604.
Y Aceasta este o sporire de $655.462 sau 14 procente faţă de
anul precedent. Acest capital a fost investit după cum ur
mează: Bani la mână $504.778; Bonuri de ale guvernului
Statelor Unite $2.117.056; alte Bonuri de o valoare şi garan
ţie bună $2.502.821; ipoteci cari sunt aprobate de autorităţile
in drept $180.789 şi diferite $35.160.
Rezervele Ordinului sunt pentru următoarele obligaţiuni:
pentru poliţele de asigurare în caz de moarte ţj»3.526.241; pen
tru poliţe neachitate (la cari se aşteaptă unele informaţiuni,
G.V.) $182.514; pentru poliţele cu valoare în bani $8.661 şi
pentru diferite alte obligaţiuni $139.259.
După ce s’a alocat destule fonduri, pentru acoperirea
toate obligaţiunile cunoscute şi şi anticipate (aşteptate G.V.),
Ordinul ţine $1.519.929 din resursele sale, ca surplus. Acest
surplus se poate numi şi considera ca un “Fond de Garanţie”,
pentru o protecţie şi mai mare a poliţelor sale.
Lucruri însemnate
Comparând toate rezervele, cu toate obligaţiile, ne arată
că 1.W.0. a avut (la începutul anului curent, G.V.)5139.41,
pentru fiecare $lOO de obligaţiuni. Acest surplus de garanţie
este cu mult deasupra mediei altor vechi instituţiuni de a
sigurare în caz de moarte.
Proporţia acelor rezerve, cari pot fi lichidate, este de o
importanţă primă, administrării oricărei instituţiuni de asi
gurare. Aceste rezerve sunt bani, şi acele bonuri de valoare
pot fi imediat schimbate în bani.
1.W.0. are $95.98, în astfel de bonuri de valoare, pentru
fiecare $lOO din întreaga rezervă. Aceasta este o stare de lu
cruri excelentă.
Examinând raportul financiar anual el arată că asigu
rarea totală care este în vigoare se ridică la totalul de $121.982.-
713. Valoarea asigurării, sau poliţelor de asigurare, scrise în
anul 1948 se ridică la $18.194.550.
Intratele totale ale Ordinului, pe anul 1948 au fost de
$2.772.283. Cazurile de beneficiu achitate, precum şi celelalte
cheltueli au fost de $2.107.615. Aceasta însemnează că intra
tele au fost 131.54 procente faţă de eşite. Adecă, 1.W.0. a în
casat $131.54 pentru fiecare $lOO plătită afară.
Diferinţa aceasta de $31.54 (la fiecare sută de dolari plă
tiţi, G.V.) a fost creditată deţinătorilor de poliţe. (Adecă mem
brilor, G.V.).
Acest fapt însemnează în schimb, că surplusul menţionat,
care se ridică la un total de $664.668 a fost adăugat la pro
tecţia membrilor Ordinului Internaţional al Muncitorilor.
*
««m* ► ■ L -"HMtj ... vgM V-..*w
Dornici să ajute şi ei în contra paraliziei infantile, aceşti
tineri din Brooklyn, N.Y., si-au pus şatra în stradă, şi tot ce vor
realiza din vinderea lemonadei sc va da la fondul pentru comba
terea la “polio”.
New York, N.Y.—lntr’o te
legramă adresată Comitetului
Judiciar al Senatului, condu
cătorii Ordinului Internaţio
nal al Muncitorilor, preşedin
tele Rockwell Kent, secretarul
casar Peter Shipka şi advoca
tul-şef Lee Pressman, au ară
tat că Tom Clark “nu are nici
o considerare pentru dreptu
rile fundamentale ale poporu
lui şi pentru drepturile mun
citorimei, cari au fost respec
tate cu sfinţenie de omul în
postul căruia a fost nominat,
fostul judecător Frank Mur
phy”.
Arătând că ridicarea lui Tom
Clark la judecătoria supremă
STREPTOMYCIN
Penicillin sau ori care Medicină sau Prescripţii pentru
ROMANIA I
veţi găsi la FARMACIA ROMANA. Noi vom primi lega
lizarea. împachetăm şi trimitem aceste medicini în ţară.j
Preţurile reduse. Satisfacţia garantată.
FARMACIA POMERANCE
1813 East Davison Tel. TO. 8-3351 Detroit, Michigan
constitue un instrument de asu
prire. Este instrumentul violenţei
şi nu al "bunăvoinţei”.
Ni se spune: "Nu sunteţi bine
voitori”. Este exact. Noi suntem
hotărât împotriva unei puteri de
stat binevoitoare faţă de acţiu
nile reacţionare ale reacţionarilor
şi ale claselor reacţionare. Noi '
suntem pentru o conducere de
stat binevoitoare numai faţă de
popor şi nu faţă de acţiunile re
acţionare ale reacţionarilor şi ale
claselor reacţionare, care sunt în
afara poporului. Statul popular
apără poporul. Numai într’un stat
popular este posibil ca poporul
să folosească metode democratice
pe' scară naţională pentru a se
educa şi a se reeduca complect,
pentru a se elibera de sub influ
enţa reacţionarilor din ţară şi
străinătate <în prezent această
influenţă este încă destul de ma
re./' va mai exista mult timp şi
nu poate fi repede nimicită):
pentru a se debarasa de relele
şi de Ideologia căpătată dela
vechea societate şl pentru a nu
pomi pe drumul greşit pe care-1
indică reacţionarii, cl a merge
mereu înainte şl a se de rv ol ta in
direcţia construirii societăţii soci
aliste şi comuniste.
(Va urma)

27 August, 1949
însemnări Fraternale
1.W.0. A+ (Excelent)
de George Vocilă
Tăria şi securitatea asigurării Ordinului nostru Internaţional
al Muncitorilor a fost confirmată, de dsta aceasta, de a
naliza companiei “Dunne’s Insurance Report”.
Această companie de analiză a solvabilităţii poliţelor de
asigurare este cea mai mare din lume, şi deci ar trebui să fie
de interes pentru toţi românii americani, nu numai pentru
i membri noştri.
A Zicem pentru toţi românii americani, pentrucă în caz de
boală sau moarte în familie, muncitorul nu-şi poate plăti
cheltuelile cu propaganda falşă şi profascistă
a forţelor reacţionare.
Lăsăm deci să urmeze, în întregime, ra
portul susnumitei companii de analiză, care
nu poate fi acuzată că ar fi un “front comu
nist”, decât numai de acei cari nu mai au
nici un scrupul, şi se conduc în întregime
după deviza minciunei:
Finanţele
In 31 Decembrie 1948, Ordinul Internaţio-
r
Socotind pe membri, acest surplus, adă
ugat la protecţia lor înseamnă $12.46 pentru
fiecare poliţă de asigurare de $l.OOO, în vigoare.
Aceasta arată şi mai mult. garanţia, tăria
sau solvabilitatea bună financiară a lui 1.W.0.
Concluzie în numărul viitor.
Ulembrii din U. şi Ligă Vor Adevărul
In numărul 76 al ziarului A
merica din 2 lulie, 1949, Donev
scrie despre “Revoltă în Româ
nia”. Ne spune că ştirea a luat-o
dintr’un ziar românesc, pe semne
ziarul n’a avut nume. Eu nu în
ţeleg cum a putut publica “re
volta”, dacă ziarul din care a
luat ştirea n’a avut nume.
Eu i-am scris o scrisoare s’o
în ziarul America, iar
după o aşteptare de vre-o 3 săp
tămâni m'am dus pela redacţie
şi l’am întrebat ce-i cu scrisoarea
care t-am trimis-o s’o publici?
Răspunsul a fost. nu ti-ai scris
numele sub ea. Eu drept că am
fost scris “Un Membru al Uniu
ne! şi Ligei”, crezând că e de a-
Juns. Cerându-i scrisoarea să-mi
pun numele sub ea. mi-a spus
că nu ştie unde este. Eu l-am
zis că am copie şi mi-oi pune
numele şi ţi-oi trimite-o s’o pu
blici. Zis şi făcut.
* Dar dl Donev a ghicit o altă
şmecherie, c'a falsificat scrisoa
rea. Scrisoarea în chestie s’a pu
blicat în Nr. 48 din 26 Aprilie.
1946. Falsificarea constă din a
ceea. că în loc să scrie mormin
tele morţilor, a scris mormintele
martirilor. Dar departe să fie una
ca aceea,ca eu să fac pe Donev
fIHI IA«Cm tOtKYMOtOCAS J
»N iNt WQtO J
martir, sau pe restul de reacţio
nari.
Atunci m'am cugetat la dl. Do
nev şi am zis, că trebue să fie
ceva la mijloc, ori are vre’o doa
gă mişcată dela loc, ori că voieşte
de-adreptul să mintească. Scri
soarea mea falsificată; numele
Petru Groza şi Ana Pauker fal
sificate. •El ştie că numele lui
Petru Groza nu-i Petru Pauker
şi că numele lui Ana Pauker nu-i
Ana Groza, aşa c’a minţit.
El ştie că articolele scrise de
el şi de alţii, pe când fratele
George Vocilâ se afla în vizită
leşit de curând din spital,
fratele Krişan se reciiperează
aeasă. Noi îi dorim grabnică
însăn&tosare.
prin România, n’au fost adevă
rate, aşa că Donev a minţit. El
umple ziarul cu minciuni, ziar
pe care noi, membrii Uniunii şi
Ligii îl plătim cu banii greu mun
ciţi.
Fraţi membri: Protestaţi la
Comitetul de Redacţie al “Ame
ricil”, să încete cu minciunile
lui! Noi. muncitorii avem lipsă
de adevăr şi nu de minciunile
lui Donev şi alţii.
D-le Donev. spune drept unde
(Continuare în pag. 4-a)
încă Două Victime
La Isteria
Deportărilor
(Continuare din pag. l-a)
fie eliberat sub o cauţiune mai
mică, spunând că nu e în pu
terea lui să acteze ca individ,
înainte de ce apelul lui Pirin
ski ajunge la judecătorie, în
sesiunea viitoarea
Alte Două Victime
Alte două victime au fost
adăugate în campania de iste
rie a deportărilor, în cursul
săptămânei trecute.
Autorităţile de imigrare din
Detroit au arestat şi deţinut
timp de 48 de ore, pe Henry
Podolski, de origină poloneză,
un scriitor şi jurnalist de sea
mă al poporului american de
origină poloneză, şi un condu
cător de seamă în organizaţiile
de massă. La fel a fost arestat
John Sokol, un conducător
progresiv de origină rusă.
Podolski a fost eliberat sub
cauţiune de $5OOO, iar acuza
asupra lui e aceea ce devine
aşa de obişnuită în zilele de
astăzi, “de a fi membru într’o
organizaţie ce ţinteşte răstur
narea guvernului”.
Din Viata
f
Fraţilor de Acasă
Indiana Harbor, Ind. —» Du
minecă în 7 August a luat loc
adunarea poporală, la care a vor
bit fratele George Vocilă, reîn
tors din vizita făcută în patria
mamă.
Intr’un limbaj foarte clar şi
înţelegător, fratele George Vocilă
explică schimbarea dela o formă
de guvern la alta, explică scopul
svonurilor ce se fac, atât în ţa
ra aceasta cât şi în România.
Dânsul ne spune, că timpul cât
a fost în România a vizitat un
număr de sate şi oraşe, a vizitat
atât partea agriculturii cât şi in
dustria. Vorbitorul a explicat cum
statul cumpără bucatele dela a
ceia cari au de prisos şi dece.
Ne-a vorbit despre atenţia care
se dă educaţiei în patria noastră
natală, nu numai la tineri, dar
cât sunt de încurajaţi bărbaţii şi
femeile în etate să meargă la
şcoală, să înveţe să scrie şi să
cetească.
Ne-a explicat dânsul şi despre
libertatea poporului de a merge
la biserică, numai că preotului
îi este interzis să facă politică
în biserică, biserica fiind pentru
rugăciuni.
Multe alte faze din viaţa fra
ţilor noştri din România au fost
explicate de fratele Vocilă, în mod
foarte desluşit şi pe înţelesul tu
turor. Audienţa a fost foarte in
teresantă şi pacientă.
In numele soc. Flacăra mulţu
mim fr. Vocilă pentru lămuririle
date. cât şi participanţilor pen
tru toată cooperarea dată.
Reporter
Picnicul
Partidului Progresist din Mi
chigan va lua loc Duminecă, 28
August, la Paris Park, Van
Dyke şi 18 Mile Rd. Cetitorii
ziarului nostru sunt îndemnaţi
să participe.
DESPRE DICTATURA DEMOCRAŢIEI POPULARE IN CHINA
de MAO TSE-DUN
Preşedintele Comitetului Cen
tral al Partidului Comunist
Chinez
111
Dacă nu ar fi existat Uniunea
Sovietică, dacă cel de al do
ilea război mondial antifascist
nu s’ar fi terminat cu vic
toria forţelor antifasciste, şi
dacă nu s’ar fi produs înfrânge
rea imperialismului japonez, ce
eace este cu deosebire important
pentru noi, dacă nu ar fi luat fi
inţă în Europa ţările noii demo
craţii. dacă nu ar fi avut loc
lupta tot mai îndârjită a naţiu
nilor din Orient, dacă nu ar fi
existat luptele masselor populare
din Statele Unite. Anglia. Franţa,
Germania. Italia. Japonia şi cele
lalte ţări capitaliste împotriva
clicilor reacţionare conducătoare
dacă toţi aceşti factori n’ar fi ex
istat. atunci reacţiunea interna
ţională ar fi exercitat o presiune
mult mai puternică decât exercită
acum. Am fi putut oare să re
purtăm victoria în astfel de con
diţiuni? Evident că nu. Dease
meni ar fi imposibilă şi consoli
darea victoriei repurtate. Poporul
chinez posedă o vastă experienţă
in acest domeniu. Părerea lui Sun-
Yat-Sen exprimată înainte de
I. W. 0. Telegrafiază Senatului
Asupra Nominării lui Tem Clark
Neţinând seamă de sentimen
tele poporalul, manifestate prin
valul de proteste în contra no
minării lui Tom Clark la Curtea
Supremă. Senatul l’a confirmat
73 la 8, să ocupe postul.
a Statelor Unite este de un
interes deosebit pentru organi
zaţia şi membrii Ordinului,
pentrucă a fost Clark, care
urmând metodele sale dictato
riale şi arogante, a vătămat—
fără nici un rezon— organiza
ţia noastră când a pus-o pe
lista organizaţiilor “subversi-
neţinând seamă de cele
mai elementare drepturi con
stituţionale ale membrilor.
Un om ce aspiră la poziţia
de judecător la Curtea Supre
mă, nu poate fi unul care ig
norează regula fundamentală a
justiţiei americane, de a con
damna o organizaţie, fără ai
se permite cel puţin o ascul
tare, a continuat telegrama.
Conducătorii Ordinului nos
tru au arătat că mii de mem
bri ai organizaţiei sunt mun
citori de fabrică şi membri în
sindicate, şi că a fost Clark
care a eliberat mai multe in-
moarte relativ la unirea cu for
ţele revoluţionare internaţionale
era demult expresia acestei ex
perienţe.
Ni se spune că “avem nevoie
de ajutorul guvernelor englez şi
american". In momentul de faţă
aceasta nu este decât raţiona
mentul unui copil. In prezent,
în Anglia şi Statele Unite conti
tinuă să guverneze imperialiştii.
Vor acorda ei oare ajutor unui
stat popular? Dacă am avea rela
ţii comerciale cu aceste ţări sau
am crede că aceste ţări sunt gata
pe viitor să ne acorde un împru
mut pe bază de avantaje reci
proce. care ar fi motivul? Acea
sta s'ar întâmpla deoarece ca
pitaliştii din aceste ţAri doresc
să se îmbogăţească* iar bancherii
vor să obţihă dividende pentru
a-si uşura propria lor criză şi
nu pentru a ajuta poporul chi
nez. Partidele Comuniste şi par
tidele şl grupările progresiste din
aceste ţări se străduiesc ca aces
tea să stabilească cu noi relaţii
comerciale şl chiar relaţii diplo
matice. Sunt intenţii bune. aceas
ta înseamnă ajutor, dar aceste
acţiuni nu pot fi puse pe acelaş
plan cu acţiunile burgheziei a
cestor ţări. In timpul vieţii sale
Sun-Yat-Sen a apelat deseori la
ajutorul ţârilor imperialiste. Toate
Românul American
joncţiuni, cu scopul de a rupe
grevele, decât oricare alt mi
nistru de justiţie.
Deasemenea s’a amintit în
telegramă despre judecătorul
Parker, căruia Senatul i-a res
pins confirmarea la poziţia de
judecător la Curtea Supremă,
pe timpurile lui, pentrucă şi
acela a eliberat injoncţiuni,
susţinând contractele de “yel
low-dog”.
Conducătorii Ordinului au
atacat pe Clark şi pe tema
purtării sale faţă de poporul
negru, pentru persecutarea
străinilor şi campania de de
portări iniţiată de Clark, care
adaugă un alt capitol de con
duită neconstituţională a lui
Clark.
Acesta fiind numai parte
din recordul acţiunilor lui Tom
Clark, conducătorii lui IWO
au cerut Senatului să respingă
nominarea sa la postul de ju
decător la Curtea Supremă a
ţării.
r *3
O. John Rogge, fostul asistent
al ministrului de justiţie, în de
poziţia făcută înaintea Senatului
a spus că Clark “n’are integri
tatea sau abilitatea” de a servi
la Curtea Supremă a Statelor U
nite.
aceste apeluri au rămas fără re
zultat, în loc de ajutor el a fost
atacat fără milă. In timpul vieţii
sale Sun-Yat-Sen a primit numai
o singură dată ajutor din par
tea unei ţări străine şi acest a-
Jutor a venit din partea URSS.
Cititorul poate să consulte testa
mentul doctorului Sun-Yat-Sen,
în care acesta sfătueşte poporul
să nu ceară ajutor ţărilor impe
rialiste. El s’a străduit să con
vingă poporul “să se unească cu
acele popoare, care ne tratează
ca o naţiune cu drepturi egale”.
Doctorul Sun-Yat-Sen a avut ex
perienţă. el fusese înşelat. Noi tre
bue să ţinem minte cuvintele sale
şi nu trebue să ne mai lăsăm
înşelaţi.
Pe plan internaţional, noi fa
cem parte din frontul antiimpe
rialist, în fruntea căruia stă U
niunea Sovietică şi ne putem aş
tepta la un nou ajutor cu ade
vărat prietenesc numai din par
tea acestui front şi nu din par
tea cehii imperialist.
Ni se spune: “Voi instauraţi o
dictatură". Da, stimaţi domni, a
veti dreptate. Intr'adevăr noi in
staurăm o dictatură. Experienţa
câtorva decenii acumulată de po
porul chinez ne arată necesitatea
de a instaura dictatura democra
ţiei populare. Aceasta înseamnă
Anularea Legii
Ober Stimulează
Spre Noui Victorii
(Continuare din pair. l-a)
“Americanii de pretutindeni
trebue să arete aceeaş deter
minară cum au arătat cetăţenii
din Maryland, în lupta lor vic
torioasă în contra legii Ober”,
a continuat conducătorul Pa
terson.
“Decizia judecătorului Sfier
bow întăreşte democraţia”, a
adăugat David Livingston, loc
ţiitorul de preşedinte dela
Wholesale & Warehouse Uni
on, Localul 65, şi arată clar
ncconstituţionalitatea proiectu
lui Mundt-Ferguson, cât şi a
legii Smith, care e folosită ca
un biciu în contra progresiş
tilor”.
Dl. Henry A. Wallace, con
ducătorul Partidului Progre
sist, într’o declaraţie asupra le
gii Ober a spus, “că judecăto
rul merită a fi congratulat pen
tru decizia făcută şi pentru
curajul ce-1 are de a rezista
presiunea ce se va pune de
către făuritorii controlului gân
direi, cari sunt gata să hitle
rizeze libertăţile noastre con
stituţionale.
“Deasemenea trebuesc con
gratulaţi cetăţenii cari au pus
la încercare constituţionalita
tea legii, în tribunal, şi au
strâns 15 mii de iscălituri ca să
pună legea la referendum.
“Deşi lupta nu este termi
nată, eu am încrederea că vor
continua în eforturile lor pâ
nă când vor câştiga o victorie
deplina asupra legii Ober şi a
spiritului ce e înapoia ei”, a
conclus conducătorul Partidu
lui Progresist.
Dornici Să Aflam
Adevărul din RPR

Chicago, 111. La adunarea
poporală din 6 August, la care
a raportat fratele George Vocilâ
din vizita d-lui din România, a
luat parte un număr frumos de
bărbaţi şi femei, dornici să afle
adevărul despre cele ce se petrec
în România.
Fratele Vocilă a explicat pe
larg, că schimbările economice
şi sociale ce s’au făcut în Româ
nia până în prezent, sunt în fo
losul muncitorilor din fabrici şi
al ţăranilor săraci, cari laolaltă
sunt majoritatea populaţiei din
patria noastră natală.
Vorbitorul ne-a spus, să nu cre
deţi că am venit în faţa d-v ca să
vă spun că în România curge
lapte pe uliţe, nu. In România
mai sunt multe neajunsuri dato
rită războiului din urmă şi sepe
tei care a bântuit în unele părţi
ale ţării doi ani consecutivi, dar
partea mare de neajunsuri se a
tribue guvernelor aşa zise isto
rice, începând cu Maniu şi până
la Antonescu, care nu au avut po
porul la inimă ci clasa privelegl
ată, în frunte cu familia de Ho
henzolem. Deci, nu poate fi gu
vernul de acum de blamat de ne
ajunsurile cari sunt.
Cu toate că poporul din Româ
nia nu are încă confortul pe care
îl avem unii dintre noi aici, ei
(Continuare în pag. 4-a)
că reacţionarii trebue să fie lip
siţi de dreptul de a-şi exprima
părerea lor şi că numai poporul
are drept de vot, dreptul de a-şi
exprima părerea. Cine este “po
porul"? In etapa actuală, în Chi
na, poporul este clasa muncitoa
re, ţărănimea, mica burghezie şi
burghezia naţională. Aceste clase
s’au unit pentru ca sub condu
cerea clasei muncitoare şi a Par
tidului Comunist să formeze sta
tul lor propriu, să aleagă guver
nul lor propriu pentru a instaura
o dictatură asupra lacheilor im
perialismului clasa moşiereas
că, capitalul birocratic pentru
a-1 reprima, pentru a nu le per
mite să acţioneze decât în limita
celor permise şl a nu admite ca
discuţiile şi acţiunile lor sâ de
păşească anumite limite. Dacă în
discuţiile şl acţiunile lor ei vor în
cerca să depăşească limitele per
mise. aceasta li se va interzice
şi vor fi pedepsiţi imediat. Sis
temul democrat trebue să se a
plice numai poporului, acordându
i-se libertatea cuvântului, liberta
tea de organizare. Dreptul de vot
se acordă numai poporului, şl nu
reacţionarilor. Aceste două aspec
te şi anume; democraţie pentru
popor şi dictatură asupra reacţi
onarilor. reprezintă dictatura de
mocraţiei populare.
Rubrica Femeii
Vă Cinstim Munca Neobosită
de Mary Dumitru
“Rubrica Femeii” din numărul acesta este dedicată fe
meilor din Republica Populară. Română, în cinstea aniversării
de 5 ani a evenimentului istoric dela 23 August 1944.
Noi femeile române americane de bine am înregistrat
cu bucurie realizările d-voastră din aceşti ani, realizări des
pre cari puteţi spune cu mândrie că şi munca d-v a contri
buit în bună măsură la noul fel de viaţă al poporului român,
sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a Uniunei
Femeilor Democrate Române.
Noi cinstim munca d-voastră neobosită ce o depuneţi
pentru o viaţă mai bună şi un tr-aiu îmbelşugat, muncă ce o ..
depuneţi pentru construirea lumei noui lumei socialiste.
Realizăm că aveţi încă multe greutăţi, dar noi suntem
convinse că veţi înfrânge orice greutate, în dorinţa d-v de a
construi lumea nouă, şi veţi lovi cu tărie în duşmanul ce
caută să zădărnicească drumul nouii societăţi.
Vă Trimitem Salutul Nostru Fierbinte
Femeile române americane de bine vă trimitem salutul
fierbinte, dorindu-vă succes spre drumul nou drumul
socialismului.
In 23 August 1949 s’au împlinit 5 ani de când poporul
român a respirat aerul libertăţii, cinci ani de când şl femeile
din Republica Populară Română pot spune cu adevărat că
trăiesc o viaţă demnă de numele de femei şi mame.
Căci deşi plecată de copilă tânără din ţara mea natală,
totuşi mi-e proaspătă încă in memorie viaţa femeilor dela
ţară, şi cred că nici viaţa femeilor dela oraşe nu a fost mai
înfloritoare. Ştiu că ţărancele pe lângă munca grea ce. o de
puneau alături de bărbaţi la câmp. le mai aştepta o altă muncă,
ca pregătirea mâncării, îngrijirea copiilor, etc. Ce era mai
dureros, că femeia era privită numai de a muncii; nicicând
nu a fost consultată să-şi dea părerea la anumite lucruri, fie
politice sau economice. Femeia a fost ţinută în cea mai mare
ignoranţă.
Dar să vedem ce a adus 23 August 1944 femeilor din
Republica Populară Română?
Astăzi ele se bucură de drepturi egale cu bărbaţii, fie
în viaţa politică, economică şi socială. Muncă egală, plată e
gală. Muncesc şi ele cu râvnă pentru clădirea lumei noui,
pe drumul ce duce la socialism, unde nu va mai fi explotat
om pe om.
Femeile azi muncesc cu mândrie şi cu liniştea sufletească,
pentrucă ele ştiu că odraslele lor micuţe sunt sub îngrijirea
celor mai eficiente supraveghetoare.
Eliberate din întunericul de Sute de An»
Cu ajutorul Partidului Muncitoresc Român s’au deschis
deşi e adevărat că încă nu în număr suficient, pentrucă
se cere timp şi pregătirea cadrelor noui dar sunt şi se
deschid mereu cantine, creşe, cămine, grădiniţe sezionare,
etc. Toate acestea eliberează pe femei, nu numai dela munca
dublă, ci şi din întunerecul în care au fost ţinute de sute de
ani, dându-le posibilitatea să se pregătească şi să ia parte
în viaţa activă a ţării.
Conducerea guvernului de astăzi nu s’a mulţumit numai
cu faptul că a acordat femeilor drepturi egale cu ale bărba
ţilor, ci caută să dea viaţă drepturilor acordate. Astfel vedem
femei la conducerea Republicei Populare Române, la condu
cerea diferitelor întreprinderi atât la oraşe cât şi la sate.
Aceste conducătoare s’au dovedit în fapte că sunt demne de
posturile ce le ocupă.
La fel sunt femei şi fete cari s’au evidenţiat în munca
lor din diferite industrii, şi cari sunt vrednice purtătoare
a Ordinului Muncii, Steaua R.P.R., Medalia Muncii.
Uniunea Femeilor Democrate Române, organizaţie ce îm
brăţişează sute de mii de femei peste toată ţara, se bucură
de respectul şi recunoştinţa femeilor şi a guvernului, pen
trucă a fost instrumentală în a iniţia şi conduce femeile în di
ferite faze de muncă.
Noi, femeile române americane progresiste, avem toată
încrederea că surorile noastre din Republica Populară Ro
mână vor înregistra noui sucCese, sub conducerea actuală a
guvernului. _____________________
Dece trebue să fie tocmai aşa?
Este evident că dacă n'ar fi aşa
revoluţia ar fi înfrântă, poporul
ar îndura mizerie şi statul ar pieri.
Ni se spune: "Nu vreţi oare să
desfiinţaţi puterea de stat?" Da,
vrem. dar nu acum. Noi nu putem
desfiinţa în momentul de faţă
puterea de stat. Dece? Pentrucâ
imperialismul tot mai există, re
acţionarii chinezi tot mai există
şi în tară tot mai există clase.
Acum sarcina noastră este de a
consolida aparatul de stat popu
lar. ceeace se referă mai ales la
armata populară, la poliţia popu
lară şl la justiţia populară, la
apărarea naţională şi la apărarea
intereselor poporului. Aceasta e o
condiţie necesară pentru desvol
tarea necontenită a Chinei sub
conducerea clasei muncitoare şi
a Partidului Comunist, pentru
transformarea Chinei dintr’o ţară
agrară într’o ţară industrială şi
pentru a trece dela noua demo
craţie la societatea socialistă şi
comunistă, pentru desfiinţarea
claselor şl înfăptuirea comunis
mului în lumea Întreagă. Armata,
poliţia şl Justiţia simt în mâinile
unei clase instrumente în vederea
asupririi altor clase Pentru cla
sele duşmane aparatul de stat
Pagina 3

xml | txt